Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
VETERINARA
BUCURESTI
Facultatea: Management inginerie economica si
e!"oltare rurala
SC%CaisaVesela%SR$
Profesor coordonator:
Student: Dona Ion
Miron George Ale&anru
Grupa: '()*
+
BUCURESTI,*)+(-*)+.
CU/RINS
CAPITOLUL I –Descrierea obiectului de investitie
*%+ Am#lasament
*%* Descrierea 0u&ului te1nologic
*%2 Datele te1nice ale in"estitiei
*%( Descrierea te1nica a 3ecarui o4iect in"estitional
CAPITOLUL III- !u"etul investitiei
*
CAPITOLUL I –Descrierea obiectului de investitie
Denu#irea investitiei
Livada de pomi
2
• istem de sustinere
• aloane'
• icroaspersor
• /uleta
• "arusi
• Cantar
• 0tilaj de plantat pomii
• istem de recoltare a caisilor'
•
otostivuitor si sapa rotativa
-dar si construirea spatiului social al firme)cu dotari*
8biective specifice!
• introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,
ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei.
"ehnologia de infiin tare, intretinere si e1ploatare a livezii de caisi prezinta un grad
ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilor din flu1ul de productie.
•
8biective operationale!
Obiective de mediu
- datorita teh nologiei de ultima generatie care va fi adop tata, activitatea
fermei va avea impact minim asupra factorilor de mediu.
- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi
produse si introducerea de noi tehnologii
2.1 Amplasament
ocietatea in baza careaia elaborez proiectul se gaseste in Comuna Casin, Judetul Bacau
localizata pe valea Casinului, <n sud -vestul udetului Bacau, oldova , /om=nia. Comuna
are 9.3>> de locuitori si o suprafata de 9> de ?m3.
e <nvecineaz@ cu comuna Lupesti la nord, in sud cu orasul 8nesti, in vest cu Buciumi iar la
esti cu dealul 8ituz.
Bacau este re ședin ța și totodat@ cel mai mare oraș al județului Bac@u din/om=nia, fiind
situat <n regiunea istoric@ oldova. ;ste situat pe r=ul Bistri ța , pe care <n or a ș e1ist@ o
central@ hidroelectric@ local@ ce acoper@ o parte a consumului local de energie
electric@.uprafața municipiului este de #9 ?m, iar popula ția este de 273.%7 de locuitori
)3&29*
2.2 Descrierea fuxului tehnologic
9
6efrisarea culturii precedente sau a vegetatiei lemnoase sau arbustive este obligatorie.
Locatia aleasa pentru infiintarea livezii nu este acoperita cu foarte multa vegetatie insa se va
realiza defrisarea pentru asigurarea conditiilor optime de plantare si dezvoltare. . (ivelarea
terenului este necesara pentru eliminarea denivelarilor care favorizeaza retinerea apei si
pentru a crea conditii pentru mai tarziu, cand terenul va fi irigat
+ertilizarea terenului. +iind culturi care se intind pe perioade mari de timp )zeci de ani*,
fertilizarea inainte de plantare este obligatorie. 6ozele de ingrasaminte se aplica in functie de
fertilitatea naturala a terenului si de sistemul de cultura adoptat. 6ozele orientativ e sunt de
#&-%& t:ha
aplica gunoi
inainte de grajd, 2&&-9&&?g
de desfundare, P3&$:ha,
iar gunoiul de grajd2&&-9&& ?g 3&:ha.Pentru
dupa desfundare. +osforul si potasiul
corectarea se
aciditatii
solului se administreaza $-2& t:ha carbonat de calciu.
B. Pregatirea terenului
Pregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare Dsubstantiala5 si mobilizare
adanca prin desfundare la $& cm. +ertilizarea minerala presupune aplicarea inainte de
desfundare a 23&-2$& ?g s.a.P38$:ha, , amendamente calcaroase pe solurile cu pE sub $,$.
Pentru fertilizare se va folosi tractorul si echipamentul de fertilizat. Pentru livezile intensive
pregatirea minutioasa a solului si fertilizarea sunt hotaratoare pentru reusita culturii.
aterialul saditor va fi achizitionat din pepiniere autorizate care asigura material de calitate.
