Coronavirus

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Coronavirus

Coronavirusurile văzute la microscopul electronic cu

spicule pe învelişul extern cu aspect de coroană solară

Clasificarea virusurilor

Grupă: Grupa IV ((+)ssRNA)

Ordin: Nidovirale

Familie: Coronaviride

Subfamilie: Coronavirinae (Orthocoronavirinae)

Gen:  Alphacoronavirus
 Betacoronavirus
 Deltacoronavirus

 Gammacoronavirus
Modifică text 

Coronavirusurile sau coronavirinele (Coronavirinae, numite și Orthocoronavirinae),

abreviat CoV, sunt o subfamilie de virusuri din familia coronaviridelor care include 4
genuri Alphacoronavirus, Betacoronavirus, Gammacoronavirus și Deltacoronavirus.
Coronavirusurile au o formă variabilă, sferică sau ovoidală, pleomorfă, diametrul de
120-160 nm, având un înveliș extern pe care se află niște proeminențe glicoproteice,
numite spicule (peplomere), foarte lungi (24 nm), pedunculate, cu extremități rotunjite,
bulboase, aranjate în așa fel încât, la microscopul electronic, dau aspect de coroană
solară (de unde și denumirea de coronavirusuri). Spiculele au rolul de a se lega de
receptorii celulari, favorizând infecția celulelor sensibile. [1][2][3][4]
Schema unui coronavirus cu evidențierea principalelor componente

Virionul are un înveliș extern de natură lipoproteică, care conține proteine virale:
glicoproteină S (proteina structurală a spiculelor), proteină E de înveliș, proteină de
membrană (M), hemaglutinin-esterază (HE). Genomul constă într-o singură moleculă
lineară de acid ribonucleic (ARN), monocatenară, de sens pozitiv, care are 25-33 kb,
fiind cel mai mare ARN viral cunoscut. Genomul ARN și proteina N formează o
nucleocapsida helicală, înconjurată de învelișul extern. ARN este infecțios, servește ca
genom și ca ARNm viral. Transcrierea genomului este un proces complex și implică
sinteza a opt catene de ARN de sens negativ subgenomic intermediar; cele cinci
proteine structurale sunt traduse de la ARN subgenomic. [1][2][3][5]
Coronavirusurile sunt foarte răspândite în natură, producând, la om și animale (păsări,
porci, bovine, cai, rozătoare, lilieci, feline, câini) afecțiuni ale căilor respiratorii și
gastroenterite, unele foarte grave, iar altele ușoare sau chiar neexprimate clinic. La om,
au o mare afinitate pentru macrofage, epitelii respiratorii și enterice, producând peste
1/3 din rinofaringite și alte afecțiuni respiratorii (mai ales toamna și iarna), gastroenterite
și o formă particulară a sindromului respirator acut sever (SARS). Sunt al doilea grup
viral, după rinovirusuri, responsabil de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om.
La sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV
(SARS-CoV-2) în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă. Bolile oamenilor
și animalelor provocate de coronavirusuri sunt numite coronaviroze. Coronavirusurile se
transmit direct pe cale respiratorie (prin picături) sau fecal/orală. Nu există un tratament
antiviral specific sau preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu coronavirus, tratamentul
fiind numai simptomatic.[1][2][3][4]

Cuprins

 1Descoperire
 2Etimologie

 3Proliferare

 4Clasificarea

 5Coronaviroze umane

 6Coronaviroze animaliere
  7Referințe

 8Legături externe

Descoperire[modificare | modificare sursă]
Coronavirusurile au fost descoperite la începutul anilor 1930, când a fost dovedit că
bronșita infecțioasă aviară a puilor de găină a fost cauzată de un virus cunoscut acum
sub numele de virusul bronșitei infecțioase aviare. Primele coronavirusuri umane au fost
descoperite în anii 1960 de cercetătorii de la Common Cold Unit din Salisbury, Marea
Britanie, care au arătat că răcelile comune pot fi provocate nu numai de rinovirusuri, dar
și de un coronavirus.[6]

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Denumirea „coronavirus” este derivată din cuvântul latin „corona” pentru coroană sau
halo. Aceasta se referă la aspectul caracteristic al virusului, care amintește de o
coroană regală sau de corona soarelui. Această morfologie este generată de tipurile de
spire virală (S), care sunt peplomeri care colonizează suprafața virusului și determină
tropismul gazdă. Această morfologie este generată de peplomeri, o proteină care
populează suprafața virusului.[7]

