corola de minuni a lumii” este o artă poetică modernă semnată de Lucian

Blaga, un binecunoscut poet și filosof român. Ea deschide volumul de debut al

acestuia, intitulat „Poemele luminii” și publicat în anul 1919.
Curentul de care apartine
Modernismul este un curent literar ,manifestat, cu predilectie in perioada
interbelica ale carui trasaturi sunt teoretizate si promovate de Eugen
lovinescu,in special,prin intermediul cenacului si al revistei
"Zburatorul".Orientaun stil original, ieșind din tiparele lirice convenționale.
Astfel, acesta introduce în prima strofă sintagme ce conțin figuri de stil
diferite, cum sunt „ceas dedus”, „calmei creste ” sau „mântuit azur”, ce au rol
atât de metafore inversate, cât și de epitete.
Și cea de-a doua strofă abundă în figuri de stil, metaforele folosite fiind create
din neologisme sau din termeni abstracți, preluați din limbajul științific:
„harfe răsfirate”, „nadir latent”, „zbor invers”. De asemeneaun stil original,
ieșind din tiparele lirice convenționale.
Astfel, acesta introduce în prima strofă sintagme ce conțin figuri de stil
diferite, cum sunt „ceas dedus”, „calmei creste ” sau „mântuit azur”, ce au rol
atât de metafore inversate, cât și de epitete.
Și cea de-a doua strofă abundă în figuri de stil, metaforele folosite fiind create
din neologisme sau din termeni abstracți, preluați din limbajul științific:
„harfe răsfirate”, „nadir latent”, „zbor invers”. De asemeneaun stil original,
ieșind din tiparele lirice convenționale.
Astfel, acesta introduce în prima strofă sintagme ce conțin figuri de stil
diferite, cum sunt „ceas un stil original, ieșind din tiparele lirice
convenționale.
Astfel, acesta introduce în prima strofă sintagme ce conțin figuri de stil
diferite, cum sunt „ceas dedus”, „calmei creste ” sau „mântuit azur”, ce au rol
atât de metafore inversate, cât și de epitete.
Și cea de-a doua strofă abundă în figuri de stil, metaforele folosite fiind create
din neologisme sau din termeni abstracți, preluați din limbajul științific:
„harfe răsfirate”, „nadir latent”, „zbor invers”. De asemeneadedus”, „calmei
creste ” sau „mântuit azur”, ce au rol atât de metafore inversate, cât și de
epitete.
Și cea de-a doua strofă abundă în figuri de stil, metaforele folosite fiind create
din neologisme sau din termeni abstracți, preluați din limbajul științific:
„harfe răsfirate”, „nadir latent”, „zbor invers”. De asemenearea artistica
promoveaza o inoire a li

Poezia „Joc Secund” este scrisă de către Ion Barbu și face parte din volumul cu
același nume, apărut în anul 1930. Opera este una ce se încadrează în curentul
modernista modernismului, care se caracterizează prin crearea dcurentul
modernist, Ion Barbu fiind unul dintre poeții reprezentativi pentru
modernismul românesc. Poeziile sale sunt originale, reprezentând
ermetismul, o variantă extremă a modernismului, care se caracterizează prin
crearea de metafore complexe, construcții sintactice neobișnuite sau încifrarea
mesajului poetic.
Poezie modernistă
Modernismul este un curent literar apărut în perioada interbelică, ale cărui
principale trăsături au vizat diferențierea față de lirismul convențional,
ambiguitatea limbajului, versul alb și măsura variabilă. Acest curent literar
este opus tradiționalismului, fiind caracterizat prin ruptura de istorie, libertate
de exprimare și originalitate.
Explicația titlului
Cuvântul joc sugerează faptul că poezia, în ciuda muncii dificile a artistului, nu
este altceva decât o combinaţie de cuvinte, liberă de orice constrângeri, un joc
plin de fantezie, care-l transformă pe artist într-un adevărat homo ludens. În
acest context, jocul secund devine o expresie a poeziei ermetice, în
care cuvintele capătă sensuri figurate, ascunzând în froma unor idei pure
aspecte esenţiale ale realităţii.

Tema
Tema poeziei este una specifică modernismului, aceasta fiind reprezentată de
ideea autocunoașterii și cea a lumii purificate prin reflectarea în oglindă,
exprimându-se concepția autorului despre artă și rolul artistului în lume. Prin
intermediul poemului „Joc secund”, autorul explorează lumea poetică, dar și
cea înconjurătoare, prin introspecție și autoreflecţie. 