'
!CA"RAREA #ERE!$L$ . Pe marginea lung@ @ parcelei se alege o dreapt@ AB, care
constituie baza de pornire a pichetajului. Lungimea dreptei AB trebuie s@ fie un multiplu al
distanFei dintre pomi pe r=nd. 6in punctele A Gi B se vor ridica dou@ perpendiculare AC Gi
B6, cu ajutorul teodolitului, egale ca lungime.
PC%E#AREA PROPR$&'S( reprezint@ marcarea locului de plantare a pomilor, <n
interiorul parcelei. Laturile AC Gi B6 se <mpart la distanFele corespunz@toare dintre r=nduri Gi
se marcheaz@ cu ajutorul picheFilor care vor r@m=ne Gi dup@ s@parea gropilor Gi dup@
repichetare, p=n@ la terminarea lucr@rii de plantare. Latura AB va constitui r=ndul num@rul 2.
Celelalte se vor marca la o distanF@ corespunz@toare, <n funcFie de primul r=nd. +i1area
locului fiec@rui pom <n parte se face cu ajutorul unei s=rme marcate. Aceasta se <ntinde <ntre
picheFii de baz@, de pe laturile AC Gi B6. 6istanFa dintre ultimii picheFi care marcheaz@
r=ndul Gi marginea parcelei trebuie s@ fie 2:3 din distanFa dintre doi pomi consecutivi la fel ca
si distanFa dintre r=ndurile din marginea parcelei 8peraFia de <ntindere a s=rmei continu@ p=n@
la pichetarea ultimului r=nd.
plantare. Pomii se planteaza in asa fel incat punctul de altoire sa ramana la nivelul
solului, dupa plantare.
Anterior plantarii, dupa stabilirea adancimii de plantare, pe fundul gropii se face un
mic musuroi din pamant reavan, pe care se aseaza pomul. 0n muncitor tine de pom,
iar altul trage pamant in groapa in asa fel incat acesta sa patrunda bine printre
radacinile pomului, dupa care se calca bine. n continuare se pune in gropi, 2&-2$ ?g
mranita si se acopera total cu pamant, care este bine tasat cu piciorul. 6aca pamantul
este uscat, se uda cu $-> l apa. La sfarsit se face un mic musuroi in jurul pomului.
6aca pamantul este prea umed, nu se planteaza pomii,deoarece e1ista pericolul tasarii
solului, ceea ce impiedica dezvoltarea radacinilor.
Lucrarea de repichetare consta in amplasarea tutorilor in groapa, in functie de schema
de pichetaj, cu ajutorul scandurii de plantare sau a cablurilor marcate. Plantare, cu 3:9
din pamantul scos din primul strat, bogat in humus.
0darile dupa plantare se va face in functie de precipitatiile din zona, dar in general se
dau la 9-# saptamani,2-3 galeti cu apa. Pentru udare se desfac musuroaiele se uda
dupa care se refac. Pentru udare se vor inchiria cisterne cu apa.
). )ertilizarea plantatiei:
+)
diferentiat dupa varsta pomilor, potentialul productiv, incarcatura de rod si tipul solului pe
care este amplasata plantatia. Anual este necesar sa se refaca fertilitatea solului prin aplicarea
de ingrasaminte in doze care sa suplineasca cantitatile consumate. n functie de varsta
pomilor se recomanda sa se aplice urmatoarele doze de ingrasaminte chimice!
- in anul - 2&& ?g:ha azotat de amoniu, 23& ?g:ha superfosfat si >& ?g:ha sare potasica.
- in anul - 3&& ?g:ha azotat de amoniu, 3$& ?g:ha superfosfat si 2%& ?g:ha sare potasica.
- -in anul - H si urmatorii - 9&& ?g:ha azotat, 3$& - 9&& ?g:ha superfosfat si 3$& 9&&
?g:fosfat.