Proliferare[modificare | modificare sursă]
După ce virusul intră într-o celulă, genomul ARN celular este depus în citoplasmă.
Coronavirusurile au o proteină cunoscută sub denumirea de ARN replicase, care
permite transferul ARN-ului virusului în celula gazdă. Replicase este apoi prima proteină
care se produce acolo.[8]
ARN-ul este reprodus și se va forma o poliproteină lungă, la care sunt legate toate
proteinele. Coronavirusurile au o protează care este capabilă să separe proteinele de
lanț. Aceasta este o formă de economie genetică pentru virus, care îi permite să
împartă cel mai mare număr de gene într-un număr mic de nucleotide.[9]

Clasificarea[modificare | modificare sursă]
Subfamilia Coronavirinae conține patru genuri și peste 300 de specii: [10][11][12][13][14][15][16] În
paranteză sunt date subgenurile cursiv după clasificarea NCBI. [17]

 Alfacoronavirusurile (Alphacoronavirus) infectează liliecii,

porcii, pisicile, câinii și omul (rinofaringite cauzate de
coronavirusurile umane 229E și NL63).

 Alfacoronavirusul 1 (Tegacovirus)

 Coronavirusul canin (Tegacovirus)

 Coronavirusul felin (Tegacovirus)
 Virusul peritonitei infecțioase feline (Tegacovirus)
 Coronavirusul enteric felin (Tegacovirus)

 Coronavirusul respirator porcin (Tegacovirus)

 Virusul gastroenteritei transmisibile a porcului
(Tegacovirus)

 Virusul diareei epidemice porcine (Pedacovirus)

 Coronavirusul 512 al
liliecilor Scotophilus (Pedacovirus)
 Coronavirusul 1 al
liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
 Coronavirusul HKU8 al
liliecilor Miniopterus (Minunacovirus)
 Coronavirusul HKU2 al
liliecilor Rhinolophus (Rhinacovirus)
 Coronavirusul uman 229E (Duvinacovirus)
 Coronavirusul uman NL63 (Setracovirus)

Schema unui coronavirus

 Betacoronavirusurile (Betacoronavirus) circulă în
principal la lilieci, dar unele afectează și bovinele, caii,
porcii, câinii, șoarecii, șobolanii, aricii și alte mamifere.
Două specii provoacă rinofaringite la om
(coronavirusurile umane HKU1 și OC43), iar alte două
specii provoacă sindroame respiratorii foarte severe la
om: coronavirusul sindromului respirator din Orientul
Mijlociu (MERS-CoV) și coronavirusul sindromului
respirator acut sever din Asia (SARS-CoV). Recent, la
sfârșitul lui decembrie 2019, a fost descoperit un
nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care
este foarte infecțios și se transmite cu mare ușurință de
la om la om și provoacă o pneumonie severă cu
mortalitate ridicată.[18][19] Betacoronavirusurile conțin
următoarele specii: [12]

 Betacoronavirusul 1 (Embecovirus)

 Coronavirusul bovin (Embecovirus)

 Coronavirusul echin (Embecovirus)
 Coronavirusul uman OC43 (Embecovirus)
 Virusul hemaglutinant al encefalomielitei porcine
(Embecovirus)
 Coronavirusul respirator canin (Embecovirus)

 Coronavirusul uman HKU1 (Embecovirus)

 Coronavirusul murin (Embecovirus)

 Virusul hepatitei șoarecelui (Embecovirus)

 Coronavirusul șobolanilor (virusul sialodacrioadenitei
șobolanilor) (Embecovirus)

 Coronavirusul alpaca (Alpaca coronavirus) –

inițial a fost inclus în alfacoronavirusuri, dar
cercetările ulterioare au arătat că aparține
betacoronavirusurilor (unclassified
Betacoronavirus).[20]

 Coronavirusul HKU5 al
liliecilor Pipistrellus (Merbecovirus)
 Coronavirusul HKU9 al
liliecilor Rousettus (Nobecovirus)
 Coronavirusul HKU4 al
liliecilor Tylonycteris (Merbecovirus)
 Coronavirusul 1 al ariciului (EriCoV) (Merbecovirus)
 Coronavirusuri asociate cu sindromul respirator acut
sever

 Coronavirusul sindromului respirator acut sever

(SARS-CoV) (Sarbecovirus)
 SARS-CoV-2 sau noul coronavirus 2019-nCoV
(Sarbecovirus)[21]
 Coronavirusul sindromului respirator din Orientul
Mijlociu (MERS-CoV) (Merbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al
liliecilor Rhinolophus (Sarbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al civetei palmiere
(Sarbecovirus)
 Coronavirusul asociat cu SARS al bursucului-
nevăstuică chinez (unclassified Coronavirinae)

 Gamacoronavirusurile (Gammacoronavirus)
sunt în principal virusuri aviare, dar infectează și
delfinul.

