CFAExpl EH ID 2019

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Departamentul ID
Programul de studii:
CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
CONTABILITATEA FINANCIARĂA
ACTIVITĂȚII DE EXPLOATARE
Prof. Univ. Dr. ELENA HLACIUC
1
Cuprins
PARTEA A II-A
CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN

CURS DE EXECUŢIE
4.1. Definiţia, caracteristicile şi principalele structuri ale stocurilor
4.2. Înregistrarea, costul şi evaluarea stocurilor în contabilitate
4.3. Metode de evidenţă sintetică şi analitică a stocurilor
4.3.1. Metode de evidenţă sintetică şi contabilizare a stocurilor
4.3.2. Metode de evidenţă analitică a stocurilor
4.4. Organizarea contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie
4.5. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor
4.6 Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare
4.7. Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
4.8. Contabilitatea produselor
4.9. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi
4.10. Contabilitatea activelor biologice de natura stocurilor şi produse
agricole
4.11. Contabilitatea mărfurilor şi a diferenţelor de preţ la mărfuri
4.12. Contabilitatea ambalajelor
4.13 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în
curs de execuţie
CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII

5.1. Definiţii, forme şi clasificări ale relaţiilor cu terţii
5.2. Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor
5.3. Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii
5.4. Contabilitatea furnizorilor şi a altor tranzacţii asimilate
5.5. Contabilitatea clienţilor şi a altor tranzacţii asimilate
5.6. Particularităţi privind reducerile de preţ acordate de furnizori clienţilor
5.7. Contabilitatea decontărilor cu personalul
5.7.1. Delimitări şi structuri privind datoriile şi creanţele de natură
salarială
5.7.2. Evidenţa şi contabilitatea decontărilor cupersonalul
5.8. Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale, asigurărilesociale de
sănătate şi fondul de şomaj
5.9. Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială
5.10. Contabilitatea impozitului pe protofit/venit
5.11. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată
5.12 Contabilitatea subvenţiilor
5.13. Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
2
5.14. Contabilitatea fondurilor speciale
5.15. Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului
5.16. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului
5.17. Contabilitatea decontărilor cu acţionarii/asociaţiişi a operaţiilor în
participaţie
5.18. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi
5.19. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare şi asimilate
5.20. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
5.21 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor
CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE

6.1. Conţinutul, caracteristicile şi principalele structuri ale fluxurilor de
trezorerie
6.2. Evaluarea fluxurilor de trezorerie
6.3. Organizarea contabilităţii trezoreriei
6.4. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt
6.5. Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin conturi la bănci
6.5.1. Contabilitatea decontărilor prin conturi curente la bănci
6.5.2. Contabilitatea valorilor de încasat
6.5.3. Contabilitatea dobânzilor aferente disponibilităţilorşi creditelor
acordate prin conturile curente
la bănci
6.5.4. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
6.5. Contabilitatea decontărilor în numerar
6.6.1. Contabilitatea decontărilor prin casierie
6.6.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie
6.7. Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie
6.8. Contabilitatea viramentelor interne
6.9 Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoarea a conturilor de
trezorerie
CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA CHLTUIELILOR ŞI A

VENITURILOR
7.1. Definirea, înregistrarea în contabilitate şi recunoaştereacheltuielilor şi
veniturilor entităţilor
7.2. Clasificarea cheltuielilor şi a veniturilor
7.3. Structura analitică a rezultatului exerciţiului
7.4. Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi a veniturilor
7.5. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare
7.6. Contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri
7.7. Contabilitatea veniturilor aferente costului produselor, a producţiei şi
serviciilor în curs de execuţie
3
7.8. Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări
7.9. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare
7.10. Contabilitatea altor venituri din exploatare
7.11. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară
7.12. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară
7.13. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor extraordinare
7.14. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioaneleşi ajustările
pentru depreciere sau pierderea
de valoare
7.15. Contabilitatea veniturilor din provizioane, ajustări saupierderi de
valoare a activelor
7.16. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite
CAPITOLUL 8 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR ÎN AFARA

BILANŢULUI, DE ÎNCHIDERE ŞI REDESCHIDERE A CONTURILOR
BILANŢIERE
8.1. Conţinutul şi caracteristicile conturilor speciale
8.2. Conţinutul şi funcţiunea conturilor în afara bilanţului
8.3. Conţinutul şi funcţiunea conturilor de bilanţ
CAPITOLUL 9 SITUAŢII FINANCIARE ANUALE ALE ENTITĂŢILOR

ECONOMICE
9.1. Conţinutul şi componentele situaţiilor financiare anuale
9.2. Bilanţul – imaginea poziţiei financiare a întreprinderii
9.3. Contul de profit şi pierdere – expresia performanţelor întreprinderii
9.4. Situaţia modificărilor capitalului propriu
9.5. Situaţia fluxurilor de trezorerie (numerar)
9.6. Notele explicative la situaţiile financiare
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
4
CAPITOLUL 4
CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN CURS DE
EXECUŢIE
4.1. Definiţia, caracteristicile şi principalele structuri ale stocurilor
Stocurile sunt active circulante deţinute pentru a fi vândute, în curs de