Aplicarea ingrasamintelor chimice se face numai pe randul de pomi, pe o banda de circa un
metru de o parte si alta a acestuia. uperfosfatul, sarea potasica, gunoiul de grajd si
amendamentele plus o treime din doza de azotat se aplica toamna si se incorporeaza in sol
odata cu aratura, iar restul ingrasamintelor azotoase se aplica primavara in perioada legarii
fructelor. Prima fertilizare se face dupa caderea petalelor. A doua fertilizare se face la
inceputul cresterii fructelor, cand sunt necesare cantitati mari de ingrasaminte chimice. n
continuare se mai fac fertilizari la 3-9 saptamani, pana la intrarea fructelor in parga. Aceste
fertilizari se pot face concomitent cu aplicarea pesticidelor, majoritatea elementelor chimice
fiind compatibile cu acestea. rigarea constituie de asemenea un factor limitativ al cultivarii
pomilor, avand un rol hotarator in zonele cu precipitatii sub $&& mm si chiar %&& mm anual.
Prin irigare se urmareste mentinerea umiditatii necesare desfasurarii in conditii optime a
fiecarei fenofaze. Pentru aceasta, se recomanda aplicarea in functie de tipul de sol si a
indicilor
cerintele hidrofizici
de consumaialeacestuia,
pomilora sunt
22& mc apa la odalitatea
ma1ime. hectar, mai ales in perioada
de udare folositeiunie-august cand
este cu cisterne
cu apa, ori de cate ori este necesar.
++
Pentru combaterea daunatarilor se pot folosi insecticidele 6ecis,arate,CalKpso,
ospilan,Hictenon,etc. "oate produsele folosite pot ri inlocuite su ale produse su acelasi
specrtu de actiune.
Principalele boli: monilioza, fainarea, ciuruirea frunzelor plum-po1ul.
Cancerul uscat.
%. Recoltarea +ructelor:
/ecoltarea caiselor se face <n momentul <n care acestea au atins maturitatea tehnic@.
Livada intensiva de cais este una destul de rentabila din anul # fiind posibil@ obFinerea unor
producFii cuprinse <ntre 2$ Gi 3$ t:ha, cu un calibru de 9$-#&mm.
+*
. Sistemul de plantatie
• M$.&& m 1 9 m
•
)%&& pomi per hectar*
cop urm@rit
+2
temperaturi peste pragul biologic, iar <nflorirea Gi legarea fructelor se realizeaz@, dac@ sunt
asigurate cel puFin 2&-23NC. On perioada de vegetaFie, temperatura optim@ este de 3&NC.
/ezistenFa la temperatur@ sc@zut@ este dependent@ de faza de vegetaFie Gi de fiecare organ <n
parte. Pomii bine preg@tiFi pentru iernare pot s@ reziste p=n@ la - 3% - -37NC, f@r@ a <nregistra
pagube, mugurii <n faza de umflare sunt distruGi la -23- -2#NC, la apariFia petalelor numai
unele soiuri rezist@ la -%NC, florile deschise deger@ la -3 - -9NC, iar tinerele fructe sunt
afectate la -2 - -3NC. On iernile cu temperaturi negative sub 3&NC apar cr@p@turi pe trunchiul
pomilor, pe care se instaleaz@ o serie de microorganisme ce duc la scurtarea longevit@Fii
pomilor. -a constatat o leg@tur@ <ntre rezistenFa la ger a mugurilor Gi gradul lor de dezvoltare.
ugurii de pe ramurile anticipate sau de pe valurile 3 Gi 9, sunt mai tineri Gi mai rezistenFi
dec=t cei de pe primul val. 6e asemenea, s-a constatat c@, la cais, temperaturile pozitive mici,
nu <mpiedic@ polenizare chiar <n absenFa albinelor. 0neori polenizarea se face <naintea
deschiderii depline a florilor deoarece stigmatului este aGezat str=ns <ntre stamine. rigarea
prelungit@, fertilizarea e1cesiv@ cu azot sau aplicarea acestuia <n a doua parte a verii, duc la
prelungirea vegetaFiei Gi maturarea incomplet@ a mugurilor Gi lemnului ceea ce-i face sensibili
la ger. 6e asemenea, amplasarea pomilor la baza pantelor, pe v@ile <nchise, unde se scurg mai
greu curenFii reci, amplific@ Gi mai mult efectul negativ al <ngheFurilor de revenire.
