Capitolul 4

Tehnica operaţiunilor de încasări şi plăţi prin conturi

deschise clienţilor

4.1. Consideraţii generale privind operaţiunile de încasări şi plăţi prin

conturi deschise clienţilor
Dezvoltarea economică şi apariţia băncilor a condus la extinderea masei monetare şi la
introducerea unui nou sistem de plăţi cunoscut sub denumirea de plăţi fără numerar care a
reprezentat un salt calitativ foarte mare în finalizarea financiară a tranzacţiilor dintre participanţi.

În sistemul bancar, plăţile fără numerar (interbancare sau intrabancare) se mai

numesc decontări fără numerar, datorită faptului că implică încărcarea şi
Definiţie: descărcarea de gestiune a unităţilor bancare prin care se realizează transferul de
fonduri. Acest sistem se bazează pe diverse procedee şi modalităţi de plată, unele
generate de debitor (plătitor), iar altele de creditor (beneficiar).

Decontarea pe baza
mijloacelor
 Direct Debit
Forme de neasiguratorii de plată
decontare (acceptarea)
în România
Decontarea pe baza
 mijloacelor
asiguratorii de plată
Ordin de plată
- din iniţiativa
 Standing Order
plătitorului
- din iniţiativa
 Incasso
beneficiarului
Acreditiv
- din iniţiativa
 Scrisoare de garanţie
plătitorului
bancară

Decontarea  forma de decontare potrivit căreia stingerea obligaţiei băneşti se poate

pe baza realiza de bancă numai dacă debitorul şi-a dat consimţământul la plată
mijloacelor (acceptare). În acest context, banca nu va putea efectua viramentul dacă
neasiguratorii nu a primit o dispoziţie expresă din partea clientului său în acest sens.
de plată
 avantaje - plătitorul (debitorul) poate realiza un control eficient asupra
modului în care partenerul său şi-a îndeplinit obligaţiile
contractuale deoarece, practic, fluxul bănesc de stingere a
obligaţiei are loc numai după ce s-a înfăptuit fluxul material;
- acceptarea nu presupune blocări de sume în prealabil sub
forma unor disponibilităţi constituite în depozite cu destinaţie
specială pentru a se asigura cu anticipaţie sumele de plată.

 dez- - furnizorul nu are certitudine că îşi va încasa drepturile

avantaje băneşti la termen şi în sumele stabilite;
- datorită multiplicatorului care acţionează în economie, un
blocaj financiar datorat unor clienţi însemnaţi de pe piaţă
poate determina un blocaj financiar generalizat.

1/6
 Decontarea  presupune constituirea cu anticipaţie a unor depozite bancare cărora li se
pe baza atribuie o destinaţie precisă, aceea de a se efectua pe baza lor plăţi în
mijloacelor favoarea beneficiarului (furnizorului).
asiguratorii
de plată  avantaje - furnizorul are certitudinea că îşi va încasa drepturile ce i se
cuvin;
- plătitorul are certitudinea că va avea ritmicitate în derularea
procesului său de aprovizionare.
 dez- - presupune pentru plătitor blocări de sume ca urmare a
avantaje scoaterii lor din circuitul financiar;
- determină încetinirea vitezei de rotaţie a banilor în economie,
o rigiditate în gestionarea disponibilităţilor necesare efectuării
plăţilor.

Reţinem: Practica a demonstrat că acceptarea este forma de decontare mai agreată şi se

poate folosi cu efecte benefice în cazul tranzacţiilor între parteneri care se cunosc reciproc,
dezvoltă relaţii de afaceri pe încredere pentru perioade de timp mai îndelungate. Decontarea pe
baza mijloacelor asiguratorii de plată se practică cu precădere între parteneri care nu se cunosc,
intră în afaceri întâmplătoare care manifestă mai puţină credibilitate din partea partenerilor.
Această formă de decontare este preponderentă în relaţiile de plăţi externe, prin folosirea sa
evitându-se riscul de neîncasare la termen pentru beneficiar.

În ceea ce priveşte modalităţile de decontare, acestea prezintă o importanţă deosebită

pentru înfăptuirea viramentului. În funcţie de modalitatea de decontare aleasă se stabileşte de
fapt fluxul informaţional după care se realizează viramentul bancar, circulaţia documentelor,
fluxul bănesc, controlul asupra acestora.
 din punct de vedere tehnic, presupune faptul că iniţiativa
în realizarea viramentului bancar îi aparţine plătitorului
Decontarea
din iniţiativa  el este cel căruia îi revine responsabilitatea de a dispune

debitorului băncii efectuarea plăţilor pentru sumele datorate
(plătitorului)
 ca instrument specific de lucru, în acest caz, se foloseşte
ordinul de plată (OP)
Modalităţi
de
 responsabilitatea de a dispune efectuarea viramentului
decontare
bancar aparţine beneficiarului sumei
Decontarea
din iniţiativa  acesta, printr-o dispoziţie scrisă, dispune băncii sale să
 creditorului procedeze la încasarea drepturilor ce i se cuvin din
(benefi- contul partenerului său de afaceri
ciarului)
 ca instrument specific de lucru, în acest caz, se foloseşte
ordinul de încasare (OÎ)

