MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ORDINUL
Nr. _________ din _________________

pentru aprobarea reglementării tehnice

"Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva
agenţilor agresivi – cerinţe şi criterii de performanţă”,
indicativ ST 049-06

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu
modificările ulterioare,
În temeiul art. 2 pct. 45 şi al art.5 alin.(4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu
modificările şi completările ulterioare,
Având în vedere procesele-verbale de avizare nr. 3/26.01.2006 al Comitetului Tehnic de
Specialitate CTS12 şi nr. 5/29.05.2006 al Comitetului Tehnic de Coordonare Generală,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul

ORDIN

Art.1. ⎯ Se aprobă reglementarea tehnică "Specificaţie tehnică privind protecţiile

elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi – cerinţe şi criterii de
performanţă”, indicativ ST 049-06, elaborată de către Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor-INCERC Bucureşti, prevăzută în anexa*)
care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.2. ⎯ Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi intră în

vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art.3. ⎯ La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi
încetează aplicabilitatea.

MINISTRU

RADU MIRCEA BERCEANU

*)
Anexa se publică în Monitorul Oficial al României Partea I bis şi în Buletinul Construcţiilor
editat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor-INCERC Bucureşti
MINISTRUL DELEGAT PENTRU LUCRĂRI PUBLICE
ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI
LÁSZLÓ BORBÉLY

SECRETAR DE STAT
IOAN ANDREICA

SECRETAR GENERAL
EUGEN ISPAS

SECRETAR GENERAL ADJUNCT

CONSTANŢA PANĂ

DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ

DIRECTOR GENERAL
ELENA PETRAŞCU

DIRECŢIA DE REGELEMENTARE ÎN CONSTRUCŢII

DIRECTOR
CRISTIAN-PAUL STAMATIADE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

DIRECŢIA DE REGLEMENTARE ÎNCONSTRUCŢII

REFERAT DE APROBARE
pentru
„Specificaţie tehnică privind protecţiile elementelor de construcţii din lemn împotriva
agenţilor agresivi. Cerinţe şi criterii de performanţă”

Reglementarea tehnică este cuprinsă în Programul de elaborare reglementări tehnice şi activităţi

specifice nr.5/2004 şi face obiectul contractului nr.181/2005 încheiat cu INCERC Bucureşti.
Atribuirea contractului s-a făcut prin procedura de licitaţie publică deschisă, după cum
urmează:
- Anunţul de participare a fost publicat în Monitorul Oficial al României Partea a
VI-a, nr.147/2004 şi reluat în Monitorul Oficial al României Partea a VI-a, nr.162/2004:
- Atribuirea contractului s-a făcut în baza Hotărârii de adjudecare nr.
3253/14.10.2004, emisă de Comisia de evaluare a ofertelor.

Lucrarea a fost analizată şi avizată după cum urmează:

- Faza 1 a fost avizată cu procesul verbal de avizare nr.04
/30.08.2005 emis de Comitetul tehnic de specialitate CTS 12;
- Faza 2 a fost avizată cu procesul verbal de avizare nr. nr. 03/26.01.2006 emis de
Comitetul tehnic de specialitate CTS 12, şi cu Procesul verbal de avizare nr. 05/29.05.2006 emis
de Comitetul Tehnic de Coordonare Generală.

Conţinutul lucrării
Reglementarea tehnică stabileşte cerinţele şi criteriile de performanţă ale protecţiilor
elementelor de construcţie din lemn utilizate la construcţii civile, industriale şi agrozootehnice
împotriva agenţilor agresivi.
Specificaţia tehnică se adresează în principal specialiştilor din unităţile de proiectare,
verificatorilor de proiecte, executanţilor lucrărilor de protecţie, putând fi utilizată şi de către
producătorii de materiale de protecţie pentru adaptarea produselor la nivelul cerinţelor din
domeniul construcţiilor.
În vederea valorificării şi aprobării prezentei lucrări vă rugăm să binevoiţi a semna Ordinul
alăturat.

DIRECTOR

Cristian STAMATIADE

Ing.P.Dragomirescu
SPECIFICAŢIE TEHNICĂ PRIVIND Indicativ:
PROTECŢIILE ELEMENTELOR DE
CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMPOTRIVA
AGENŢILOR AGRESIVI – CERINŢE ŞI
CRITERII DE PERFORMANŢĂ

1. PREVEDERI GENERALE

1.1.Obiect şi domeniu de aplicare

1.1.1. Prezenta specificaţie tehnică are ca obiect stabilirea cerinţelor şi criteriilor de

performanţă ale protecţiilor elementelor de construcţii din lemn utilizate la construcţii civile,
industriale şi agrozootehnice împotriva agenţilor agresivi.

Prevederile specifice din prezenta specificaţie tehnică se aplică pentru a răspunde cerinţei
implicite privind durabilitatea, cu referire în special la cerinţa esenţială “rezistenţă şi stabilitate”,
respectiv menţinerea valorilor caracteristicilor implicate în această cerinţă ale elementelor
structurale din lemn, în condiţiile acţiunii agenţilor agresivi din mediul înconjurător.

1.1.2. Specificaţia tehnică stabileşte cerinţele, criteriile şi nivelurile de performanţă privind

sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn expuse acţiunii
mediilor agresive atmosferice.

1.1.3. Specificaţia tehnică nu se referă la:

- construcţiile/elementele din lemn îngropate în sol;
- construcţiile/elementele din lemn imersate parţial sau total în soluţii sau lichide
agresive.

1.1.4. Specificaţia tehnică nu are ca obiect sisteme speciale de protecţie a elementelor de

construcţii din lemn împotriva focului (protecţia ignifugă).

1.1.5. Specificaţia tehnică se adresează în principal specialiştilor din unităţile de proiectare,

verificatorilor de proiecte, executanţilor lucrărilor de protecţie, putând fi utilizată şi de către
producătorii de materiale de protecţie pentru adaptarea produselor la nivelul cerinţelor din
domeniul construcţiilor.

Elaborat de: Aprobat de:

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII ŞI CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR - INCERC
Cu ordinul nr……….
 1.2. Terminologie

1.2.1.În prezenta specificaţie tehnică sunt utilizaţi următorii termeni de specialitate:

- agent agresiv: factor de mediu, de natură fizică, chimică sau biologică, ce acţionează distructiv
asupra construcţiei din lemn sau a diverselor sale părţi componente, provocând degradarea
lemnului;
- ciuperci lignicole: ciuperci capabile de a degrada lemnul;
- ciuperci xilofage: ciuperci lignicole capabile de a scinda celuloza şi lignina, producând
degradarea lemnului;
- degradarea lemnului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice, mecanice şi/sau biochimice ale
lemnului sub acţiunea agenţilor agresivi fizici, chimici şi biologici;
- durabilitatea lemnului: ansamblu de proprietăţi (fizice, chimice, mecanice etc.) naturale sau
conferite printr-un procedeu oarecare, pe care le posedă lemnul de o anumită specie şi care îi
permite sǎ reziste la un atac, de o anumită intensitate, provocat de anumiţi agenţi fizici, chimici şi
biologici;
- durabilitate naturală: rezistenţa intrinsecă a lemnului la atacurile unor agenţi agresivi, în absenţa
oricărui tratament de protecţie;

- durabilitatea sistemelor de protecţie : durata de viaţă estimată a unui sistem de protecţie aplicat
pe suprafaţa suportului până la prima lucrare de refacere completă a protecţiei.

Notă : Durata de viaţă estimată nu constituie o durată de garanţie.