Lumina. ;ste una din speciile cele mai pretenFioase faF@ de lumin@. Pentru a asigura
necesarul
coaroan@ de carelumin@,
permitcaisul se amplaseaz@
p@trunderea luminiipe laceletoate
mai organele
e1puse terenuri,
tulpiniise)p@rFii
aleg formele
aeriene*de Gi
orientarea r=ndurilor se face pe direcFia nord-sud. AtenFie mare trebuie acordat@ distanFei de
plantare. 6eGi se recomand@ tot felul de distanFe pentru cais, consider c@ sub $ m <ntre
r=nduri, nu se justific@ sub nici un motiv, deoarece nu e1ist@ soiuri de vigoare slab@, iar <n
timp, pomul creGte pe vertical@ dup@ lumin@ Gi ajunge la <n@lFimi de %-> m. unt astfel de
situaFii <n practic@, chiar la unit@Fi foste A, unde pomii plantaFi la distanFa de # m <ntre
r=nduri sunt practic sc@paFi de sub control Gi plantaFiile compromise, deGi sunt tinere. 6istanFa
de plantare mai mare, ajut@ la menFinerea garnisit@ a bazei coroanei Gi la menFinerea
potenFialului de producFie ridicat. (u se poate face intensivizarea caisului numai de dragul de
a o face. 6in punct de vedere tehnic, se pot realiza plantaFii cu densitate mai mare, dar pentru
<ntreFinerea lor corespunz@toare este nevoie de pricepere Gi bani, ori ast@zi trebuie s@ primeze
aspectul economic. On cadrul gr@dinii familiale, caisul se va amplasa pe c=t posibil <n partea
de sud a terenului pentru a nu fi umbrit de alte specii pomicole.
Solul. +aF@ de acest factor, pretenFiile sunt moderate, <n sensul c@ reuGeGte bine pe
majoritatea solurilor mijlocii Gi uGoare de la lutoase la nisipoase. (u suport@ solurile grele sau
cu e1ces de ap@. Chiar dac@ mai g@sim recomand@ri de valorificare a unor soluri mai grele cu
cais prin folosirea prunului sau corcoduGului ca portalrtoi, aceste terenuri nu asigur@
longevitate plantaFiilor Gi nu merit@ o astfel de investiFie. olul greu constituie una din cauzele
pieirii premature a caisului. Cele mai bune sunt solurile uGoare, calde, permeabile Gi fertile, cu
+(
reacFie slab alcalin@ sau neutr@. Caisul valorific@ foarte bine Gi nisipurile consolidate dac@ se
aplic@ o fertilizare corespunz@toare Gi numai <n condiFii de irigare.
Producti"itatea este cuprins@ <ntre %-> t:ha )/amon 8liva, Armonia, Iermesdorf*, -
2& t:ha )+rheste der ar?, Bigarreau, orreau* Gi peste 22 t:ha )"impurii de BistriFa, 0riaGe
de BistriFa, tella*.
Lon#e"itatea economica a soiurilor de cais viguroase este de 9&-#& ani , iar a celor
de vigoare mijlocie Gi mic@ altoite pe portaltoi de vigoare medie este de 3&-9& ani.
+.
Po r ta l to i i + ol os i -i la n+ i i n- ar e a pl an ta - ie i
$arca : Claas
$odel : /enault
2&9.$#
Tip de ec&ipament echipamente
second hand
'n : 2&
(re : 7$&& h
Putere : $ CP
)o*i trac*iune : # roFi
tracFiune
+
II$ &aveta de plastic pentru recoltarea cireselor
6imensiuni! #&%13&122&
cm
Ireutate produs )?g*! &.3$& L
Capacitate )l*! 22
Ireutate statica! %$ ?g
Pret: - lei
istribuitor: S.C Plastic. S.).L
otocoasa are procedur@ de pornire simplificat@. ;ste foarte bun@ pentru trimarea gazonului
Gi pentru lucr@rile de cosmetizare din jurul ciresilor.