 Coronavirusul aviar (Igacovirus)

 Coronavirusul curcilor (Igacovirus)

 Virusul bronșitei infecțioase aviare (Igacovirus)
 Coronavirusul raței (Igacovirus)
 Coronavirusul gâștei (Igacovirus)
 Coronavirusul cormoranului neotropical (Igacovirus)
 Coronavirusul fazanului (Igacovirus)
 Coronavirusul porumbelului (Igacovirus)

 Coronavirusul SW1 al delfinului alb

(Cegacovirus)

 Deltacoronavirusurile (Deltacoronavirus)
sunt în principal virusuri aviare, dar pot
infecta și porcul.
  Coronavirusul HKU20 al raței fluierătoare
(Andecovirus)
 Coronavirusul HKU11 al bulbului (Buldecovirus)
 Deltacoronavirusul porcin HKU15 (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU13 al muniei (Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU16 al păsărilor cu ochelari
(Buldecovirus)
 Coronavirusul HKU21 al găinușei de baltă
(Moordecovirus)
 Coronavirusul HKU19 al stârcului de noapte
(Herdecovirus)
 Coronavirusul HKU12 al sturzului (Thrush
coronavirus HKU12)

Coronaviroze
umane[modificare | modificar
e sursă]
Prevenirea și
Virusul Boala Istoric Simptome Transmiterea
controlul

Coronaviru Rinită acută Coronavirusur Senzație Prin contact Nu există încă

sul uman (guturai, ile au fost neplăcută de direct și un vaccin.
229E, răceala descoperite la nas înfundat și aerogen și mai Măsurile
Coronaviru comună). începutul uscat, urmată rar indirect, profilactice de
sul uman Faringită anilor 1930, de strănuturi prin obiecte rutină (izolare,
NL63, acută. când a fost repetate și proaspăt dezinfecție). O
Coronaviru Laringită dovedit că rinoree contaminate cu măsură bună
sul uman acută. Rareori bronșita abundentă virus (batiste). de igienă
OC43, bronșiolită, infecțioasă (inițial apoasă, Sunt virusuri constă în
Coronaviru bronșita aviară a puilor apoi gălbuie). omniprezente. folosirea de
[23]
sul uman acută, de găină a fost Senzația de batiste de
HKU1.[22] pneumonia cauzată de un gâdilare și de celuloză, cu
virală.[23] virus cunoscut arsură a aruncarea lor
acum sub mucoasei apoi în cutii
numele de nazale. speciale
virusul Mirosul, închise sau în
bronșitei gustul și foc.[23]
infecțioase apetitul sunt
aviare. diminuate.
Primele Apare frecvent
coronavirusuri și o răgușeală,
 umane au fost
descoperite în
anii 1960 de
cercetătorii de cu tuse uscată,
la Common iritativă. febra
Cold Unit din rareori
Salisbury, depășește
Marea 38,2° C în
Britanie, care primele 2-3
au arătat că zile. După 5-7
răcelile zile, toată
comune pot fi simptomatolog
provocate nu ia se stinge
numai de treptat.[23]
rinovirusuri,
dar și de un
coronavirus.[6]