În concluzie: Dintre cele două modalităţi de decontare, practica a demonstrat că cea mai
eficientă este decontarea din iniţiativa plătitorului deoarece tehnica după care se derulează
presupune un circuit simplificat al viramentului şi necesită o perioadă mai scurtă de timp pentru
realizarea transferului de sume. În acest fel se contribuie la accelerarea vitezei de rotaţie a
banilor în economie, utilizarea acestei modalităţi de decontare devenind un factor de eficienţă.

2/6
4.2. Operaţiuni de decontare pe baza mijloacelor neasiguratorii de plată
4.2.1. Tehnica decontării din iniţiativa debitorului (plătitorului)
4.2.1.1. Ordinul de plată
Ordinul de plată (OP) - este o dispoziţie necondiţionată, dată de emitentul
acesteia unei bănci de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.
Definiţie: Ordinul de plată este instrumentul efectiv care circulă între emitent şi beneficiar,
prin intermediul sistemului bancar, fiind purtătorul transferului de fonduri între cei
doi parteneri.

În legislaţia românească, ordinul de plata este reglementat prin Regulamentul B.N.R.

nr.2/2016 privind operaţiunile de transfer credit si debitare directă şi se editează potrivit unor
standarde stabilite. Pe formular, informaţiile sunt grupate în mai multe zone care cuprind un
anumit număr de câmpuri (spaţii pentru informaţii).
Pe un ordin  denumirea instrumentului “ordin de plată”;
de plată  ordinul necondiţionat de a plăti;
este  moneda şi suma de bani;
obligatorie  numele plătitorului, codul de identificare fiscală (CIF) şi codul IBAN al
înscrierea contului;
următoarelor  banca plătitorului;
menţiuni  referinţe privind conţinutul economic al plăţii;
 numele beneficiarului, codul de identificare fiscală (CIF) şi codul IBAN
al contului;
 banca beneficiarului;
 data emiterii;
 semnătura emitentului.
Ordinele de plată se emit pe suport hârtie sau electronic având structuri diferite, respectiv
cele pe suport hârtie au un format standard tipărit (formular), în timp ce modelele electronice se
prezintă sub forma unor mesaje codificate. Structura unui ordin de plată pe suport hârtie este cea
prezentată în figura de mai jos:

3/6
 emitentul ordinului de plată care iniţiază plata,
 plătitorul  stabileşte condiţiile acesteia, putând revoca plata
în orice moment până la executarea sa efectivă;

banca
Plata se căreia clientul îi dă dispoziţia de efectuare a
desfăşoară prin  plătitorului 
plăţii;
virament bancar, (emitentă)
părţile
banca
participante achită clientului său suma reprezentând
beneficiarului 
fiind: drepturile sale băneşti;
(destinatară)

beneficiarul
 în favoarea căruia se efectuează plata.
(furnizorul)

Ordinul de  este o modalitate de decontare neasiguratorie a plăţii;

plată  este iniţiată de debitor (plătitor);
 reprezintă o dispoziţie dată băncii de a plăti o anumită sumă de bani unui
beneficiar pentru stingerea obligaţiei băneşti rezultate din relaţia directă
dintre aceştia generată de un schimb economic.
Tehnica viramentului bancar realizat pe baza ordinului de plată diferă în funcţie de tipul
viramentului efectuat (intrabancar sau interbancar):
1. în cazul unui transfer intrabancar, tehnica decontării prin utilizarea OP presupune
parcurgerea următoarelor etape1:
1
Plătitor (P) Beneficiar (B)
mf.
OP 2 4 ext.ct. + OP2
3
Unit. bc. / P Unit. bc. / B
OP + doc.DRS

Etape: 1. furnizorul livrează mărfurile respectând clauzele şi condiţiile prevăzute în

contract;
2. plătitorul emite ordinul de plată şi dispune efectuarea plăţii;
3. unitatea bancară a plătitorului remite unităţii bancare a beneficiarului ordinul de
plată şi debitează contul curent al clientului său, onorând în acest fel plata;
2511 Conturi curente / P = 341 Decontări intrabancare / Sediul bancar partener
4. unitatea bancară a beneficiarului confirmă operaţiunea între sedii şi creditează
contul curent al beneficiarului (2511/B), stingându-se în acest fel obligaţia de
plată existentă între cei doi parteneri.
341 Decontări intrabancare / Sediul bancar partener = 2511 Conturi curente / B

