EXPRIMAREA OPINIEI DESPRE MESAJUL

UNEI OPERE EPICE

Creaţia literară……………..este o operă epică în care autorul îşi indirect transmite

gândurile, ideile şi sentimentele ilustrând idea că…………………………………..
În primul rând, mesajul textului este susţinut şi de tema
acestuia……………………………..Relatarea faptelor este realizată din perspectivă
subiectivă/obiectivă, de către un narator (personaj sau martor) cu ajutorul verbelor la persoana I /
a III-a
Incipitul surprinde………………..(povestire)
În al doilea rând, ……………………………..(interpretare)
Finalul textului surprinde ……………………….
În concluzie, fragmentul textului ………………. Surprinde un moment cheie din
……………….ilustrând idea că………………….
MODEL
În fragmentul din Cireşarii , de Constantin Chiriţă, este vorba despre un băiat, pe nume
Dan, căruia îi plăcea să citească. El este atât de captivat de lectura, încât trăieşte, odată cu
personajele cărţii, aventurile şi emotiile lor. Atunci când mama îl roagă să stingă lumina ca să
poata dormi, lui Dan îi vine ideea de a scrie el însuşi un jurnal de călătorie.
După opinia mea, mesajul acestui fragment se construieşte în jurul ideii că lectura este
benefică pentru copii, dezvoltă imaginaţia, îmbogăţeşte cultura şi cultivă creativitatea.
În primul rând, lectura ne îmbogăţeşte viaţa interioară, ne dezvoltă imaginaţia şi ne
produce emoţii deosebite. Când citeşti, te cufunzi într-o lume imaginară, în care poţi să fii tu
însuţi erou, să treci prin aventuri extraordinare, să trăieşti emoţii puternice. Aşa i se întâmplă şi
lui Dan, care foloseşte lectura ca leac împotriva emoţiilor din viaţa reală: “Dan alese cel mai
sigur leac împotriva propriei emoţii: să trăiască emoţia altora. Adică să citească…”
În al doilea rând este bine să citim, pentru că, învăţând de la scriitori, vom scrie şi noi din
ce în ce mai bine, iar unii dintre noi, poate, vom descoperi plăcerea de a crea literatură, de a ne
exprima ideile şi emoţiile prin scris. Dan, din opera “Cireşarii”, hotărăşte să scrie un jurnal de
călătorie, ţinut în cel mai strict secret, un jurnal cu întâmplări nostime.
În concluzie, cred că mesajul acestui text este educativ, pentru că ne învaţă că este bine să
citim, pentru bucuria şi cultivarea minţii şi a sufletului
 EXPRIMAREA OPINIEI DESPRE SEMNIFICAŢIA
TITLULUI (opera epică)

Fragmentul face parte dintr-o operă epică, text literar în care autorul îşi exprimă
ideile şi sentimentele prin intermediul întâmplărilor puse în scenă cu ajutorul personajelor
între care se creează conflicte.
Titlul e un element sugestiv sau rezumativ care orientează lectura creând un orizont
de aşteptare cititorului.
Titlul operei ……… anticipează, în acest text, tema…………….., motivele
centrale…………………precum şi stările diverse ale naratorului obiectiv / subiectiv.
În primul rând, ca structură de suprafaţă, titlul este analitic / sintetic fiind alcătuit
din …………………………. Acesta / acestea au sens propriu / figurat
ilustrând……………………………
Naratorul (personaj sau martor) îşi exprimă pe tot parcursul textului, prin verbe la pers.
I /a III-a (ex.) atitudinea ……………………………
În al doilea rând, relaţia dintre titlu şi textul narativ este foarte strânsă, fapt vizibil prin
prezenţa a numeroşi termini din câmpul lexico-semantic al ………….. “……..”, dar şi a
procedeelor artistice variate, ce susţin mesajul textului. Astfel, ……………………… (se
interpretează câteva fig. de stil).
Aşadar, titlul operei………………….se află într-o corelaţie armonioasă cu conţinutul,
cu mesajul şi cu trăirile interoare ale naratorului subiectiv / obiectiv care doreşte să proiecteze
lectorul într-un univers al…………………….

MODEL – romanul “Baltagul”

Fragmentul face parte dintr-o operă epică, text literar în care autorul îşi exprimă
ideile şi sentimentele prin intermediul întâmplărilor puse în scenă cu ajutorul personajelor
între care se creează conflicte.
Titlul operei anticipează semnificaţiile prin care se construieşte mesajul operei şi
creează un orizont de aşteptare cititorului.
Ca structură de suprafaţă, titlul este un substantiv comun articulat ce denumeşte un
obiect folosit ca armă şi unealtă de munteni. Prezenţa articolului hotărât indică faptul că acest
obiect este unul cunoscut, familiar, obiect - simbol al devenirii unui personaj.
 Ca structură de adâncime, titlul este în strânsă legătură cu mesajul operei. Astfel,
baltagul este unealta pe care Gheorghiţă o primeşte când porneşte la drum alături de Vitoria, dar
la un al doilea nivel de semnificaţii depăşeşte statutul de simplă unealta care îl poate ajuta pe
Gheorghiţă pe drum,devenind simbolul evoluţiei acestuia. Traseul încurcat pe care Gheorghiţă îl
parcurge alături de Vitoria, dar mai ales labirintul interior al trecerii sale la maturitate, pune în
legătura devenirea lui cu mitul labirintului. Cuvântul labirint provine din limba greacă, “lybris”,
care înseamnă secure cu două tăiuşuri ce corespund intrării şi ieşirii din labirint. Centrul lui este
păzit de minotaur, pe care Gheorghiţă îl învinge în râpă şi la înmormântare când îşi învinge frica;
baltagul lui devine ştiutor, iar băiatul interesat de hore devine un bărbat responsabil.
Titlul aduce astfel în prim-plan obiectul de lucru dintr-o lume arhaică, dar şi un obiect-
simbol al devenirii, al iniţierii lui Gheorghiţă.