Primul caz a
fost înregistrat
în noiembrie Sursa de
Nu există un
2002 în infecție este
tratament
China, în omul cu
antiviral
provincia infecție
specific sau
Guandong; în simptomatică.
preventiv
următoarele Transmiterea
(vaccin),
luni boala a bolii se
tratamentul
fost raportată realizează
Febră (>38° fiind numai
la peste 8000 direct prin
C), frisoane, simptomatic.
de persoane picăturile
mialgii, tuse În absența unui
Coronaviru (inclusiv la nazofaringiene
uscată, vaccin,
sul 1706 de cadre din aer și
Sindromul dispnee și prevenirea
sindromulu medicale). indirect prin
respirator acut deteriorarea transmiterii
i respirator Dintre aceste contaminare
sever (SARS) severă a SARS implică:
acut [24] cazuri, 774 au de la persoane
funcției triajul
sever (SAR decedat, infectate, prin
respiratorii epidemiologic,
S-CoV)[24] letalitatea contactul cu
(detresă detectarea
fiind de 9,6%. aceștia, sau
respiratorie). precoce și
Epidemia s-a [24] prin obiecte
izolarea
răspândit în contaminate cu
cazurilor,
29 de țări de secreții
supravegherea
pe 5 nazofaringiene
și carantinarea
continente. infectante.
contacților,
După această Rezervorul
supravegherea
epidemie din natural sunt
sanitară a
2002-2003 nu probabil
[24][25] frontierelor.[24]
au fost liliecii.
raportate alte
cazuri.[25]
Coronaviru Sindromul Primele cazuri Simptomele Rezervorul Nu există un
sul respirator din de infecții cu includ: febră, natural sunt tratament
sindromulu Orientul virusul dispnee și probabil antiviral
i respirator Mijlociu (ME MERS-CoV tuse. Pot fi, de liliecii care specific sau
din RS)[26] au apărut în asemenea, transmit preventiv
Orientul iunie 2012 în prezente virusul gazdei (vaccin),
Mijlociu ( Arabia simptomele intermediare - tratamentul
MERS- Saudită și gastro- cămila, care fiind numai
CoV)[26] Qatar. În mai intestinale cu este sursa de simptomatic.S
2015, au fost diaree, infecție pentru pălarea
confirmate vărsături și om. mâinilor cu
1180 de cazuri dureri Majoritatea apă și săpun,
și au fost abdominale. cazurilor de sau cu alte
raportate 483 Majoritatea MERS au dezinfectante,
(41%) de (90%) apărut în mai ales după
decese. Au dezvoltă o unitățile de tuse, strănut.
fost pneumonie asistență Acoperirea
predominant severă sau medicală. nasului și gurii
afectate țările sindrom de Virusul nu se cu o batistă de
din Orientul detresă transmite ușor hârtie în cazul
Mijlociu - respiratorie și de la o tusei sau
Arabia necesită persoana la strănutului și
Saudită, terapie alta cu apoi aruncarea
Qatar, intensivă.[26][29] excepția unui batistei în
[27]
Iordania și contact strâns, coșul de gunoi
Emiratele cum este în pentru
Arabe Unite, cazul îngrijirii eliminarea în
dar au au fost unui bolnav condiții de
raportate fără aplicarea siguranță.
cazuri măsurilor de Evitarea
importate în protecție. atingerii
Marea Transmiterea ochilor,
Britanie, între indivizi, nasului și gurii
Olanda, SUA în populația cu mâinilor,
și Asia. Cea generală este deoarece
mai mare limitată.[26][29] aceasta pot
[27]
epidemie în transmite
afara virusul după
Orientului contactul cu
Mijlociu a suprafețele
avut loc în contaminate.
Coreea de Sud Evitarea
în 2015, care a contactului cu
afectat mai persoanele
multe spitale infectate și
și 185 de aplicarea de
persoane, măști faciale în
provocând 36 locuri
(19,5%) supraaglomerat
decese.[26][27] D e. Evitarea
in 2012 până contactului
în noiembrie apropiat cu
 persoane
bolnave, cum
2019 au fost
ar fi sărutul,
raportate la
schimbul de
Organizația
băuturi și a
Mondială a
ustensilelor
Sănătății
pentru mâncat.
(OMS) 2.494
Curățarea și
de cazuri de
dezinfectarea
infecție cu
frecventă a
virusul
suprafețelor
MERS-CoV și
atinse, de ex. a
858 de decese.
[28] jucăriilor și
clanței ușii.[26]
[29][30]