- insecte xilofage: insecte capabile de a degrada lemnul;

- mediu agresiv: mediu care conţine unul sau mai mulţi agenţi agresivi;

- prag de eficacitate mediu : valoare aritmetică medie între limitele superioară şi inferioară ale
pragului de eficacitate definite în standardul european de încercare biologică la care se referă ;

- preconizare de aplicare dată de producător : cantitate de produs de protecţie a lemnului

impregnată în epruvetă corespunzătoare cantităţii medii de produs pe care o recomandă
producătorul ca necesară şi posibilă de aplicare în zona (zonele) analizată (analizate) ;
- procedeu de tratament de suprafaţă: procedeu care nu conţine nici o caracteristică sau
tehnologie specială care să aibă ca obiect modificarea rezistenţei naturale a lemnului la
pătrunderea unui produs de protecţie a lemnului pregătit pentru întrebuinţare;
Notă: Astfel de procedee includ de exemplu peliculizarea şi procedeele tip stropire şi imersie de scurtă durată în care
contactul lemnului cu produsul de protecţie durează numai câteva minute;

- procedeu de tratament prin impregnare: procedeu care are caracteristici sau tehnologii destinate
să modifice rezistenţa naturală a lemnului la pătrunderea unui produs de protecţie a lemnului
pregătit pentru întrebuinţare;
Notă: Astfel de procedee includ de exemplu tehnicile utilizate în mod curent cum ar fi procedeele de tratament prin
difuzie şi procedeul dublu-vid şi vid-presiune.

- produs de protecţie: produs lichid sau sub formă de pastă sau pulbere, care aplicat pe un suport
formează un film cu calităţi de protecţie, decorative şi/sau specifice;
2
 - sistem de protecţie: ansamblul straturilor din produsele de protecţie aplicate pe o suprafaţă
suport, pentru a realiza protecţia acesteia împotriva agenţilor agresivi;
- strat de finisare: ultimul strat al unui sistem de protecţie;
- strat intermediar: strat situat între primul strat şi stratul de finisare;
- strat primar: primul strat al unui sistem de protecţie aplicat pe un suport;
- suport: suprafaţa pe care a fost sau trebuie să fie aplicat un produs/sistem de protecţie;

- valoare de referinţă biologică : cantitate în grame pe metru pătrat sau în kilograme pe metru cub
de produs de protecţie a lemnului determinată într-o încercare pentru a asigura o protecţie eficace
împotriva agentului biologic specific la care se face referire.

- valoare maximă de aplicare : cantitate maximă (în grame pe metru pătrat sau în kilograme pe
metru cub) de produs de protecţie a lemnului care poate fi aplicată pe epruvetele de lemn într-o
încercare biologică specială ;

1.2.2. În SR EN 1001-1 şi 2, SR EN 599-1, SR EN 927 şi STAS 9302/7, sunt definiţi alţi

termeni de specialitate privind protecţia lemnului împotriva agenţilor biologici

1.3. Lista documentelor normative de referinţă

1.3.1. Standardele la care se face referire în această specificaţie tehnică, standarde care se referă
la clasificări, criterii de performanţă, metode de determinare/încercare ş.a. sunt prezentate în
continuare, în ordine alfanumerică.
1. SR 9302/2-94 – Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea atmosferică
cu produse de protecţie chimică solubile în apă.
2. SR 9302/8 – 1994: Protecţia lemnului. Prelevarea eşantioanelor de lemn impregnat
industrial şi confecţionarea epruvetelor în vederea încercărilor biologice.
3. SR EN 20-1: 1998 – Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii protectoare
faţă de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă (Metodă
de laborator).
4. SR EN 20-2: 2002 – Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii protectoare
faţă de Lyctus brunneus (Stephens). Partea 1: Aplicare prin tratament în profunzime
(Metodă de laborator).
5. SR EN 46-1:2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii preventive
împotriva larvelor recent ecluzate de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metodă de laborator).
6. SR EN 47: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate
împotriva larvelor Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metodă de laborator).
7. SR EN 49-1: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie
faţă de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de
supravieţuire a larvelor. Partea 1: Aplicare prin tratament de suprafaţă. (Metodă de
laborator).
8. SR EN 49-2: 2005 - Produse de protecţie a lemnului. Determinarea eficacităţii de protecţie
faţă de Anobium punctatum (De Geer) prin observarea pontei şi a procentului de
supravieţuire a larvelor. Partea 2: Tratament în profunzime. (Metodă de laborator).

3
9. SR EN 73:1995 împreună cu SR EN 73 :1995/AC :2003- Produse de protecţie a lemnului.
Încercări de îmbătrânire accelerată a lemnului tratat înainte de încercări biologice.
Încercare de evaporare.
10. SR EN 84:2000 - Produse de protecţie a lemnului. Încercări de îmbătrânire accelerată a
lemnului tratat înainte de încercări biologice. Încercare la spălare.
11. SR EN 113:2003 împreună cu SR EN 113 :2003/A1 :2004 - Produse de protecţie a
lemnului. Metoda de încercare pentru determinarea eficacităţii protectoare faţă de
ciupercile basidiomycetes lignicole. Determinarea pragului de eficacitate.
12. SR EN 117:2005 – Produse de protecţie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate
împotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metodă de laborator).
13. SR EN 152-1:1995 – Metode de încercare ale produselor de protecţie a lemnului. Metodă
de laborator pentru determinarea eficacităţii preventive a unui tratament de protecţie a
lemnului prelucrat împotriva albăstrelii fungicide. Partea 1:Aplicare prin periere.
14. SR EN 152-2:1995 împreună cu SR EN 152-2 :1995/AC1:2004 – Metode de încercare ale
produselor de protecţie a lemnului. Metodă de laborator pentru determinarea eficacităţii
preventive a unui tratament de protecţie a lemnului prelucrat împotriva albăstrelii
fungicide. Partea 2: Aplicare prin alte metode decât perierea.
15. SR EN 252:1995 împreună cu SR EN 252:1995/AC:2003 – Încercarea în poligon pentru
determinarea eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului în contact cu
solul.
16. SR EN 275:1995 – Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii de protecţie
împotriva organismelor marine sfredelitoare.
17. SR EN 322:1996 – Plăci pe bază de lemn. Determinare a umidităţii.
18. SR EN 330:1997 - Produse de protecţie a lemnului. Încercări în câmp pentru determinare a
eficacităţii de protecţie a unui produs de protecţie a lemnului pentru folosire cu o acoperire
şi în afara contactului cu solul. Metodă cu îmbinare în L.
19. SR EN 335-1:1997 – Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia
claselor de risc de atac biologic. Partea 1: Generalităţi.
20. SR EN 335-2:2002 – Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Definiţia
claselor de risc de atac biologic. Partea 2: Aplicaţie la lemnul masiv.
21. SR EN 350-1:1997 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de încercare şi de
clasificare a durabilităţii naturale a lemnului.
22. SR EN 350-2:1997 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Partea 2: Ghid de durabilitate naturală a lemnului
şi de impregnabilitate a esenţelor de lemn alese după importanţa lor europeană.
23. SR EN 351-1:2001 – Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn
masiv tratat cu produse de protecţie. Partea 1: Clasificarea pătrunderii şi reţinerii de
produse de protecţie.
24. SR EN 351-2:2001 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn. Lemn
masiv tratat cu produse de protecţie. Partea 2: Ghid de eşantionare pentru analiza lemnului
tratat cu produse de protecţie.
25. SR EN 599-1:1998 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Performanţe ale produselor de protecţie prevenţivă a lemnului stabilite prin încercări
biologice. Partea 1: Specificaţii pentru clasele de risc.
26. SR EN 599-2:1998 - Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Performanţe ale produselor de protecţie preventivă a lemnului stabilite prin încercări
biologice. Partea 2: Clasificare şi etichetare.
27. SR ENV 807:2003 – Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii faţă de
microorganisme de putregai moale şi de alte microorganisme ale solului.