Comentariu pe strofe
Din punct de vedere compozițional, poezia „Joc secund”este structurată în
două secvențe lirice, ce corespund celor două strofe care o alcătuiesc. În aceste
versuri se evidențiază concepțiile autorului despre propria creație și despre
rolul său în lume. Ion Barbu reflectă aceste idei în stilul propriu, unul original,
specific modernismului și ermetismului.
Secventa initiala are caracter descriptiv, marcat de faptul ca in aceasta strofa
nu exista predicat. Incipitul reda ideea ca poezia si arta, in general, sunt
atemporale, metafora „din ceas, dedus” sugerand universalitatea lirismului.
Metaforele „adancul acestei calme creste” si „mantuit azur” se refera la lumea
ideilor din conceptul formulat de Platon. Concretizarea acestei lumi in
realitate e sugerata prin imaginea „cirezilor agreste”(rurale). In poezie,
realitatea trece printr-un proces de transfigurare artistica astfel incat
concretul devine abstract, imaterial, ca si reflectarea intr-o apa sau oglinda.
Cea mai clasica reprezentare a acestei strofe ii apartine lui George Calinescu:
„poezia („adancul acestei calme creste”) este o iesire din contingent („din ceas
dedus”) in pura gratuitate, e un joc secund, ca inecarea imaginii cirezii in apa”.
Cea de-a doua strofă, care corespunde celei de-a doua secvențe lirice,
debutează cu invocația „Nadir latent!” și exprimă viziunea lui Ion Barbu
asupra rolului poetului în societate. Exprimat prin intermediul eului liric, rolul
artistului este acela de a sintetiza ideile și de a duce poezia pe noi culmi,
căutând inspirație în realitatea înconjurătoare. Astfel, sursele de inspirație
trebuie căutate nu în universul ideilor, ci în realitatea concretă.
Elemente de prozodie
Poemul „Joc secund” este structurat în două secvențe lirice, ce corespund
celor două strofe. Asemănător poemelor tradiționale, rima este una
încrucișată, ritmul poeziei este iambic, iar măsura este variabilă, oscilând între
13-14 silabe.
Figuri de stil
Pentru a reda viziunea sa asupra creației și asupra lumii, autorul se folosește
de mai multe figuri de stil, printre care se numără epitetele și metaforele.
Specific stilului modernist, autorul modelează construcția frazei într-un stil
original, ieșind din tiparele lirice convenționale.
Astfel, acesta introduce în prima strofă sintagme ce conțin figuri de stil
diferite, cum sunt „ceas dedus”, „calmei creste ” sau „mântuit azur”, ce au rol
atât de metafore inversate, cât și de epitete.
Și cea de-a doua strofă abundă în figuri de stil, metaforele folosite fiind create
din neologisme sau din termeni abstracți, preluați din limbajul științific:
„harfe răsfirate”, „nadir latent”, „zbor invers”. De asemenea, nu lipsesc
epitetele: „harfe răsfirate”, „clopotele verzi”, sintagme ce au și valoare de
metafore.
Încheiere
În concluzie, poezia lui Ion Barbu, „Joc secund” este una dintre cele mai
reprezentative pentru curentul modernist în literatura română. Aceasta
descrie procesul creator al artistului, în încercarea de a aduce la viață
adevărate opere de artă, ce ies din tiparele convenționale. Viziunea modernistă
a autorului reflectă ideea creării prin explorarea sinelui, aceasta fiind singura
rețetă prin care se poate atinge cea mai pură formă de artă.
e metafore
Poezie modernistă
Modernismul este un curent literar apărut în perioada interbelică, ale cărui
principale trăsături au vizat diferențierea față de lirismul convențional,
cuvintele capătă sensuri figurate, ascunzând îTema poeziei este una specifică
modernismului, aceasta fiind reprezentată de ideea autocunoașterii și cea a
lumii purificate prin reflectarea în oglindă, exprimându-se concepția autorului
despre artă și rolul artistului în lume. Prin intermediul poemului „Joc secund”,
autorul explorează lumea poetică, dar și cea înconjurătoare, prin introspecție
și autoreflecţie. 

Comentariu pe strofe
Din punct de vedere compozițional, poezia „Joc secund”este structurată în
două secvențe lirice, ce corespund celor două strofe care o alcătuiesc. În aceste
versuri se evidențiază concepțiile autorului despre propria creație și despre
rolul său în lume. Ion Barbu reflectă aceste idei în stilul propriu, unul original,
specific modernismului și ermetismului.
Secventa initiala are caracter descriptiv, marcat de faptul ca in aceasta strofa
nu exista predicat. Incipitul reda ideea ca poezia si arta, in general, sunt
atemporale, metafora „din ceas, dedus” sugerand universalitatea lirismului.
Metaforele „adancul acestei calme creste” si „mantuit azur” se refera la lumea
ideilor din conceptul formulat de Platon. Concretizarea acestei lumi in
realitate e sugerata prin imaginea „cirezilor agreste”(rurale). In poezie,
realitatea trece printr-un proces de transfigurare artistica astfel incat
concretul devine abstract, imaterial, ca si reflectarea intr-o apa sau oglinda.
Cea mai clasica reprezentare a acestei strofe ii apartine lui George Calinescu:
„poezia („adancul acestei calme creste”) este o iesire din contingent („din ceas
dedus”) in pura gratuitate, e un joc secund, ca inecarea imaginii cirezii in apa”.