Coronaviru COVID-19 (I Infecția cu Infecții Sursa primară Nu există un

sul nfecția virusul respiratorii, a infecției nu tratament
sindromulu coronavirală nCoV a apărut inclusiv o este cunoscută antiviral
i respirator COVID-19) în decembrie infecție (probabil specific sau
acut sever sau infecția cu 2019 în orașul respiratorie contact cu preventiv
2 (SARS- noul Wuhan, acută severă animale (vaccin),
CoV-2) sau coronavirus China, de (SARI)[35][36] In infectate de tratamentul
noul sau infecția cu unde s-a fecția cu lilieci). Se fiind numai
coronavirus coronavirusul propagat în virusul nCoV presupune că simptomatic.
2019 SARS-CoV-2 majoritatea poate fi transmiterea Pacienții
(2019- provinciilor ușoară, este similară suspectați de
nCoV) chineze și mai moderată sau cu cea a infecție cu
multe țări din severă; acesta MERS-CoV și 2019-nCoV
lume, inclusiv din urmă SARS, pe cale sunt plasați
în Europa. include o respiratorie, într-o zonă
Până la 24 pneumonie prin picături de separată de
martie 2020 atipică severă, secreție ceilalți
au fost sindromul de nazofaringiană pacienți, cu
confirmate detresă (picături măsuri de
378.041 de respiratorie Flügge), prevenire
cazuri de acuta (SDRA). produse când o pentru
infecții cu Pacienții cu persoană transmiterea
virusul nCoV infecție virală infectată aeriană, prin
și 16.365 ușoară a căilor tușește, contact și
decese.[31] În respiratoare strănută sau prin picături
Europa au fost superioare pot vorbește și Flügge.
confirmate avea prin contact Utilizarea
cazuri de simptome direct sau echipamentului
infecție cu nespecifice indirect cu individual de
coronavirus precum febră, secrețiile protecție de
în: tuse, dureri în nazofaringiene către
Spania(196.58 gât, congestie de la o personalul
6), nazală, stare persoană medical.
Italia(178.972 de rău general, infectată Bolnavii vor
), cefalee, depuse pe folosi
Germania(144 mialgie. În mâini sau pe șervețelelor de
.387), Regatul cazuri severe suprafețe unică folosință
Unit apare o (mese, birouri, în caz de tuse.
(120.067),Fra pneumonie îmbrăcăminte Bolnavii și
nța severă cu etc.) în caz contacții din
(112.606),Tur febră (>38° dacă se atinge zonele afectate
cia C), tuse, cu mâna ochii, for purta măști.
(86.306),Belgi tahipnee (> 30 nasul său gura. Spălarea pe
a respirații/min.) Transmiterea mâini cu apă și
(38.496),Olan , cianoză, este posibilă și săpun sau cu
da detresă când are loc soluții pe bază
(32.655),Elveț respiratorie contactul de alcool.
ia (27.459), acută direct cu Evitarea
Portugalia (respirație fluidele contactului
(20.206),Irlan stertoroasă, (sânge, materii apropiat cu
da dispnee) cu o fecale, urină, persoanele care
(14.758),Austr mortalitate salivă, spermă) tușesc și au
ia crescută.[35][37]  de la o febră.
(14.681),Sued Într-un studiu persoană Supravegherea
ia din China a 41 infectată. sanitară a
(14.385),Polo de pacienți Virusul se frontierelor și
nia internați într- transmite ușor aeroporturilor
(9.287),Româ un spital din de la un om la pentru
nia Wuhan cu altul. Boala depistarea
(8.746),Dane infecție cu apare la bolnavilor.[37]
marca virusul nCoV persoane care [40][41]
(7.384),Norve simptomele au avut contact
gia obișnuite la apropiat cu un
(7.078),Cehia debutul bolii caz confirmat
(6.701),Serbia au fost febra sau probabil de
(6.318), (98%), tusea COVID-19 sau
Ucraina uscată (76%) au avut istoric
(5.449),Belaru și mialgia sau de călătorie în
s astenia (44%); zonele afectate
(4.779),Finlan simptome mai (din China,
da puțin Italia etc.) în
(3.783),Luxe frecvente au perioada de 14
mburg fost eliminarea zile anterioare
(3.550),Moldo de spută debutului
va (28%), simptomelor.
(2.472),Grecia cefaleea (8%), [39][37][40]
(2.235),Ungar hemoptizia
ia (5%) și
(1.916),Croați diareea (3%).
a Dispneea a
(1.871),Island apărut la 55%
a din 40 de
(1.771),Estoni pacienți (în
a medie la 8 zile
(1.528),Slove de la debutul
nia bolii). 63%
(1.330),Lituan din 41 de
ia (1.298), pacienți au
Armenia avut
(1.291),Maced limfopenie. La
onia de Nord toți pacienții la
(1.207), examenul CT
Slovacia toracic s-a
(1.161), găsit
Bulgaria pneumonie cu
(894), Cipru leziuni atipice.
(767),Letonia Complicațiile
(727),Andorra au fost
(713),Albania sindromul de
(562), Kosovo detresă
(510), San respiratorie
Marino (461), acută (29%),
Malta (427), viremie ARN
Georgia (394), (15%),
Muntenegru insuficiența
(308),Isle of cardiacă acută
Man (12%) și
(298),Jersey infecția
(245),Guernse secundară
y (10%). 13
(239),Insulele (32%) pacienți
Feroe(185),Gi au fost
braltar internați într-o
(132),Bosnia unitate de
și Herțegovina terapie
(129), intensivă și
Monaco (94), șase (15%) au
Liechtenstein murit.[38]
(81) și
Vatican (8). În
România
primul caz de
infecție cu
noul
coronavirus a
fost confirmat
pe 26
februarie 2020
la un bărbat
din județul
Gorj.[32] La
nivel global,
aproximativ
3,4% din
pacienții cu
COVID-19 au
decedat
(mortalitatea
 în Italia a
ajuns la
6,6%).[33] Prin
comparație,
gripa
sezonieră are
o mortalitate
mult mai mică
de 0,01-0,02%
din cei
infectați,
boala virala
Ebola mult
mai mare -
63%, SARS -
9,5%, MERS -
34,4%.[34]