4
28. SR ENV 839:2003 - Produse de protecţie a lemnului. Determinare a eficacităţii preventive
faţă de ciuperci xilofage bazidiomycetes. Aplicare prin tratament de suprafaţă.
29. SR EN 927-1:2002 – Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 1: Clasificare şi selecţie.
30. SR ENV 927-2:2002 – Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 2: Criterii de performanţă.
31. SR EN 927-3:2002 – Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 3: Încercarea la îmbătrânire naturală.
32. SR EN 927-4:2002 – Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 4: Determinarea permeabilităţii la vapori de apă.
33. SR EN 927-5:2002 – Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de vopsire pentru
lemn în exterior. Partea 5: Determinarea permeabilităţii la apă lichidă.
34. SR EN 971-1:2001 – Vopsele şi lacuri. Termeni şi definiţii pentru produsele de vopsire.
Partea 1: Termeni generali.
35. SR EN 1001-1:2006 – Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Terminologie. Partea 1 : Lista termenilor echivalenţi.
36. SR EN 1001-2:2006 – Durabilitatea lemnului şi a materialelor derivate din lemn.
Terminologie. Partea 2 : Vocabular.
37. SR EN 13442:2003 – Pardoseli şi parchet de lemn şi lambriuri şi placări de lemn.
Determinarea rezistenţei la agenţi chimici.
38. SR EN 60068-2-5:2001 - Încercări de mediu. Partea 2: Încercări – Încercarea Sa: Radiaţie
solară artificială la nivelul solului.
39. SR EN 60068-2-14:2001 - Încercări de mediu. Partea 2: Încercări – Încercarea N: Variaţii
de temperatură.
40. SR EN 60068-2-33:2002 - Încercări de mediu. Partea 2: Încercări. Ghid pentru încercări la
variaţii de temperatură.
41. SR EN 60068-2-78:2004 – Încercări de mediu. Partea 2-78. Incercări. Incercarea Cab.
Căldură umedă continuă.
42. SR EN ISO 1518: 2003 – Vopsele şi lacuri. Încercarea la zgâriere.
43. SR EN ISO 2409:2003 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj.
44. SR EN ISO 2812-1:1996 – Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la lichide. Metode
generale.
45. SR EN ISO 4624:2003 - Vopsele şi lacuri. Încercarea la tracţiune.
46. SR EN ISO 4628-1: 2004 – Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 1: Introducere generală şi sistemul de notare.
47. SR EN ISO 4628-2:2004 – Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 2: Evaluarea gradului de băşicare.
48. SR EN ISO 4628-4: 2004 – Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 4: Aprecierea gradului de fisurare.
49. SR EN ISO 4628-5: 2004 – Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 5: Aprecierea gradului de exfoliere.
50. SR EN ISO 4628-6:2003 – Vopsele şi lacuri. Evaluarea degradării suprafeţelor acoperite.
Aprecierea numărului şi dimensiunii defectelor şi a intensităţii modificărilor uniforme ale
aspectului. Partea 6: Notarea gradului de cretare prin metoda benzii adezive.
51. SR EN ISO 6270-1:2002 - Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate.
Partea 1: Condensarea continuă.

5
 52. SR EN ISO 6272-1:2004 - Vopsele şi lacuri. Încercări de deformare rapidă (rezistenţa la
şoc). Partea 1 : Încercarea prin căderea unei mase cu penetrator cu suprafaţa mare.
53. SR ISO 4618-1: 1994 – Vopsele şi lacuri. Vocabular. Termeni generali.
54. SR ISO 11503:1997 – Vopsele lacuri. Determinarea rezistenţei la umiditate (condensare
repetata).
55. STAS 2925 – 86 – Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi
insectelor xilofage.
56. STAS 9302/1-88 – Protecţia lemnului. Prescripţii generale de protecţie chimică.
57. STAS 9302/4 – 88 - Protecţia lemnului. Tratamente de suprafaţă. Prescripţii tehnice.
58. STAS 9302/5 – 90 - Protecţia lemnului. Impregnare la presiuni diferite de presiunea
atmosferică cu antiseptici uleioşi. Prescripţii tehnice.
59. STAS 9302/7 – 88 – Protecţia lemnului. Terminologie.
60. STAS 10787 – 77 – Protecţia lemnului. Determinarea eficacităţii substanţelor hidrofuge.
1.3.2. Reglementările tehnice la care se face referire în această specificaţie tehnică sunt
următoarele:
• NP 005-03: Normativ privind proiectarea construcţiilor din lemn (revizuire NP 005-96);
• GP 111-04: Ghid de proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din
oţel.
• GE 053-04: Ghid de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din
oţel.

6
 2. CONDIŢII DE EXPLOATARE ŞI DE EXPUNERE

2.1. Agenţi agresivi care acţionează asupra construcţiilor din lemn

2.1.1. Agenţii agresivi chimici şi biologici care acţionează asupra construcţiilor din lemn sau a
elementelor sale componente se clasifică după natura şi sursa lor de producere, aşa cum se arată în
mod explicativ, în tabelul 2.1.

Tabelul 2.1.
Nr. Sursa:
crt. Natura din exteriorul construcţiei (2)
din interiorul construcţiei (1)
din atmosferă din sol
1 2 3 4 5
1. Agenţi chimici
1.1. Apa - apă de distribuţie -umiditatea aerului - ape de suprafaţă
- ape uzate - precipitaţii - ape subterane
- condens - ape minerale
- infiltraţii
1.2. Acizi gaze, vapori şi soluţii de: gaze şi vapori de - acid carbonic
-clor, bioxid de sulf, oxizi de azot substanţe cu - acid humic
- acizi minerali (acid sulfuric, acid caracter acid (vezi etc.
clorhidric, acid azotic etc.) col.3)
- acizi organici (acid acetic, acid formic,
acid oxalic etc.)
- fenoli
- aldehide etc.
1.3. Baze vapori, soluţii şi particule solide de: vapori şi particule soluţii şi particule
- hidroxid de sodiu solide de substanţe solide de
- hidroxid de potasiu cu caracter bazic substanţe cu
- leşii (vezi col.3) caracter bazic
- vâscoză, celuloză (vezi col.3)
- uree
- amine
- detergenţi etc.
1.4. Săruri vapori , soluţii şi particule solide de: vapori şi particule soluţii şi particule
(acide, - carbonaţi şi bicarbonaţi solide de săruri solide de săruri.
neutre, - sulfaţi, sulfuri, sulfiţi (vezi col.3) (vezi col.3)
bazice) - cloruri, hipocloriţi, cloraţi
- fluoruri
- azotaţi
- cromaţi şi bicromaţi
- cianuri
- formiaţi
- săruri complexe (NP, NPK)
- dezinfectanţi etc.
1.5. Materii particule solide de:
chimice particule solide de: -zguri
pulverulente -zguri -cenuşi
-cenuşi -negru de fum -
-cărbune -cărbune
-pirite etc. -pirite
-fosforite etc.

7
 Tabelul 2.1. (continuare)
1 2 3 4 5
2. Agenţi biologici (SR EN 335-1:1997, STAS 2925-86)
2.1. Ciuperci lignicole -
a) Ciuperci care - - ciuperci basidiomicete de
distrug lemnul putregai tare (cubic şi fibros)
- ciuperci de putregai moale
b) Ciuperci care - ciuperci de albăstrire
colorează lemnul - - ciuperci de mucegai
2.2. Insecte xilofage -
a) Coleoptera - Hylotreupes bajulus
(Coleoptere) (Capricornul casei)
- Anobium punctatum
- (Carii mici)
- Xestobium rufovillosum
(Carii mari)
- Lyctus brunneus (Lyctus)
- Hesperophanes spp.
b) Isoptera - Reticulitermes lucifugus
(Termite) - - Reticulitermes santonensis -

- Limooria spp.
2.3. Dăunători marini - -
- Teredo spp.

(1)
agenţi agresivi proveniţi din procesul tehnologic
(2)
agenţi agresivi proveniţi din atmosferă şi din sol (surse de poluare)

2.1.2. Stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care se va amplasa o

construcţie nouă din lemn se face de către proiectant, pe baza analizei mediului exterior şi a datelor
furnizate de proiectantul tehnolog privind existenţa, natura şi concentraţia agenţilor agresivi
(chimici şi biologici, inclusiv umiditatea relativă şi temperatura aerului) care vor rezulta din
procesul tehnologic, pentru mediul interior.

2.1.3. Pentru stabilirea naturii şi gradului de agresivitate a mediului în care este amplasată o
construcţie din lemn aflată în exploatare, vor fi precizate rezultatele analizelor calitative şi
cantitative de agenţi agresivi (chimici şi biologici) şi ale umidităţii relative şi temperaturii aerului,
atât pentru interior, cât şi pentru exterior, efectuate de un institut/laborator de specialitate în
domeniu şi înscrise în buletine de analiză.

2.1.4. Se vor prevedea măsuri pentru reducerea agresivităţii mediului prin schimbarea sau
modernizarea tehnologiei de fabricaţie din interiorul construcţiei sau, în caz de imposibilitate, se
va studia fiecare caz în parte.