+9
Preț: && /8(: buc. )f@r@ "HA*
Producător: "EL
istribuitor autorizat: RRR.covera.ro
H FOARFECĂ
*(tre TELECO!"CĂ !E#TR$ CRE#%" &Ec'ipame(t pe(tru t)ierea de
ți(erea caisilor+
+'
6;C/;/;
- sistem rezistent la rugin@ pentru rezervor și agitator, plus componente din polimeri speciali
- sistem de protecție cu deflector pentru a <mpiedica <mpr@ știerea <ngr@ ș@mintelor pe zone
nedorite
+
Pompa! cu paleti
Brat de pulverizare! %m
Capacitate tanc! 9&&Lt
Cuplare la tractor! in 9 puncte
+iltre! curatabile
istem de alimentare! din instalatie:sursa naturala
Bazin! polKester
istemul de palisaj )(10+2, fabricat de etal Sor? ndustrK, este compus dintr-o gama
diversificata de spalieri metalici, produsi prin profilarea tablei de otel zincat 6T$26 Qn )3$&
gr.Qn:mp* si acoperire 3&Um. Irosimea tablei de otel zincat este de 3 mm in cazul
spalierilor de capat, respectiv 2,$mm la spalierii intermediari.
*)
Caracteristici tehnice!
- durabilitate la coroziune si la intindere /m )pa* V 37&-$&&, 2pa V 2(:mm3'
- toleranta :- 9 mm in cazul profilelor cu lungimea pana la 3$&& mm'
- rezistenta adecvata la socuri )impactul puternic al corpurilor dure poate produce deformari
locale*.
palierii de margine
sunt prevazuti pe fiecare
unitate cu pasaje de
trecere de tip
WAutoloc?W )in forma
WEW si in forma WQW* pentru intinderea si fi1area firelor de
sarma.
St!lpii intermediari S0+T/ fabricati prin profilare din tabla de otel zincat cu grosimea de
2,$ mm, sunt prevazuti pe fiecare unitate cu pasaje de trecere )de tip 4Autoloc?5 in forma
WEW* pentru introducerea firelor de sarma, intinderea si fi1area acestora, imipiedicand
astfel iesirea accidentala.
- st=lpi tutori'
+abricati prin profilare din tabla de otel zincat cu grosime de &.>&mm, tutorii
metalici TT)345/sunt elementele care ghideaza lastarii tineri in perioada de crestere.
B. )eteau indetaindere !
s=rme
- portante'
- s=rme intermediare'
- s=rme de ancorare. sistem de acoperie.
Pret :67777 2uro pentru intre#ul sistem 8 manopera/.
*+
09 ,ALOA!E
alon telescopic, gradat pentru prisma.
- lungimea ma1ima ! 3,3 m
Pret ! $$ ;0/ )fara "HA*
%urnizor! (.B. "rading X9 /L
%urnizor: suruburionline.ro
T Cantar:
**
C=ntarul platform@ CelK $& este folosit la c=nt@rirea cireselor recoltate. Herificarea
metrologic@ a c=ntarului a fost inclus@ <n preț.
Caracteristici te&nice:
• Capacitate! %& ?g
• 6iviziune! 3& g
• Afisaj LC6
*2
TH! Sistem recoltare caisi:
9: $otosti"uitor.
=?ster 6.o T
Ca#acitate e riicare +))) 6+.)) g
/ret: *9)) E
*(
Pret!3>&&
Cabina;uro )fara "HA*
sanitara:
6escriere tehnic@
Compartiment@rile sanitare asigur@ o configurare
fle1ibil@ și utilizeaz@ la ma1im spațiul disponibil.
Irosimea pl@cilor destinate cabinelor de toalet@ este de
23mm pentru a asigura autoportanța și rigiditatea
structurii. istemul include chiuveta,toaleta și pl@cile
+underma1 Compact.