Coronaviroze
animaliere[modificare | modif
icare sursă]
Prevenirea și
Virusul[4][42] Boala[4][42] Simptome[4][42] Transmiterea[4][42]
controlul[4][42]

Întreruperea
ciclului de
Contact direct și pe transmitere,
Coronavirusul Gastroenterită
Enterită felină cale fecal-orală din carantină,
enteric felin ușoară și diaree
fecalele materne măsuri sanitar-
igienice
riguroase

Întreruperea
ciclului de
Peritonită,
Peritonita transmitere,
Virusul peritonitei pneumonie, Prin sânge, fluide
infecțioasă a carantină,
infecțioase feline semne corporale
felinelor măsuri sanitar-
neurologice etc.
igienice
riguroase

Coronavirusul Enterita cu Gastroenterită Pe cale fecal-orală Vaccin

canin coronavirus ușoară și diaree.
 Posibilă enterită
severă și semne
inactivat
sistemice
(leucopenie)

Vaccin oral
atenuat la
Virusul Gastroenterită.
Gastroenterita scroafele
gastroenteritei Diaree apoasă,
transmisibilă a Pe cale fecal-orală gestante.
transmisibile a vărsături,
porcului (GET) Măsuri sanitar-
porcului deshidratare
igienice
riguroase

Simptome
Virusul este
Coronaviroza respiratorii Nu este
Coronavirusul eliminat prin
respiratorie ușoare până la disponibil un
respirator porcin secrețiile bronșice,
porcină grave sau vaccin
nazale
subclinice

Vaccin
inactivat și
vaccin oral cu
Gastroenterită. virus viu
Diareea
Virusul diareei Diaree apoasă, atenuat la
epidemică a Pe cale fecal-orală
epidemice porcine vărsături, scroafele
porcului (DEP)
deshidratare gestante.
Măsuri sanitar-
igienice
riguroase

Vomitări,
Măsuri sanitar-
cașexie,
igienice
encefalomielita,
riguroase.
Virusul anorexie,
Encefalomielita Păstrarea
hemaglutinant al Encefalomielită: Aerosoli, secreții
porcină cu virus scroafele
encefalomielitei hiperestezie, oronazale
hemaglutinant imune. Nu
porcine tremurături
sunt
musculare, mers
disponibile
necoordonat,
vaccinuri
retropulsie.

Virusul hepatitei Infecții Enterită, Prin aerosoli și Depopulare.

șoarecelui digestive hepatită, contact direct Carantina
encefalomielită
 demielinizantă preventivă

Dacrioadenită
Coronavirusul (inflamația
șobolanilor glandei Depopulare.
Rinită, epiforă, Prin aerosoli și
(virusul lacrimale) și Carantina
pneumonie contact direct
sialodacrioadenite sialoadenită preventivă
i șobolanilor) (inflamația
glande salivare)

Gastroenterită
cu diaree
profuză sau
Vaccinarea
diaree Pe cale fecal-orală,
Enterită cu maternă cu
Coronavirusul hemoragică, prin
coronavirus la vaccin
bovin deshidratare, aerosoli, picături
viței inactivat sau
scăderea Flügge
atenuat
secreției de
lapte, afecțiuni
respiratorii

Anorexie,
Nu sunt
Coronavirusul letargie și febră,
Gastroenterită Pe cale fecal-orală disponibile
echin poate apărea
vaccinuri
diareea

Rinoree seroasă,
Nu sunt
Coronavirusul Afecțiuni episoade de tuse
Prin aerosoli disponibile
respirator canin respiratorii paroxistică și
vaccinuri
febră

Traheobronșită,
Sunt
Raluri traheale,
disponibile
Bronșita tuse, strănut și
vaccinuri
infecțioasă scurgeri nazale. Prin aerosoli și
multivalente
Virusul bronșitei aviară Nefrită. ingestia alimentelor
atenuate și
infecțioase aviare (afectează puii Scăderea contaminate cu
inactive.
de găină și producției de fecale
Măsuri sanitar-
găinile adulte) ouă și
igienice
deprecierea
riguroase.
calității ouălor

Coronavirusul Enterita Depresie, Pe cale fecal-orală Vaccin

 inapetență,
hipotermie,
transmisibilă a deshidratare,
curcilor (virusul
curcilor (boala slăbire și diaree. și aerosoli inactivat
crestei albastre)
crestei albastre) Creasta și uneori
și pielea capului
devin cianotice.

Nu sunt
disponibile
vaccinuri.
Măsuri severe
Deltacoronavirusu Diaree apoasă la
Gastroenterită Pe cale fecal-orală de
l porcin HKU15 scroafe și purcei.
biosecuritate
pentru a evita
diseminarea
virusului.