2.2. Clase de exploatare

2.2.1. Din punctul de vedere al condiţiilor în care se exploatează elementele de construcţie din
lemn, se definesc următoarele clase de exploatare (standardul de referinţă este SR EN 335-1, NP
005-03):

8
 • clasa 1 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos
corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 20C şi a unei umidităţi relative a aerului
sub 65%;
• clasa 2 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos
corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 20C şi a unei umidităţi relative a aerului între
65% şi 80%;
• clasa 3 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos
corespunzătoare unei temperaturi de 20 ± 20C şi a unei umidităţi relative a aerului peste
80%.

2.2.2. La elementele de construcţii din lemn exploatate în clasa 1, umiditatea de echilibru a

lemnului nu va depăşi 12%, iar la cele din clasa 2, umiditatea de echilibru a lemnului nu va depăşi
20%.

2.3. Condiţii de expunere

2.3.1. Clasificarea produselor/sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii

din lemn trebuie să se facă conform condiţiilor de expunere care intervin prin factorii relativi la
construcţia propriu-zisă şi la condiţiile climatice.

Rezultă trei tipuri de expunere:

• slabă;
• medie;
• puternică,
cum se prezintă în tabelul 2.2. (standardul de referinţă este SR EN 927-1).

Tabelul 2.2
Tip de expunere în condiţii climatice
Construcţie
temperate aspre extreme
Adăpostită slabă slabă medie
Parţial adăpostită slabă medie puternică
Neadăpostită medie puternică puternică

2.4.Clase de risc de atac biologic

2.4.1. Pentru lemnul utilizat în construcţii sunt definite cinci clase de risc de atac biologic
(standardul de referinţă este SR EN 335-1, NP 005-03):

• clasa de risc 1 – lemnul utilizat în interiorul construcţiilor, unde nu există pericolul de

umezire care să favorizeze apariţia şi dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la
amenajări interioare, scări interioare, grinzi şi stâlpi aparenţi, parchet);

• clasa de risc 2 - lemnul utilizat în interiorul construcţiilor, unde umiditatea ridicată a

mediului poate conduce la o umezire ocazională, dar nepersistentă, respectiv unde sunt

9
 condiţii minime de degradare prin atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente
situate sub acoperiş: căpriori, grinzi, stâlpi, astereală, şipci, pereţi interiori);

• clasa de risc 3 – lemnul utilizat în construcţii cu risc de atac biologic de către ciupercile
xilofage, în situaţii în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% şi/sau
alternarea umezirii cu uscarea (lemn utilizat la elementele de construcţie exterioare:
lambriuri exterioare, traverse şi montanţi de pereţi exteriori, pereţi din lemn rotund sau
ecarisat, balcoane, scări exterioare, balustrade etc.);

• clasa de risc 4 – lemnul utilizat în condiţii favorabile atacului biologic, care este în
permanent contact cu solul (piloţi pentru fundaţii, tălpi inferioare pe pământ sau pe
socluri de zidărie, grinzi, traverse ) sau care este permanent expus la intemperii fără a fi
protejat prin vopsire (şiţe şi şindrile de acoperişuri);

• clasa de risc 5 – lemnul utilizat în condiţii favorabile atacului biologic, care este expus
în permanenţă la apă sărată.

2.4.2. În tabelul 2.3 se prezintă clasele de risc pentru domeniile de utilizare a lemnului.

Tabelul 2.3
Condiţii de expunere Apariţia agenţilor biologici
Clasa Domenii de utilizare ale
la umezire a lemnului Dăunători
de risc lemnului Ciuperci Insecte
în operă marini
Fără contact cu solul, sub
1 Nu - Da -
adăpost, fără risc de umezire
Fără contact cu solul, sub
2 Ocazional Da Da -
adăpost, cu risc de umezire
Fără contact cu solul,
3 Frecvent Da Da -
neacoperit
În contact cu solul sau cu apa
4 Permanent Da Da -
dulce
5 În apă sărată Permanent - - Da

10
 3.CERINŢE PRIVIND SISTEMELE DE PROTECŢIE APLICATE PE SUPRAFAŢA
ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII DIN LEMN ÎMPOTRIVA AGENŢILOR
AGRESIVI

Cerinţele privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din

lemn împotriva agenţilor agresivi se referă la toate componentele care intervin în realizarea
protecţiilor, precum şi în asigurarea durabilităţii acestora, şi anume:
a) elementele pe care se aplică sistemul de protecţie;
b) sistemul de protecţie în sine;
c) produsele de protecţie utilizate;

Aceste cerinţe se prezintă în trei categorii principale:

(i) cerinţe esenţiale;

(ii) cerinţe funcţionale;
(iii) cerinţe privind punerea în operă (tehnologice).

3.1.Cerinţe esenţiale

Dintre cele şase cerinţe esenţiale, trei au obiect în ceea ce priveşte sistemele de protecţie
aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi:
a) securitate în incendiu;
b) igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
c) siguranţă în exploatare.

Celelalte trei cerinţe esenţiale (rezistenţă mecanică şi stabilitate; protecţie împotriva

zgomotului şi economie de energie şi izolare termică) nu au obiect în acest domeniu.

3.2.Cerinţe funcţionale privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor

de construcţii

Cerinţele funcţionale privind sistemele de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de

construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi sunt următoarele:
a) rezistenţă la agenţi agresivi biologici;
b) rezistenţă la agenţi agresivi fizico-chimici;
c) rezistenţă la solicitări mecanice;
d) impregnabilitate;
e) aspect corespunzător;
f) compatibilitate alimentară (dacă este cazul).

3.3.Cerinţe privind punerea în operă (tehnologice) a sistemelor de protecţie

Cerinţele privind punerea în operă se referă la ansamblul activităţilor şi rezultatelor acestora

privind realizarea sistemelor de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor
agresivi. Aceste cerinţe sunt:
a) asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor;
b) conformitatea frontului de lucru;
c) conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute;
d) conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea conformităţii
produselor utilizate.
Criteriile de performanţă asociate acestor categorii de cerinţe sunt prezentate în tabelul 3.1.
11
 Tabelul 3.1.
Nr.
Cerinţe şi criterii de performanţă Modul de determinare Observaţii
crt.
1 2 3 4
I. CERINŢE ESENŢIALE
a) Securitate la incendiu
1. Reacţie la foc încadrarea în Euroclase de reacţie la foc pct.1.3.1 d)
A1-F sau A1FL-FFL (după caz)
b) Igienă, sănătate şi mediu înconjurător
2. Permeabilitate la apă tabelul 4.2, nr.crt. 6
3. Rezistenţă la umiditate tabelul 4.2, nr.crt. 7
4. Emisii de substanţe periculoase declaraţia producătorului produselor de
protecţie
c) Siguranţă în exploatare
5. Rezistenţă la alunecare în cazul utilizării
la pardoseli
II. CERINŢE FUNCŢIONALE
a) Rezistenţă la agenţi biologici
6. Eficacitate Tabelele 4.3 - 4.7
b) Rezistenţă la agenţi fizico-chimici
7. Rezistenţă la umiditate tabelul 4.2, nr.crt. 7 şi la cerinţa B,
a) în general nr.crt.4
b) în zonele de contact cu piesele
metalice de asamblare şi de
prindere
8. Rezistenţă la spălare pct.5.7
9. Rezistenţă la căldură tabelul 4.2, nr.crt. 8
10. Rezistenţă la variaţii de temperatură tabelul 4.2, nr.crt. 9
11. Rezistenţă la radiaţii UV tabelul 4.2, nr.crt. 10
12. Rezistenţă la agenţi agresivi tabelul 4.2, nr.crt. 11
chimici
13. Rezistenţă la îmbătrânire naturală tabelul 4.2, nr.crt. 5
c) Rezistenţă la solicitări mecanice
14. Aderenţă la suport tabelul 4.2, nr.crt. 1 şi 2 se referă numai
15. Rezistenţă la lovire tabelul 4.2, nr.crt. 3 la protecţiile prin
16. Rezistenţă la zgâriere tabelul 4.2, nr.crt. 4 vopsire
d) Impregnabilitate
17. Pătrundere SR EN 351-1 se referă numai
la protecţiile prin
tabelele 4.6 şi 4.7 (SR EN 351-1, SR EN
18. Reţinere impregnare
599-1)
e) Aspect
19. Uniformitatea culorii
20. Textură/luciu suprafaţă
conform prescripţii date de producătorul
21. Posibilitatea curăţării, întreţinerii
produsului de protecţie
f) Compatibilitate alimentară
în cazul
contactului cu
22. Conformitatea cu cerinţele sanitare aviz sanitar
produse
alimentare