Preț! 33& [ )pre ț f@r@ "HA*
%urnizor! Algeco C8"A(
$oti"area afacerii:
Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu,probabil, ca, pe piata comunitara,
cererea de cirese este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. n plus, infiintarea unei
plantatii moderne de ciresi, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Produsele
intra pe o piata inca in dezvoltare pe aceasta ramura la noi, in /omania. Avantajele rezulta din
oferirea unor produse din cirese de cele mai bune soiuri, la un pret mai mic decat cel de pe
piata actuala, avand in vedere ca numarul competitorilor in acest domeniu este intr-o
continuare crestere.
Piata:
Productia de ciresi se adreseaza pietei e1terne. 6in studiile de piata efectuate s-a
constatat ca acest produs este foarte asteptat si bine primit avand o gama larga de utilizare! de
*.
la industria alimentara, usoara, chimica pana la cea farmaceutica. Cireasa reprezinta un
aliment complet si concentrat care amelioreaza sau chiar previne numeroase afectiuni ale
corpului uman. produsul se oferteaza fie direct utilizatorilor finali, fie unor intermediari
specializati pe achizitia de ciresi.
urata de realizare:
Cap ,
*
6.. )esusele necesare
6... )esurse necesare pentru in"estitie
*9
otocositoare pentru
2 buc 3&&.%# 3&&.%#
$ cosirea ierbii ''%'9 +++(%) *('%9 *9%.) .%
anusi de protectie
3 pereche &.## &.##
% motocositoare +%9 *%(( )%.. )%. )%
8chelariprotectie 2 pereche 2.2% 2.2%
7 .%*) %(( +%(( +%.. )%
+oarfec@ telescopic@
2 buc #.&# #.&#
> pentru crengi *+%9) *9*%(2 )%'+ .%2' +(%
Aplicator +).)%( *.
ingrasaminte 2 buc >#7.2$ 29.%*2 >#7.2$ (9)%) 9 ++*%(
Puieticires 22%%3 buc 9.23 9.23
2& +2%' +9%22 2%'9 (%+ )%
+2(())% +.% 29*))% 29%( '
istemdesustinere 2 ?it 9&&&& 9&&&&
22 )) )) )) (
23 "ijagalvanizata 2&& buc &.>3 2%9 &.>3 (%. +%)* +%) )%
29 icroaspersor 2&& Buc &.%% *% &.%% 2%9 )%'* )%'' )%
2# alon # Buc $$ *(%() $$ 2).%.( '%*) 92%22 +%
2$ /uleta 2 Buc 2&.7 (9%( 2&.7 .%(( +2%*9 +(%*9 2%
2% "arus # Buc $.$7 *(%. $.$7 2)%( %+ 9%(2 +%
27 "opor 2 Buc 2.9 '%'9 2.9 +)9%9* *(%)( *.%'. .%
2> Platformacantarire 2 Buc 27>.9# 9'% 27>.9# )%9+ **+%+( *29%99 .2%
2'+9.%* (9229%2 +).% ++2)% *.
"ractor 2 Buc >$32.3%
2 ( >$32.3% ) 2 .
*'
*
6..@ )esurse necesare procesului te&nolo#ic
Celtuieli Celtuieli
Total
eli"ibile neeli"ibile
auto3nantare
6 6 9+%2' 9+%2'
im#rumuturi
6 (%2. 6 (%2.
TOTALP%OI0CT (3$16 ($,./ (.$//(
Pret
Consu# unitar
Consu#uri Plati totale anuale
7aterii pri#e8 #ateriale U7 uri *T'A
unitare L0I9U7
anuale inclus+
L0I9U7
Fungici g 2 +. *) 2))
2)
L0I9U
7
Aratura
e
toamna 1a + . ')) (%)))
E"acuarea
crengilor 1a + . 2)) +%.))
A5anare
intre
#omi 1a + . 2)) +%.))
C1eltuieli anga8ati
* anga8ati #ermanenti, cu un salariu 4rut e +*)) lei #e luna c1eltuielie cu
statulH +99+* #e an si ''.) RON#e . ani
2+
Salariul brut 1200 269.15
Bonuri de masă 0 0
Angajatul plăteşte la bugetele de stat 322 72.22
Salariul net
878 196.93
(cunoscut si ca "salariu în mână")
Salariul complet
1476 331.05
(repreintă costul total al angajatorului cu salariul)
Angajatorul (patronul) plăteşte la
bugetele de stat 27! !.#
Statul colectează la buetele de stat !n total 598 134.13
$rin urmare% pentru a ca salariatul sa &ie platit cu 878 '
angajatorul c*eltuieste 1476 '.