Referințe[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c Elvira Sînziana Ciufescu. Virusologie
medicală. Editura Medicală Națională. 2003
2. ^ a b c Costin Cernescu. Virusologie
medicală. Editura Medicală. 2012
3. ^ a b c G. Zarnea, O.V. Popescu. Dicționar de
microbiologie generală și biologie
moleculară. Editura Academiei Române,
București, 2011
4. ^ a b c d e f g Radu Moga Mânzat. Boli virotice și
prionice ale animalelor. Timișoara: Brumar,
2005
5. ^ Sandrine Belouzard. Mécanismes d’entrée
des coronavirus. Virologie 2010, 14 (4) : 285-
299
6. ^ a b David M. Knipe, Peter M. Howley. Fields
Virology. Sixth Edition. Wolters Kluwer
Health/Lippincott Williams & Wilkins, 2013
7. ^ Li F, Li W, Farzan M, Harrison SC
(septembrie 2005). „Structure of SARS
coronavirus spike receptor-binding domain
complexed with
receptor”.  Science.  309  (5742): 1864–
1868.  Bibcode:2005Sci...309.1864L. doi:10.11
26/science.1116480.  PMID  16166518.
8. ^ Sexton NR, Smith EC, Blanc H, Vignuzzi M,
Peersen OB, Denison MR (august
2016). „Homology-Based Identification of a
 Mutation in the Coronavirus RNA-Dependent
RNA Polymerase That Confers Resistance to
Multiple Mutagens”.  Journal of
Virology. 90 (16): 7415–
7428.  doi:10.1128/JVI.00080-16. PMC  498465
5  .  PMID  27279608.
9. ^ Fehr AR, Perlman S (2015). „Coronaviruses:
an overview of their replication and
pathogenesis”. Coronaviruses. Methods in
Molecular Biology.  1282. pp.  1–
23.  doi:10.1007/978-1-4939-2438-7_1. ISBN 9
78-1-4939-2437-0.
10. ^ Coronaviridae. Dictionnaire médical de
l'Académie de Médecine
11. ^ Coronaviridae. Virus Pathogen Database and
Analysis Resource (ViPR)
12. ^ a b Andrew M.Q. King, Michael J. Adams, Eric
B. Carstens, and Elliot J. Lefkowitz. Virus
Taxonomy. Classification and Nomenclature of
Viruses. Ninth Report of the International
Committee on Taxonomy of Viruses. Academic
Press, 2012
13. ^ Coronaviridae. NCBI taxonomy databas
14. ^ Okda, F. A. (2017). Surveillance of Emerging
Livestock Viruses. Theses and Dissertations.
1180.
15. ^ Ariane Bonnin. Caractérisation de la protéine
S du coronavirus humain 229E. Médecine
humaine et pathologie. Université du Droit et de
la Santé - Lille II, 2018. Français.
16. ^ Justyna Miłek, Katarzyna Blicharz-
Domańska. Coronaviruses in avian species –
review with focus on epidemiology and
diagnosis in wild birds. J Vet Res 62, 249-255,
2018
17. ^ NCBI (National Center for Biotechnology
Information). Orthocoronavirinae
18. ^ Institutul Național de Sănătate Publică.
Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Informare pentru călători
privind o izbucnire de cazuri de pneumonie
cauzata de un nou coronavirus, 4 provincii,
China. 22.01.2020
19. ^ Novel Coronavirus (2019-nCoV). World
Health Organization (WHO)
20. ^ Beate M. Crossley, Richard E. Mock, Scott A.
Callison and Sharon K. Hietala.Identification
and Characterization of a Novel Alpaca
Respiratory Coronavirus Most Closely Related
 to the Human Coronavirus 229E. Viruses 2012,
4, 3689-3700
21. ^ Lu R. et al. Genomic characterisation and
epidemiology of 2019 novel coronavirus:
implications for virus origins and receptor
binding. Lancet, Jan 29, 2020.
22. ^ Alexandru-Ioan Ulmeanu, Carmen Zăpucioiu,
Coriolan-Emil Ulmeanu. Virusuri respiratorii noi
în infecțiile de tract respirator inferior la copil:
profiluri clinice și epidemiologice. Revista
Română de Pediatrie. Volumul LXIV, Nr. 1, an
2015
23. ^ a b c d Marin Gh. Voiculescu. Boli Infecțioase,
Vol. II. Editura Medicală, București, 1990
24. ^ a b c d e Augustin Cupșa. Boli infecțioase
transmisibile. Editura Medicală Universitară,
Craiova, 2007
25. ^ a b David J Cennimo. Severe Acute
Respiratory Syndrome (SARS). Medscape.
2019
26. ^ a b c d e f Golan Bubis, Andrei Bumbuluț,
Bogdan Bumbuluț. Sindromul respirator al
Orientului Mijlociu – Middle East Respiratory
Syndrome (MERS). O revistă generală.Medical
Connections, Number 3 (39), October 2015
27. ^ a b c Sandra G Gompf. Middle East
Respiratory Syndrome (MERS). 2019.
Medscape
28. ^ Middle East respiratory syndrome
coronavirus (MERS-CoV). World Health
Organization (WHO)
29. ^ a b c Fact sheet on MERS-CoV. World Health
Organization (WHO).
30. ^ Institutul Național de Sănătate Publică.
Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Măsuri de prevenire și
control al transmiterii în spitale a MERS-
CoV.30.06.2014
31. ^ COVID-19. European Centre for Disease
Prevention and Control
32. ^ Un bărbat din Gorj, primul caz de coronavirus
din România. Este asimptomatic și va fi
transferat la București. Stirileprotv.ro
33. ^ World Health Organization. WHO Director-
General's opening remarks at the media
briefing on COVID-19 - 3 March 2020. 3 March
2020
34. ^ Deka Sangeeta, Kalita Deepjyoti. Wuhan
Coronavirus: a Fast-Emerging Global
 Threat.International Journal of Health Research
and Medico Legal Practice. Volume: 06, No: 01
January, 2020, pp. 79-82
35. ^ a b World Health Organization (WHO). Clinical
management of severe acute respiratory
infection when novel coronavirus (nCoV)
infection is suspected. Interim guidance 12
January 2020
36. ^ World Health Organization
(WHO). Surveillance case definitions for human
infection with novel coronavirus (nCoV). Interim
guidance v2. 15 January 2020
37. ^ a b c Institutul Național de Sănătate Publică.
Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Prevenirea și controlul
infecțiilor suspecte cu noul Coronavirus (2019-
nCoV) în unitățile sanitare. 28 Ian 2020
38. ^ Huang C, Wang Y, Li X, Ren L, Zhao J, Hu Y,
et al. Clinical features of patients infected with
2019 novel coronavirus in Wuhan, China.  The
Lancet. 24 January 2020.
39. ^ Institutul Național de Sănătate Publică.
Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Metodologia de
supraveghere a sindromului respirator acut cu
noul coronavirus (COVID-19). Actualizare
02.03.2020
40. ^ a b Institutul Național de Sănătate Publică.
Centrul Național de Supraveghere și Control a
Bolilor Transmisibile. Întrebări și răspunsuri
despre noul coronavirus (2019-
nCoV).28.01.2020
41. ^ ECDC Technical Report. Guidelines for the
use of non-pharmaceutical measures to delay
and mitigate the impact of 2019-
nCoV. February 2020
42. ^ a b c d e N. James MacLachlan, Edward J.
Dubovi, Stephen W. Barthold, David E.
Swayne, James R. Winton. Fenner's Veterinary
Virology. Fifth Edition. Academic Press, 2017