12
 Tabelul 3.1 (continuare)
1 2 3 4
III. CERINŢE PRIVIND PUNEREA ÎN OPERĂ (TEHNOLOGICE)
a) Asigurarea condiţiilor prealabile pentru executarea lucrărilor
- verificare expert
23. Existenţa documentaţiei tehnice
- însuşire beneficiar şi executant
24. Aprovizionarea produselor de - conformitatea cu prevederile din
protecţie proiect
- documente privind calitatea şi, după
caz, agrementul tehnic
25. Asigurare accese, facilităţi şi organizare lucrări de către executant,
măsuri de igienă, protecţia muncii verificată de beneficiar
şi PSI
b) Conformitatea frontului de lucru
26. Starea suprafeţei conform proiectului şi prescripţiilor
a) formă producătorului produselor de protecţie
b) rugozitate
c) umiditate
27. Integritatea materialului conform proiect sau, după caz,
(suportului) expertizare tehnică
28. Condiţionări prealabile (suport şi conform proiectului şi prescripţiilor
materiale de protecţie) producătorului produselor de protecţie
29. Documente privind calitatea recepţia frontului de lucru, conform
condiţiilor din proiect şi celor din
specificaţia producătorului produselor
de protecţie
c) Conformitatea modului de lucru cu tehnologiile şi/sau procedeele prevăzute
30. Caracteristicile echipamentelor, a conform prescripţiilor producătorului
utilajelor şi a dispozitivelor produselor de protecţie şi
utilizate reglementărilor aplicabile
31. Clasificarea/atestarea personalului conform prescripţiilor producătorului
produselor de protecţie şi
reglementărilor aplicabile
32. Respecatrea timpilor/duratelor conform prescripţiilor producătorului
tehnologice produselor de protecţie
33. Respectarea tratamentelor conform prescripţiilor producătorului
specifice produselor de protecţie
34. Asigurarea condiţiilor de mediu conform prescripţiilor producătorului
ambiant la executarea lucrărilor: produselor de protecţie
a) temperatură
b) umiditate
c) alte condiţii
d) Conformarea la prevederile legale privind agrementul tehnic şi atestarea
conformităţii produselor utilizate
35. Existenţa standardului de produs verificarea domeniului de utilizare cu pct.1.3.1.b)
sau a agrementului tehnic (dacă condiţiile din proiect
este cazul)

13

1 2
36. Documente privind calitatea
produselor de protecţie utilizate
fac referire la sistemul de atestare
a calităţii aplicat
Tabelul 3.1 (continuare)
3 4
verificare la aprovizionare (a se
vedea şi nr. crt. 24)

3.4.Durabilitatea sistemelor de protecţie

3.4.1.Sistemele de protecţie, care sunt utilizate pentru a asigura durabilitatea elementelor de

construcţii pe care sunt aplicate, trebuie să aibă asigurată, la rândul lor, o bună durabilitate.
În acest sens, pe lângă caracteristicile care permit evaluarea durabilităţii în condiţii normale,
trebuie avute în vedere, prin măsuri constructive şi, după caz, măsuri suplimentare condiţiile şi
zonele cu expunere deosebită, cu pericol mai mare, unele aspecte fiind arătate în cap. 5.

3.4.2.Pentru elementele de construcţii din lemn, unele din zonele sensibile sub aspectul
durabilităţii sunt cele în care se folosesc elemente metalice pentru îmbinări şi fixări/prinderi.
Aceste zone sunt sensibile sub mai multe aspecte, astfel:
a) contactul metal-lemn conduce la producerea condensului, la metal, la scăderea
temperaturii, cu creşterea umidităţii în zona metalului;
b) în spaţiul dintre metal şi lemn, care nu este etanş, umiditatea sporită se menţine, cu valori
variabile, perioade mai îndelungate;
c) în condiţiile arătate, sunt favorizate atât acţiunea agresivă asupra lemnului, cât şi
coroziunea pieselor metalice în zona respectivă.

Protecţia anticorozivă a elementelor metalice folosite pentru montajul sau solidarizarea

elementelor de construcţii din lemn se va face în conformitate cu prevederile din “Ghidul de
proiectare privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” – GP 111-04 şi din
“Ghidul de execuţie privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel” – GE 053-04.
În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie anticorozivă pe suprafaţa
suportului de oţel nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor
metalice dintr-un material rezistent la coroziune (oţeluri inoxidabile), supradimensionarea
elementelor pentru compensarea pierderilor prin coroziune, asigurarea posibilităţii înlocuirii
elementelor degradate datorită coroziunii.

3.4.3.Realizarea sistemelor de protecţie trebuie să aibă în vedere, sub acest aspect, următoarele:

a) executarea sistemelor de protecţie, pe elementele componente, înainte de montarea

acestora;
b) acordarea unei atenţii deosebite asupra zonelor care se vor acoperi la montare (părţi din
lemn suprapuse şi cele pe care se montează plăci metalice), zone în care protecţiile devin
lucrări ascunse.

14
 4. CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ PENTRU
SUPORTUL DIN LEMN ŞI PENTRU SISTEMELE DE PROTECŢIE

4.1.Criterii şi niveluri de performanţă pentru stratul suport

Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de lemn
pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici şi biologici sunt
prezentate în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1
Metoda de
Nr. determinare
Criterii de performanţă U.M. Niveluri de performanţă
crt. (standard de
referinţă)
corespunzătoare naturii suportului şi
1. Rugozitatea suprafeţei - -
tipului de produs/sistem de protecţie
Umiditate - max. 12 (1) – clasa 1 de exploatare
2. SR EN 322 %
- max. 20 (1) – clasa 2 de exploatare
Temperatură 0 min.: + 5 (1)
3. - C
max.: + 40 (1)
Conţinutul de
4. impurităţi (praf, săruri, vizual - lipsă
uleiuri, grăsimi etc.)
Defecte de suprafaţă
5. vizual - lipsă
(fisuri, goluri etc.)
(1)
dacă în fişa produsului de protecţie nu se specifică altfel

4.2.Criterii şi niveluri de performanţă pentru sistemele de protecţie

împotriva agenţilor fizico-chimici

4.2.1. Principalele criterii şi niveluri de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească

sistemele de protecţie împotriva agenţilor chimici aplicate pe suprafeţele de lemn, în funcţie de
condiţiile de expunere, precum şi metodele de determinare (evaluare şi/sau verificare a
performanţelor acestora), sunt prezentate în tabelul 4.2.
În tabelul nr. 4.2 sunt prezentate nivelurile de performanţă sub formă de valori concrete pe care
trebuie să le îndeplinească sistemul de protecţie. Experienţa a impus aceste valori ca fiind
minimale, pentru a obţine o protecţie eficientă a lemnului împotriva agenţilor chimici.