2. în cazul unui transfer interbancar, tehnica decontării prin utilizarea OP presupune

parcurgerea următoarelor etape2:

Etape: 1. furnizorul (beneficiarul plăţii) livrează mărfurile cumpărătorului (plătitorul);

2. plătitorul emite un ordin de plată (OP) pe suport hârtie prin care dispune unităţii
1
unitatea bancară a plătitorului şi a beneficiarului aparţin aceleaşi bănci (virament intrabancar)
2
unitatea bancară a plătitorului şi a beneficiarului aparţin unor bănci diferite (virament interbancar  compensare)

4/6
 sale bancare transferul de sume;
3. unitatea bancară a păltiorului debitează contul curent al plătitorului şi transmite OP
pe suport electronic (mesajul OP) centralei sale;
2511 Conturi curente / P = 341 Decontări intrabancare / Centrala băncii
4. centrala băncii plătitorului iniţiază compensarea în vederea efectuării plăţii;
341 Decontări intrabancare / Unitate operativă = 1111 Cont curent la BNR
5. casa de compensaţii transmite băncii centrale soldul net pentru decontare;
6. banca centrală (BNR) realizează transferul de fonduri din contul curent al băncii
plătitorului (care se debitează) în contul curent al băncii beneficiarului (care de
creditează);
Cont curent / Banca P = Cont curent / Banca B
7. casa de compensaţii transferă fişierele centralei băncii beneficiarului;
8. centrala băncii beneficiarului încasează prin compensare sumele şi le decontează
unităţii bancare a beneficiarului;
1111 Cont curent la BNR = 341 Decontări intrabancare / Unitate operativă
9. unitatea bancară a beneficiarului creditează contul curent al acestuia şi emite
acestuia extrasul de cont care atestă încasarea de către beneficiar a sumelor
cuvenite.
341 Decontări intrabancare / Centrala băncii = 2511 Conturi curente / B

1
Plătitor (P) Beneficiar (B)

2 9

Unit. bc. P Unit. bc. B

3 8

Centrala bc. P Centrala bc. B

4 7
Casa de compensaţii
5

Banca centrală
Ct.crt. Bc. P → Ct.crt. Bc. B
6

Reţinem: Dispoziţia de plată a emitentului dată prin emiterea OP trebuie să fie

necondiţionată de anumite restricţii (ex. prezentarea la banca a unor documente) şi nici nu poate
prevede ca plată să se facă la cererea beneficiarului. O particularitate importantă o constituie
faptul că ordinul de plată este revocabil de către emitent până în momentul acceptării lui de către
banca beneficiarului, numită şi bancă colectoare, destinatară sau receptoare. Această
caracteristică reprezintă o facilitate pentru emitent, dar ridică suspiciuni pentru beneficiar cu
privire la capacitatea de plată a partenerului.

5/6
 În concluzie: În practica bancară, instrumentele de plată revocabile sunt considerate de
rang inferior şi, drept urmare, se recomandă utilizarea lor în combinaţie cu alte modalităţi de
decontare pentru a putea evita prejudiciile ce pot fi determinate de revocarea lor de către plătitor.
Astfel, ordinul de plată se utilizează, în principal, în operaţiuni auxiliare contractului comercial
propriu-zis (plata de comisioane, cheltuieli de transport etc.).

Bibliografie recomandată:
 Cechin-Crista, D.; Cechin-Crista, P. (2010) Operaţiunile instituţiilor de credit, Editura
Solness, Timişoara
 Cocriş, V.; Chirleşan, D. (2006) Tehnica operaţiunilor bancare, Editura Universiăţii
"Al.I.Cuza", Iaşi
 Drigă, I. (2012) Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova
 Heteş-Gavra, R. (2013) Operaţiunile instituţiilor de credit, Editura Mirton, Timişoara
 Mihai, I. (2007) Operaţiuni de încasări şi plăţi - instrumente, modalităţi, tehnici, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti
 Motocu, M. (2013) Operațiile instituțiilor de credit, Universitatea „Bogdan-Vodă” din Cluj-
Napoca
 Popescu, M. (2008) Tehnici şi operaţiuni bancare, Universitatea „Ştefan Cel Mare”, Suceava
 Socol, A. (2006) Tehnica bancară, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
 Trenca, I. (2013) Tehnica bancară, Ediția a IV-a, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
 TransFonD, Sistemul Electronic de Plăţi, https://www.transfond.ro/despre-noi/istoric/sistemul-
electronic-de-plati

6/6