La 23 martie 2013, după Convenția Națională a Partidului Democrat-Liberal (PDL)

pentru alegerea conducerii, președintele României, Traian Băsescu, a anunțat

printr-un mesaj postat pe Facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea
rezultatului votului de către echipa lui Vasile Blaga pentru ca acesta să fie
reales președintele PDL, în situația în care președintele o susținea pe Elena
Udrea.

Astfel, susținătorii lui Băsescu au lansat la data de 26 martie 2013, Fundația

Mișcarea Populară. Pe 18 mai 2013, conducerea fundației a anunțat că inițiază un
sondaj privind transformarea în partid a organizației. Pe 25 mai 2013, s-au anunțat
rezultatele sondajului: 58% din voturi pentru co-existența fundației și partidului,
31% pentru transformarea fundației în partid și 11% pentru menținerea status-quo-
ului. [3]

După anunțarea rezultatelor sondajului, conducerea fundației a inițiat o campanie

de strângere de semnături și un comitet de inițiativă, compus din Eugen Tomac,
Cristian Petrescu, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi și Dragoș Ciuparu, pentru
înființarea partidului. În două luni, Fundația Mișcarea Populară a reușit să
strângă semnăturile necesare pentru înregistrarea Partidului Mișcarea Populară.

Partidul Mișcarea Populară (PMP) a fost lansat neoficial la data de 23 iulie 2013
de către Fundația Mișcarea Populară.[4] După o ședință, fostul deputat PDL, Eugen
Tomac, a fost însărcinat ca președinte al partidului și Cristian Petrescu a fost
desemnat secretar general al partidului. [5]

Pe 3 februarie 2014 mai mulți deputați au anunțat în fața Parlamentului că au

demisionat din PDL pentru a se alătura Partidului Mișcarea Populară.[6] Între ei
erau foștii miniștri Elena Udrea și Theodor Paleologu și deputații Florin Popescu,
Aurelian Popescu, Adrian Gurzău, Florin Secară, Camelia Bogdănici, Petru Movilă,
Ștefan Bucur Stoica și Dragoș Gunia.[7]

În aprilie 2014, PMP a inițiat o petiție împotriva accizelor la carburanți

introduse de guvernul Ponta.[8] O verificare din partea corpului de control al
guvernului a listelor de semnături a generat un scandal mediatic. Din cele 300.000
de semnături, peste 200.000 nu au putut fi identificate, fie deoarece conțineau
date false, fie pentru că aparțineau unor persoane decedate. Ca răspuns, Elena
Udrea declară că va face plângere penală împotriva lui Victor Ponta.

Pe data de 8 iunie 2014 a avut loc congresul PMP. La această întâlnire a fost
aleasă președinte Elena Udrea.[9] Cu toate acestea, pe data de 30 ianuarie 2015
Elena Udrea s-a autosuspendat din funcția de președinte a partidului, interimatul
fiind asigurat de Eugen Tomac. La 8 februarie 2015, a avut loc un nou congres, în
urma căruia Tomac a fost ales președinte al partidului.

La 27 martie 2016, a avut loc un nou congres al PMP, culminând cu alegerea fostului
președinte al României, Traian Băsescu, în funcția de președinte al Partidului
Mișcarea Populară. Președinte executiv ales a fost Eugen Tomac, iar prim-
vicepreședințiCristian Diaconescu și Siegfried Mureșan. Ulterior, PMP și-a deschide
câte o filială pentru Diaspora în aproape statele membre ale Uniunii Europene, SUA,
Canada și alte câteva state.

În perioada iulie 2016 — 2018, Mișcarea Populară a încercat o fuziune cu Uniunea

Națională pentru Progresul României (UNPR), dar fără succes.[10][11]

La alegerile parlamentare din 2016, PMP a obținut un scor de 5%, reușind intrarea
în Parlament cu 18 deputați și 8 senatori, ca partid de opoziție.