Tabelul 4.2
Metoda de Niveluri de performanţă pentru condiţii de
Nr. determinare expunere
Criterii de performanţă U.M.
crt. (standard de
slabă medie puternică
referinţă)
1 2 3 4 5 6 7
Aderenţă la suport – metoda SR EN ISO
1. nivel 1 0 0
grilei (1) 2409
Aderenţă la suport – metoda SR EN ISO
2. MPa min. 0,5 min. 1,0 min. 1,0
smulgerii (2) 4624
Rezistenţă la lovire (3)
(înălţimea minimă de cădere a SR EN ISO
3. cm min. 40 min. 60 min. 60
mase de 500 g, la care apar 6272-1
amprente cu fisuri)
15
 Tabelul 4.2 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7
Rezistenţă la zgâriere
SR EN ISO
4. (greutatea minimă la care g min. 250 min. 300 min. 400
1518
apar fisuri fine)
Rezistenţă la îmbătrânire
5. SR EN 927-3 luni 12 12 12
naturală
Permeabilitate la apă lichidă
6. SR EN 927-5 g/m2 ≤ 250 ≤ 175 ≤ 175
(absorbţia de apă )
SR ISO 11503
7. Rezistenţă la umiditate SR EN ISO ore min. 240 min. 480 min. 720
6270-1
Rezistenţă la căldură şi SR HD 323.2.3
8. ore min. 240 min. 480 min. 720
umiditate S2
SR EN 60068-
Rezistenţă la variaţii de 2-14
9. cicluri min. 25 min. 56 min. 56
temperatură SR EN 60.068-
2-33
SR EN 60068-
10. Rezistenţă la radiaţii UV (4) cicluri min. 56 min. 56 min. 56
2-5
Rezistenţă la agenţi agresivi SR EN ISO
11. ore min. 24 min. 168 min. 168
chimici 2812-1
Conformitate cu cerinţe Necesar pentru protecţiile care pot veni în contact direct cu produse
12.
sanitare alimentare

(1)
Metoda grilei se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie cu
grosimi de până la 250 microni.

(2)
Metoda smulgerii se utilizează pentru determinarea aderenţei acoperirilor de protecţie
cu grosimi de peste 250 microni.

(3)
Determinarea nu se efectuează pentru acoperiri de protecţie cu deformabilitate ridicată.

(4)
Determinarea se efectuează pentru acoperiri de protecţie aplicate la exterior sau la interior,
dacă sunt supuse tehnologic, unor asemenea acţiuni.

4.3. Criterii şi niveluri de performanţă pentru protecţiile împotriva agenţilor biologici

4.3.1. Principalele criterii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească atât produsele de

protecţie preventivă a lemnului împotriva agenţilor biologici, în funcţie de clasa de risc biologic,
de tipul de procedeu de tratament (de suprafaţă, prin impregnare), de specia de lemn, precum şi de
agentul agresiv biologic (ciuperci, insecte), cât şi metodele de determinare a performanţelor
acestora, sunt prezentate în tabelele 4.3 …. 4.7 (standardul de referinţă este SR EN 599 – 1).

16
 Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 1 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

Tabelul 4.3
Încercări
Cerinţe minime pentru încercările cu insecte spp. suplimentare sau
Clasă Tip de procedeu
locale
de risc de tratament
Fie Sau
Cod propus
Hylotrupes bajulus Anobium Lyctus brunneuns Alte insecte spp Termite
(H) punctatum (A) (L) (I) (T)
SR EN 46-1 sau
Tip de încercare SR EN 46-1 SR EN 49-1 SR EN 20-1 SR EN 118
(A) sau (L)
Încercare la uzură SR EN 73 +AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC SR EN 73+AC
200 g/m2 200 g/m2 200 g/m2 200 g/m2
Tratament de Valoare maximă de doză de aplicare
(cufundare sau (cufundare sau (cufundare sau (cufundare sau
suprafaţă aplicare în încercare cerută 200 ml/m2
pipetă) pipetă) pipetă) pipetă)
100% mortalitate la nici o larvă vie la nici o larvă vie sau 100% mortalitate la nici un atac cu
Criteriu pentru valoarea
sfârşitul încercării sfârşitul încercării insectă ieşită la sfârşitul încercării cotaţie >2; unul
de referinţă biologică
sfârşitul încercării singur = 2
1
SR EN 47 sau (A)
Tip de încercare SR EN 47 SR EN 49-2 SR EN 20-2 SR EN 117
sau (L)
Încercare la uzură SR EN 73 +AC SR EN 73 +AC SR EN 73 +AC SR EN 73 +AC SR EN 73 +AC
Valoare maximă de p.a.p. pentru alburn p.a.p. pentru alburn p.a.p. pentru stejar p.a.p. pentru alburn p.a.f. pentru alburn
Tratament prin
aplicare în încercare de pin silvestru de pin silvestru de pin silvestru de pin silvestru
impregnare
100% mortalitate nici o larvă vie la nici o larvă vie sau 100% mortalitate nici un atac cu
Criteriu pentru valoarea (b.s.e.) sfârşitul încercării insectă ieşită la (b.s.e.) cotaţie >2; unul
de referinţă biologică (b.s.e.) sfârşitul încercării singur = 2
(b.s.e.)

17
 Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 2 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

Tabelul 4.4
Clasă de Cerinţe minime faţă de
Tip de procedeu de Încercări suplimentare sau locale
risc ciuperci
tratament propus
Cod Bazidiomicete Albăstreală (B) Insecte spp. (I) Termite (T)
SR EN 113
Tip de încercare SR EN 152-1
(fără C.versicolor)
Încercare la uzură SR EN 73 +AC SR EN 73 +AC
Valoare maximă de aplicare Dacă este
100 kg/m3 200 g/m2 Dacă este necesar se
Tratament de în încercare necesar se
adaugă cele de la
suprafaţă la sfârşitul încercării nici adaugă cele de la
clasa 1
o cotaţie ≥2 clasa 1
Criteriu pentru valoarea de p.e.m. pentru ciuperca cea
zonă fără albastru min.
referinţă biologică mai agresivă
1,0 mm
medie ≥ 1,5 mm
2 SR EN 113
Tip de încercare SR EN 152-2+AC1
(fără C.versicolor)
Încercare la uzură SR EN 73 +AC SR EN 73 +AC
conform specificaţiilor
Valoare maximă de aplicare p.a.p. pentru alburn de pin Dacă este
comerciale ale Dacă este necesar se
Tratament prin în încercare silvestru necesar se
fabricantului adaugă cele de la
impregnare adaugă cele de la
la sfârşitul încercării nici clasa 1
clasa 1
o cotaţie ≥2
Criteriu pentru valoarea de p.e.m. pentru ciuperca cea
zonă fără albastru min.
referinţă biologică mai agresivă
1,0 mm
medie ≥ 1,5 mm

18
 Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 3 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)
Tabelul 4.5
Cerinţe minime faţă de ciuperci/încercări pe teren
Tip de
Clasă Sau produse de protecţie utilizate cu Încercări suplimentare sau locale
procedeu de Fie
de risc acoperire (C)
tratament
Cod Încercări pe teren Albastru (B) Insecte spp Termite
propus Bazidiomicete Bazidiomicete Încercări pe teren
Coriolus versicolor
(FC) (V) (I) (T)
SR EN 113 SR EN 113 SR EN 113 pe
Tip de încercare (fără (fără SR EN 330 SR EN 330 alburn de pin SR EN 152-1
C.versicolor) C.versicolor) silvestru şi/sau fag
SR EN 73+AC
SR EN 73+AC şi Dacă
Încercare la uzură şi SR EN 84 SR EN 73+AC ≥ 5 ani de expunere ≥ 5 ani de expunere SR EN 152-1
SR EN 84 separat este
separat Dacă este
necesar
Valoare maximă de 3 3 3 2 necesar se
100 kg/m 100 kg/m p.a.p. p.a.p. 100 kg/m 200 g/m se
Tratament de aplicare în încercare adaugă
adaugă
suprafaţă după 5 ani. la sfârşitul cele de la
după 5 ani. cele de
Vn, Ve şi Vi egale încercării nici o clasa 1 +
V , Ve şi Vi egale
n
SR EN 84
la clasa
sau mai bune decât cotaţie ≥2 1 + SR
Criteriu pentru p.e.m. pentru p.e.m. pentru sau mai bune decât
pentru produsul de zonă fără EN 84
valoarea de referinţă ciuperca cea ciuperca cea pentru produsul de p.e.m.
referinţă şi R2TP albastru min.
biologică mai agresivă mai agresivă referinţă şi R2TP
egal sau mai bun ca 1,0 mm
egal sau mai bun ca
R2R medie ≥ 1,5
R2R
mm
SR EN 113 SR EN 113 SR EN 113 pe
3
Tip de încercare (fără (fără SR EN 330 SR EN 330 alburn de pin SR EN 152-2
C.versicolor) C.versicolor) silvestru şi/sau fag
SR EN 73 +AC
SR EN 73+AC şi
Încercare la uzură şi SR EN 84 SR EN 73+AC ≥ 5 ani de expunere ≥ 5 ani de expunere SR EN 152-2
SR EN 84 separat Dacă
separat
este
p.a.p. pentru p.a.p. pentru p.a.p. pentru alburn conform Dacă este
necesar
Valoare maximă de alburn de pin alburn de pin de pin sau fag specificaţiilor necesar se
Tratament p.a.p. p.a.p. se
aplicare în încercare silvestru silvestru comerciale ale adaugă
prin adaugă
fabricantului cele de la
impregnare cele de
după 5 ani. la sfârşitul clasa 1 +
după 5 ani. la clasa
Vn, Ve şi Vi egale încercării nici o SR EN 84
Vn, Ve şi Vi egale 1 + SR
sau mai bune decât cotaţie ≥2 EN 84
Criteriu pentru p.e.m. pentru p.e.m. pentru sau mai bune decât
pentru produsul de zonă fără
valoarea de referinţă ciuperca cea ciuperca cea pentru produsul de p.e.m.
referinţă şi R2TP albastru min.
biologică mai agresivă mai agresivă referinţă şi R2TP
egal sau mai bun ca 1,0 mm
egal sau mai bun ca
R2R medie ≥ 1,5
R2R
mm
19
 Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 4 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