2*
an a@n a6n an aAn Prleeti
F>#
Fungici g 2 +. *) 2))
22
Pret
Consu#u Plati
Costuri cu #otorina Consu#uri unitar
ri anuale totale
necesara pentru U7 *T'A
per anuale
operatiunile #ecaniate Unitare inclus+
livada L0I9U7
L0I9U7
Aratura
e
toamna 1a + . ')) (%)))
E"acuarea
crengilor 1a + . 2)) +%.))
a"ricole L0I9U7
/lati
#entru
5orta
e
munca +*%*))
#lati
Alte 22%*))
C1eltuieli
cu
asigurarile +.)
C1eltuielicuistri4utia#rouselor +%*.)
C1eltuieli
aministrati"e +%'))
C1eltuieli
cu
e#o!itarea 2)%)))
Totaallte
plati ,,$133
2(
Plati totale anuale
I#poite si ta;e
L0I9U7
Im#o!ite
ta&e
si .+(
TVA (*%+9
Im#o!it
#e
"enit
net +%)')
TOT
A&UL ( AL I7PL070&TA%II AL
Surse de A& (
5nantare
Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lun Lun Lu
Lun Lun Lun
na na na na na na a a na
a( a/ a.
1 , ) 6 2 (3 (( (1
aloarea
).$ ).$
Cererii de 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
,6 ,6
Plata
Incasare a4utor
1($ (2$ )3$2
nanciar 3 3 3333 3
)66 )2) )2
nera#bursabil
($ ($,
port propriu 3 3 3 33 3 333 33
,./ ./
/)$ /)$,
Credit bancar 3 3 3 33 3 333 33
,/6 /6
($ /$
Incasari de (,$ 13$
3 3 3 (/ 3 3 ), 3 3 3 3
T'A (( 3
1
Surse de A&UL1ALI7PL070&TA%II T OT
5nantare AL
Luna Lu Lu Lun Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu A& 1
( na na a) na na na na na na na na
2.
1 , 6 / . 2 (3 (( (1
'aloarea
6.$6 6.$6
Cererii de 33 3 333 333 33
)3 )3
Plata
Incasare
a4utor
($2 ($2/
5nanciar 3 3 3 33333333
/( (
nera#bur
sabil
Aport 3 3 33 3 3 3 3 3 3 3 3 3
propriu
Credit
3 3 33 3 3 3 3 3 3 3 3 3
bancar
T
O
T TOTA
A L
A&UL , AL I7PL070&TA%II
L proiec
Surse de A t
5nantare &
,
Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu Lu
na na na na na na na na na na na na
( 1 , ) 6 / . 2 (3 (( (1
'aloarea
(3$1
Cererii de 3 333 33 33 33 3 33
/
Plata
Incasare
a4utor
)1$2(
5nanciar 3 333 33 33 33 3 33 3
nera#bursabi
l
($,.
Aporptropriu 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
/
/)$,/
Credibtancar 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
6
2
T'A , 6
(
Cheltuieli ELIGIBILE
DEVIZ GENERAL
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,4420 lei/euro din data 10.01.2015
Valoare Valoare
TVA
Specificatie (fara TVA) (inclusi TVA)
tudii
de
teren 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
!a"e pentru obtinerea de a#i$e, acorduri si autori$atii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
29
Consultanta 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
)tilaje,
montaj ec'ipamente te'nolo&ice si *unctionale cu 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
)tilaje *ara montaj si ec'ipamente de transport +55,+- 0,1+0 5,425 441,+2 ,+1
2'
Cheltuieli NEELIGIBILE
DEVIZ GENERAL
In mii lei / mii euro la cursul BCE 4,44 lei/euro din data 10.1.2015
Valoare Valoare
TVA
(fara TVA) (inclusi TVA)
Nr8crt Specificatie
!iilei !iiEuro !iilei !iilei !iiEuro
+.2 !a"e pentru obtinerea de a#i$e, acorduri si autori$atii 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
4.+ )tilaje, ec'ipamente te'nolo&ice si *unctionale cu 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
2
montaj
5.1.2. C'eltuieli cone"e or&ani$arii santierului 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
5.2 Comisioane, ta"e, cote le&ale, costuri de *inantare 15,10 +,401 0,000 15,10 +,401
in ata
In mii lei - mii euro la cursul BCE )8) lei-euro +)%+%*)+.