Legături externe[modificare | modific
are sursă]

Wikimedia Commons conține materiale

multimedia legate de Coronavirus

 World Health Organization (WHO). Novel

Coronavirus (2019-nCoV).
  European Centre for Disease Prevention
and Control. Novel coronavirus.
 Centers for Disease Control and
Prevention (CDC, USA). 2019 Novel
Coronavirus, Wuhan, China.
 Comunicate de presă. Ministerului
Sănătății al României
 Institutul Național de Sănătate Publică.
Centrul Național de Supraveghere și
Control a Bolilor Transmisibile. Infecția
cu noul Coronavirus (2019-nCoV).
 Virus Pathogen Database and Analysis
Resource (ViPR): Coronaviridae
 German Research
Foundation (Coronavirus Consortium)

Categorii: 
 Virologie animală
 Coronaviridae
Meniu de navigare
 Nu sunteți autentificat
 Discuții

 Contribuții

 Creare cont

 Autentificare

 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Căutare
Cautare Salt

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook
Participare
 Cum încep pe Wikipedia
 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații
În alte proiecte
 Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit
Trusa de unelte
 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
 Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol
În alte limbi
 Ελληνικά
 English
 Français
 Magyar
 Bahasa Indonesia
 Polski
 Српски / srpski
 Türkçe
 中文
Încă 57
Modifică legăturile
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 23 aprilie 2020, ora
04:07.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu
atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Dezvoltatori

 Statistics
 Cookie statement

 Versiune mobilă