Tabelul 4.6
Cerinţe minime faţă de ciuperci
Clasă Încercări suplimentare sau locale
Tip de procedeu de
de risc
tratament propus Încercări de
Cod Bazidiomicete Putregai moale Albastru (B) Insecte spp (I) Termite (T)
câmp (F)
Tip de încercare
Încercare la uzură
Valoare maximă de
Tratament de
aplicare în încercare Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare pentru clasa de risc 4
suprafaţă
Criteriu pentru
valoarea de referinţă
biologică
SR EN 113 cu
C.versicolor
SR EN
Tip de încercare pe alburn de SR ENV 807
252+AC
pin silvestru
4 şi/sau fag
SR EN
≥ 5 ani de Dacă este Dacă este
Încercare la uzură 73+AC şi SR Dacă este
SR ENV 807 expunere necesar se necesar se
Tratament prin EN 84 separat necesar se
adaugă cele de adaugă cele de
impregnare p.a.p. pentru adaugă cele de
Valoare maximă de la clasa 1 + SR la clasa 1 + SR
alburn de pin p.a.p. p.a.p. la clasa 3
aplicare în încercare EN 84 EN 84
silvestru
p.e.m. pentru Cel mai ridicat după 5 ani
Criteriu pentru ciuperca cea dintre r.e.m. media rsn
valoarea de referinţă mai agresivă dedus pentru P/0,75 şi a rin
biologică (inclusiv încercarea I şi P/0,17
C.versicolor) încercarea II

20
 Criterii de performanţă pentru încercările biologice pentru clasa de risc 5 (standardul de referinţă este SR EN 599-1)

Tabelul 4.7
Cerinţe minime faţă de
ciuperci/încercări pe teren Încercări suplimentare sau locale
Clasă
Tip de procedeu de
de risc Încercări de
tratament propus
Cod Bazidiomicete Putregai moale câmp (F) Albastru (B) Insecte spp (I) Termite (T)
FN şi/sau FS
Tip de încercare
Încercare la uzură
Valoare maximă de
Tratament de
aplicare în încercare Procedeele prin tratament de suprafaţă nu sunt corespunzătoare pentru clasa de risc 5
suprafaţă
Criteriu pentru
valoarea de referinţă
biologică
SR EN 113 cu
C.versicolor
Tip de încercare pe alburn de SR ENV 807 SR EN 275
pin silvestru
5 şi/sau fag
SR EN
≥ 5 ani de Dacă este Dacă este
Încercare la uzură 73+AC şi SR SR ENV 807 Dacă este
expunere necesar se necesar se
Tratament prin EN 84 separat necesar se
adaugă cele de adaugă cele de
impregnare p.a.p. pentru adaugă cele de
Valoare maximă de la clasa 1 + SR la clasa 1 + SR
alburn de pin p.a.p. p.a.p. la clasa 3
aplicare în încercare EN 84 EN 84
silvestru
p.e.m. pentru Cel mai ridicat după 5 ani
Criteriu pentru ciuperca cea dintre r.e.m. media rsn
valoarea de referinţă mai agresivă dedus pentru P/0,75 şi a rin
biologică (inclusiv încercarea I şi P/0,17
C.versicolor) încercarea II

21
Note:
1. Simboluri şi abrevieri (standardul de referinţă este SR EN 599-1):

spp - specii de insecte;

p.a.p. – preconizare de aplicare dată de producător;
b.s.e – limita superioară a pragului de eficacitate, aşa cum e definit în standardul armonizat de încercare biologică
de referinţă;
p.e.m. – prag de eficacitate mediu;
Vn – clasificare medie nominală pentru repetiţiile după un examen nedistructiv (standardul de referinţă este SR
EN 330);
Ve - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele exterioare şi a celor vizibile în interiorul
asamblării după un examen nedistructiv (standardul de referinţă este SR EN 330);
Vi - clasificare medie nominală pentru repetiţiile pentru suprafeţele realizate prin decupare după un examen
distructiv (standardul de referinţă este SR EN 330) ;
R2TP - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie a lemnului cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul de
referinţă este SR EN 330) ;
R2R - număr de repetiţii tratate cu produsul de protecţie de referinţă cu o clasificare 2 sau mai mare (standardul
de referinţă este SR EN 330;
rsnP - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mare decât cea nominală;
rinP - reţinere a produsului de protecţie a lemnului mai mică decât cea nominală.

2. Dacă în tabelele 4.3…4.7 se prevede ca produsul de protecţie a lemnului să fie rezistent la încercările de
spălare şi/sau de evaporare, încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 73 trebuie efectuate
separat.
3. Utilizând criteriul potrivit pentru valoarea de referinţă biologică (v.r.b.) precizată în tabelele 4.3…4.7, v.r.b.
trebuie stabilită pentru fiecare încercare cu un nivel de aplicare egal sau mai mic decât valoarea maximă de
aplicare (v.m.a.) dată.

4. În standardele armonizate de încercare biologică care prevăd calculul pragului de eficacitate, v.r.b. trebuie să
fie pragul de eficacitate mediu (p.e.m.), cu excepţia următoarelor cazuri:

a) în încercările cu insecte (standardele de referinţă sunt SR EN 20-2, SR EN 47 sau SR EN 49-2)

dacă mortalitatea la limita inferioară a pragului de eficacitate ester mai mică de 80%, limita
superioară trebuie luată ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.);

b) în încercările prevăzute în standardul de referinţă SR EN 113 dacă pierderea de masă medie la limita
inferioară a pragului de eficacitate este mai mare de 10%, limita superioară a pragului trebuie luată
ca valoare de referinţă biologică (v.r.b.);

c) în încercarea I prevăzută în standardul de referinţă SR ENV 807.

5. Dacă condiţiile locale cer ca produsul de protecţie a lemnului să prezinte o eficacitate biologică suplimentară,
sau trebuie să răspundă declaraţiilor producătorului sau condiţiilor celor care emit prescripţii, produsul
trebuie încercat conform încercărilor suplimentare sau locale de referinţă din tabelele 4.3…4.7.

4.3.2. Pentru clasa de risc biologic 1, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate biologică
faţă de unul din cazurile:
a)- oricare din insectele pentru care protecţia este cerută;
b)- insecta cea mai puţin sensibilă la acest produs;
c)- Hylotrupes bajulus, în calitate de insectă reprezentativă.

4.3.3. Pentru clasa de risc biologic 2, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate faţă de
ciupercile bazidiomicete lignicole, după uzură (exclusiv Coriolus versicolor). Pentru toate
produsele la care se cere o activitate insecticidă, ele trebuie să prezinte eficacitate faţă de agenţii
biologici de referire, demonstrată prin încercările corespunzătoare pentru clasa de risc 1.

4.3.4. Pentru clasa de risc biologic 3, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate prin
procedee de tratament de suprafaţă sau prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, exclusiv Coriolus versicolor;
b)- agenţi biologici la care se referă produsul, demonstrată prin încercările pentru clasa
de risc 2.

