Imaginea omului preistoric care targe dintr-o bucata de carne de bizon pare sa nu

fie o legenda, desi nici aceasta nu este realitatea.

Analiza chimica a ramasitelor unor oameni preistorici arata ca acestia mancau rar
carne. Jurnalului American de Antropologie Fizica a publicat o serie de concluzii
ale unor analize care arata ca oamenii preistorici consumau in primul rand peste si
carne slaba, dar si ca erau mari consumatori de fructe si seminte.

Pentru a stabili cu precizie ce mancau oamenii preistorici, arheologii au facut o

serie de analize care au urmarit nivelul de azot, element care indica o alimentatie
bazata pe proteine de origine animala, in conditiile in care proteinele animale
sunt singurele care contin in molecula lor azot.

Evaluand ecosistemul in care traiau oamenii preistorici ale caror diete au fost
analizate de arheologii nutritionisti s-a putut reconstitui, prin analiza
izotopilor de azot din oasele fosilizate, in linii mari, dieta omului preistoric,
scrie livescience.com . Pentru a face studiile credibile cercetatorii au luat ca
martori oameni din prezent stabilind exact concentratiile de azot radioactiv
acumulate ca urmare a alimentatiei.

Analizele au dus la concluzia ca circa 40-60% din proteine erau de origine animala,
iar omul preistoric de acum 12.000 de ani isi asigura circa 40-50% din proteine din
surse animale. Oamenii aveau o dieta foarte asemanatoare cu cea a fermierilor din
India sau China, iar vanatorii-culegatori din perioada paleolitica mancau chiar si
mai putina carne decat atat.

Concret aceasta inseamna ca oamenii preistorici mancau carne, dar nu in fiecare zi,
iar hrana lor nu depindea in principal de carne, existand un echilibru foarte bun
intre proteine de origine animala si cele vegetale in dieta lor.

Cercetarea demoleaza dintr-o data doua mituri. Omul preistoric nu era nici exclusiv
carnivor, dar nici vegetarian, ci avea o dieta echilibrata, poate chiar mult mai
corecta decat a omului modern.
Cele mai vechi urme au fost descoperite pe teritoriul Africii, având o vechime de
peste 2,5 milioane de ani, în zona Riftului. În această zonă, soții Louis (1907-
1972) și Mary Leakey au identificat primul craniu aproape complet al unui hominid,
aparținând genului Australopithecus, denumit „maimuța din sud”, datând precis între
1,9 -1,7 milioane de ani. Creierul acestui hominid era o treime din cel al omului
actual. Forma craniului indică un mers biped (în două picioare), membrele
anterioare nefiind folosite pentru obținerea echilibrului, ca în cazul maimuțelor.
Aici, în Valea Riftului, au fost depistate peste 50 de cranii (la Olduvai), fenomen
care ar indica acest spațiu ca fiind centrul de apariție al speciei hominizilor[1].