e
'aloare 'aloare
T'A
*fara T'A+ *inclusiv T'A+
& r$ c r t Spe c i 5c a t i e
7 i i l ei 7 ii 0 u r o 7 i i l ei 7 ii lei 7 ii 0 ur o
( $7 a n o pe r a
()
To t a*l (+ 1 1 8 ( 6 6 8 ((, 6 8, 11 1 8 )2 / 8 ,) 3
1L u c r a r#
i ec a n ic e
To t a*l 1+ ) (8 (3 . 28 ) . 2 8. // 6 3 8 2 , ((8 6 ,
To t a l su b c a p i t o l I * ( = 1+ / ,8 1 . , ( ) 8 6 2( (6 8(. . . 8 ) 3 (. 8 3 2 ,
7
( $a n o p e r a
To t a*l(+ 2 86 3 3 1 8 (23 1 81 .3 ( (8 . 3 1 8 (/
1L
$ u c r a r#
i e ca nic e
4%
iscuit 2,))) ),* ),9*) 2,9*) ),'.'
, $7 a t e r i isi# a t er i a l e
%
a#a ',*.) +,)* +,') +),*2) *,2.
To t a l* ,+ ( / 8 (1 6 , . 8 6 ,6 ) 3 8((3 13 8 1 ,6 )8. ,
To t a l s u b c a p i t o l I I * (= 1 = , + 1 11 8 (1 6 6 (8 1 (/ 6 , 8,(3 1 6 8 ) ,6 / ,8 6 3 .
, Subcap ito lul III Intret ine re pla nta tie in anul
To t a l* ( + (6 8 3 3 3 ,8 ) 6 2 , 8/ 33 ( . 8 /3 3 )81.2
To t a l* 1 + ,(8 3 3 3 8 () . 8) )3 , . 8 )) 3 .8./,
To t a l* , + ((8 3 3 3 1 8 6 ,/ 1 8/ )3 ( ,8 /) 3 ,8 () 6
To t a l su b c a p i t o l I I I * ( = 1 = ,+ 68333 ( ,8 () , (, 8/ . 3 3 8 /. 3 (/ 8 1 2
(+
) Subcap ito lul I' Intre tin ere plant ati e in an ul 1
To t a l* ( + (6 8 3 3 3 ,8 ) 6 2 , 8/ 33 ( . 8 /3 3 )81.2
To t a l* 1 + ,(8 3 3 3 8 () . 8) )3 , . 8 )) 3 .8./,
To t a l* , + ((8 3 3 3 1 8 6 ,/ 1 8/ )3 ( ,8 /) 3 ,8 () 6
To t a l su b c a p i t o l I ' * ( = 1 = ,+ 68333 ( ,8 () , (, 8/ . 3 3 8 /. 3 (/ 8 1 2
7
( $a n o p e r a
1 $7 a t e r i isi# a t er i a l e
'aloare investitie*'i+?
( valoarea totala a L0I /,6$.,,
proiectului fara T'A
(*
Durata de recuperare a
1 investitiei *Dr+ - A&I
#a;i# (1 (8(.
ani
) %atadeactualiare .
Disponibil de nu#erar la
/ sfarsitul perioadei - L0I (,28/1, (.,8(1 1,(832/ ,,8,(, )),86,3
trebuie sa 5e poitiv
)),)))
+)),)))
.9,)
) .,('( .,.*) 9),.)) 9),*)
Anul + Anul * Anul 2 Anul ( Anul .
(2