Cea de-a doua strofă, care corespunde celei de-a doua secvențe lirice,
debutează cu invocația „Nadir latent!” și exprimă viziunea lui Ion Barbu
asupra rolului poetului în societate. Exprimat prin intermediul eului liric, rolul
artistului este acela de a sintetiza ideile și de a duce poezia pe noi culmi,
căutând inspirație în realitatea înconjurătoare. Astfel, sursele de inspirație
trebuie căutate nu în universul ideilor, ci în realitatea concretă.
Elemente de prozodie
Poemul „Joc secund” este structurat în două secvențe lirice, ce corespund
celor două strofe. Asemănător poemelor tradiționale, rima este una
încrucișată, ritmul poeziei este iambic, iar măsura este variabilă, oscilând între
13-14 silabe.
Figuri de stil
Pentru a reda viziunea sa asupra creației și asupra lumii, autorul se folosește
de mai multe figuri de stil, printre care se numără epitetele și metaforele.
Specific stilului modernist, autorul modelează construcția frazei într-un stil
original, ieșind din tiparele lirice convenționale.
Astfel, acesta introduce în prima strofă sintagme ce conțin figuri de stil
diferite, cum sunt „ceas dedus”, „calmei creste ” sau „mântuit azur”, ce au rol
atât de metafore inversate, cât și de epitete.
Și cea de-a doua strofă abundă în figuri de stil, metaforele folosite fiind create
din neologisme sau din termeni abstracți, preluați din limbajul științific:
„harfe răsfirate”, „nadir latent”, „zbor invers”. De asemenea, nu lipsesc
epitetele: „harfe răsfirate”, „clopotele verzi”, sintagme ce au și valoare de
metafore.
Încheiere
În concluzie, poezia lui Ion Barbu, „Joc secund” este una dintre cele mai
reprezentative pentru curentul modernist în literatura română. Aceasta
descrie procesul creator al artistului, în încercarea de a aduce la viață
adevărate opere de artă, ce ies din tiparele convenționale. Viziunea modernistă
a autorului reflectă ideea creării prin explorarea sinelui, aceasta fiind singura
rețetă prin care se poate atinge cea mai pură formă de artă.
lui
Cuvântul joc sugerează faptul că poezia, în ciuda muncii dificile a artistului, nu
este altceva decât o combinaţie de cuvinte, liberă de orice constrângeri, un joc
plin de fantezie, care-l transformă pe artist într-un adevărat homo ludens. În
acest context, jocul secund devine o expresie a poeziei ermetice, în
care cuvintele capătă sensuri figurate, ascunzând în froma unor idei pure
aspecte esenţiale ale realităţii.

Tema
Tema poeziei este una specifică modernismului, aceasta fiind reprezentată de
ideea autocunoașterii și cea a lumii purificate prin reflectarea în oglindă,
exprimându-se concepția autorului despre artă și rolul artistului în lume. Prin
intermediul poemului „Joc secund”, autorul explorează lumea poetică, dar și
cea înconjurătoare, prin introspecție și autoreflecţie. 

Comentariu pe strofe

Poezia „Joc Secund” este scrisă de către Ion Barbu și face parte din volumul cu
același nume, apărut în anul 1930. Opera este una ce se încadrează în curentul
modernist, Ion Barbu fiind unul dintre poeții reprezentativi pentru
modernismul românesc. Poeziile sale sunt originale, reprezentând
ermetismul, o variantă extremă a modernismului, care se caracterizează prin
crearea de metafore complexe, construcții s, Ion Barbu fiind unul dintre poeții
reprezentativi pentru modernismul românesc. Poeziile sale sunt originale,
reprezentând ermetismul, o variantă extremă a modernismului, care se
caracterizează prin crearea de metafore complexe, construcții sintactice
neobișnuite sau încifrarea mesajului poetic.carui trasaturi sunt teoretizate si
promovate de Eugen lovinescu,in special,prin intermediul cenacului si al
revistei "Zburatorul".Orientarea artistica promoveaza o inoire a li

Poezia „Joc Secund” este scrisă de către Ion Barbu și face parte din volumul cu
același nume, apărut în anul 1930. Opera este una ce se încadrează în curentul
modernist, Ion Barbu fiind unul dintre poeții reprezentativi pentru
modernismul românesc. Poeziile sale sunt originale, reprezentând
ermetismul, o variantă extremă intactice neobișnuite sau încifrarea mesajului
poetic.
Poezie modernistă
Modernismul este un curent literar apărut în perioada interbelică, ale cărui
principale trăsături au vizat diferențierea față de lirismul convențional,
ambiguitatea limbajului, versul alb și măsura variabilă. Acest curen