4.3.5. Pentru clasa de risc biologic 4, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate
numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin
silvestru;
b)- putregai moale.

4.3.6. Pentru clasa de risc biologic 5, produsele de protecţie a lemnului, care pot fi aplicate
numai prin procedee de tratament prin impregnare,trebuie să prezinte eficacitate pentru:
a)- ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag şi/sau pin
silvestru;
b)- putregai moale;
c)- dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani.

4.3.7. În anexă (informativă) se prezintă un exemplu de sistem de descriere a eficacităţii

produselor de protecţie a lemnului împotriva agenţilor biologici (standardul de referinţă este SR
EN 599-2).

23
 5. PRINCIPII GENERALE DE ALCĂTUIRE A SISTEMELOR
DE PROTECŢIE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII
DIN LEMN SUPUSE ACŢIUNII AGENŢILOR AGRESIVI

5.1. Sistemele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici şi
biologici se vor alege în funcţie de natura şi starea suportului de lemn, de natura şi agresivitatea
mediului, de durabilitatea estimată a protecţiei şi de considerente economice.
Protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor chimici este, de regulă, cu
atât mai economică, cu cât are o durabilitate mai ridicată, deoarece astfel se reduc la minimum
lucrările de întreţinere/refacere a protecţiei pe durata de serviciu a construcţiei.

5.2. Elementele de construcţii din lemn expuse la acţiunea agenţilor agresivi şi care, după
montaj, nu mai sunt accesibile, se vor proteja în aşa fel încât, pe durata de serviciu a construcţiei să
nu afecteze durabilitatea acesteia.
În cazul în care accesul pentru aplicarea sistemului de protecţie pe suprafaţa suportului din
lemn nu este posibil, se vor prevedea alte măsuri, ca de exemplu: execuţia elementelor de
construcţii dintr-un material rezistent la acţiunea agenţilor chimici, asigurarea posibilităţii
înlocuirii elementelor degradate ş.a.

5.3.Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie satisfăcute de stratul suport de

lemn pe suprafaţa căruia se aplică sistemele de protecţie sunt precizate la pct. 4.1. (tabelul 4.1)

5.4. Principalele criterii şi niveluri de performanţă care trebuie îndeplinite de sistemele de

protecţie, în funcţie de tipul agenţilor agresivi sunt precizate la pct. 4.2. şi 4.3 (tabelele 4.2 şi 4.3).

5.5. Alcătuirea generală a sistemelor de protecţie prin vopsire a elementelor de construcţii din
lemn împotriva agenţilor chimici include următoarele straturi succesive:

a)- strat primar (grund);

b)- strat(uri) intermediar(e) (strat de nivelare, vopsea);
c)- strat(uri) final(e)/de finisare (vopsea, email).

Stratul primar de grund are rolul de a pătrunde în stratul superficial al suportului de lemn şi de
a îmbunătăţi aderenţa straturilor de protecţie ulterioare la suport.
Stratul(urile) intermediar(e) de protecţie, are (au) rolul de a asigura o bună aderenţă şi o
impermeabilitate la agenţi agresivi.
Stratul(urile) final(e) de protecţie are (au) rolul de a asigura o rezistenţă chimică ridicată la
acţiunea agenţilor agresivi şi o bună rezistenţă la radiaţii ultraviolete. Totodată are (au) un rol
decorativ.

5.6. Aplicarea produselor de protecţie (grund, vopsea, email) din alcătuirea sistemelor de
protecţie se efectuează prin următoarele procedee principale:
• aplicarea cu pensula;
• aplicarea cu ruloul;
• aplicarea prin pulverizare cu pistolul: pulverizare cu aer sub presiune, fără aer (airless) .

5.7.Produsele de protecţie a elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor biologici

(ciuperci lignicole şi insecte xilofage) sunt produse chimice sau combinaţii de produse chimice, cu
acţiune fungicidă şi insecticidă.

24
 Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale solventului utilizat, produsele de
protecţie a lemnului se clasifică în ;
- produse de protecţie solubile în apă;
- produse de protecţie solubile în solvenţi organici.
Din punct de vedere al lavabilităţii (după o perioadă de fixare de două…şase săptămâni),
produsele de protecţie a lemnului se clasifică în:
- produse lavabile;
- produse greu lavabile;
- produse nelavabile.

Din punct de vedere al modului de aplicare, produsele de protecţie se clasifică conform

tabelului 5.1.( standardul de referinţă este STAS 9302/1)

Tabelul 5.1.
Procedeu de
Produse de protecţie
protecţie chimică Mod de aplicare Domeniul de aplicare
utilizate
a lemnului
Vid-presiune Impregnare în Produse solubile în apă
profunzime la (nelavabile sau greu
presiuni diferite În condiţii de utilizare în lavabile)
de presiunea exterior, în aer liber, în contact
atmosferică cu solul, în subteran, în mediu
Vid-presiune-vid acvatic, în condiţii de deteriorare
Vid-presiune accelerată, pentru materiale
atmosferică lemnoase uşor impregnabile cu
Vid-presiune grosime de maxim 30 mm
atmosferică-vid
Băi calde-reci Impregnare în În condiţii de umiditate relativă a Produse solubile în apă
Băi simple profunzime la aerului sub 70% sau fără contact Produse solubile în
presiune cu solul solvenţi organici
atmosferică
Imersie Tratamente de În condiţii de utilizare în interior
Pulverizare suprafaţă sau exterior sub protecţia unui Produse solubile în apă
Pensulare acoperiş Produse solubile în
solvenţi organici

5.8. La aplicarea produselor/sistemelor de protecţie a elementelor de construcţie din lemn

trebuie să se respecte reglementările în vigoare privind protecţia mediului înconjurător, măsurile
de protecţia muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor.

5.9. Durabilitatea sistemelor de protecţie aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii din

lemn împotriva agenţilor chimici este determinată de următorii factori:
- concepţia structurii;
- calitatea produselor folosite pentru protecţie;
- starea iniţială a suportului;
- eficacitatea pregătirii suportului;
- condiţiile de aplicare;
- calitatea aplicării;
- condiţiile de expunere după aplicare.

25
 ANEXA
(informativă)
EXEMPLUL UNUI SISTEM DE DESCRIERE A EFICACITĂŢII
PRODUSELOR DE PROTECŢIE A LEMNULUI ÎMPOTRIVA
AGENŢILOR BIOLOGICI (standardul de referinţă este SR EN 599-2)
NUMELE PRODUSULUI DE PROTECŢIE……………………………………………………………
1. Condiţii minime de încercare cerute 1) CLASA DE RISC
1 2 3 4 5

Lemn corespunzător: Răşinoase

Foioase
Încercare în câmp
2)
- - - -
3)

2.Eficacitate suplimentară
2.1. Ciuperci
- Coriolus versicolor
- Foioase - -
Lemn corespunzător
- Răşinoase - -
- Albăstrire pe timpul cât lemnul -
este pus în operă
2.2. Insecte _ _ _ _
- Hylotrupes bajulus -
- _ _ _ _
- Lyctus brunneus
- Anobium punctatum
2.3. Termite
2.4. Încercări în câmp _ _ _
SR EN 330 clasă 3 (FC) -
- _ _ _
SR EN 252 clasă 4 (F)
3. Spălare la alegere SR EN 84 numai
pentru tratament de suprafaţă (toate _ _ _
încercările biologice)
4. Procedee de aplicare 4)
- Tratament de suprafaţă - -
Valoare critică g/m2 xx xx xx xx xx xx

-Impregnare
Valoare critică kg/m3 xx xx xx xx xx xx xx xx xx xx
Se marchează căsuţele corespunzătoare în cazul clasei de risc, cu eficacitate corespunzătoare.
- Nu se aplică la această clasă de risc.
1)
A se vedea tabelul 4.3.
2)
Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 330) pentru întrebuinţare în clasa 3 cu acoperire sunt
codificate FC
3)
Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 275) pentru încercare în clasa 5 ape de Nord sunt
codificate FN
Produsele de încercare în câmp (standardul de referinţă este SR EN 275) pentru încercare în clasa 5 ape de Sud sunt codificate
FS
4)
Punct 4: Se înscriu valorile cerute în locul xx.
26