producţie în vederea vânzării sau sub formă de materii prime, materiale şi alte
consumabile ce urmează a fi folosite în procesul tehnologic sau pentru prestarea de
servicii.
Un activ se clasifică ca circulant atunci când:
- este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul
comercializării şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data blanţului;
- este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
- este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu
este restricţionată.
Activele circulante se utilizează o perioadă scurtă în activitatea întreprinderii
şi în general participă la un singur circuit economic modificându-şi în permanenţă
forma.
Cuprind ansamblul de bunuri şi servicii care intervin în ciclul de exploatare
al întreprinderii şi sunt destinate fie a fi consumate la prima lor utilizare, fie a fi
prelucrate în procesul de producţie, ori a fi vândute în starea în care au fost
procurate. Se cuprind de asemenea în categoria stocurilor activele cu ciclu lung de
fabricaţie destinate vânzării(ex. Ansambluri sau complexuri de locuinţe etc.,
realiyate de entităţile care au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de
locuinţe. Dacă construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung de
către entitatea care le-a realizat ele reprezintă imobilizări.Construcţiile realizate pe
terenuri cumpărate în acest scop vor fi înregistrate în categoria stocurilor , respectiv
la mărfuri.
Stocurile pot intra în întreprindere pe mai multe căi: achiziţie, producţie
proprie, aport, donaţie, etc.
Din punct de vedere financiar, ţinând cont de perioada scurtă în care sunt
regăsite în structura patrimoniului, sunt considerate alocări ciclice. Din punct de
vedere al gradului de lichiditate, stocurile sunt considerate active cu o lichiditate
parţială.
Aceste caracteristici fac ca stocurile să deţină un rol important în activitatea
firmelor. Din acest motiv este foarte important ca gestiunea stocurilor să vizeze
menţinerea unui nivel corespunzător al acestora din punct de vedere al calităţii,
cantităţii, şi al volumului producţiei şi a modului de realizare al acesteia. Nu orice
nivel al stocurilor este favorabil inteprinderilor. Un nivel minim poate genera
disfuncţionalităţi pe relaţia furnizor – beneficiar şi opriri ale procesului de
producţie. Un nivel ridicat al acestora, poate determina imobilizări importante de
5
stocuri care vor fi lipsite de mişcare o anumită perioadă, fapt ce generează
dificultăţi în fluxurile financiare ale firmei.
Stocurile pot fi clasificate astfel:
a) Materii prime, participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în
produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.
b) Materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale
pentru ambalat, seminţe şi materiale de plantat, furaje, şi alte materiale
consumabile), participă sau ajută procesul de fabricaţie sau de expoatare de regulă,
fără a se regăsi în produsele la a căror fabricare participă.
c) Materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri materiale de
valoare mare cu durată de viaţă utilă sub un an, sau durată de viaţă utilă peste un an
indiferent de valoare sub formă de: echipamente de protecţie şi de lucru,
mecanisme, dispozitive, verificatoare, baracamente şi amenajări provizorii de
şantier. Nu seinclud în această categorie lucrările de organizare de şantier de la care
în urma terminării lucrărilor nu se recuperează materiale (ex. platforme, betonate,
căi de acces, gropi de var, etc.)
d) Produsele și anume:
- semifabricatele, prin care se înțelege produsele al căror proces tehnologic
a fost terminat într-o secție (fazăde fabricație) și care trec în continuare în
procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau se livrează terților;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime
fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul
entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților;
- rebuturile, materialele recuperabile și deșeurile;
- produsele agricole - sunt cele rezultate la momentul recoltării de la
activele biologice ale entității, de exemplu, lână, copaci tăiați, bumbac, lapte,
struguri, fructe culese (pct. 279 alin. (1));
e) Activele biologice de natura stocurilor - sunt acelea care urmează a fi
recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice (exemple:
animalele destinate producției de carne, animalele deținute în vederea vânzării,
peștii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb și grâu, și
copacii crescuți pentru cherestea) (pct.
278);
g) Ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziționate sau
fabricate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de
terți, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte;
h) Producția în curs de execuție, reprezentând producția care nu a
trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul
tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau
necompletate în întregime. În cadrul producției în curs de execuție se cuprind, de
asemenea, serviciile și studiile în curs de execuție sau neterminate.
6
În cadrul stocurilor se includ și bunurile aflate în custodie, pentru
prelucrare sau în consignație la terți, mașinile folosite numai ca material de
demonstrație pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare
de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de
stocuri. Dacă materialele de demonstrație au durată de utilizare mai mare de un an,
ele reprezintă imobilizări (pct. 276 alin. (2)).
Referitor la produsele agricole, reglementările contabile precizează că
în situația în care entitatea prelucrează produsele agricole, acestea vor fi
încadrate ca produse finite, de exemplu: fire, îmbrăcăminte, covoare, cherestea,
brânză, zahăr, fructe prelucrate etc. (pct. 279 alin. (2)).
i) Mărfurile, respectiv bunurile pe care întreprindere le cumpără în vederea
revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.
a) După apartenenţă la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:

- stocuri aflate în proprietatea întreprinderii, se găsesc fie în depozitele sau
spaţiile proprii, (depozite, magazii, magazine, locuri de producţie) fie la terţi,
(materii şi materiale aflate la terţi, produse aflate la terţi, mărfuri în custodie sau
consignaţie la terţi, etc).
- stocuri aflate în gestiune dar care nu sunt în proprietatea întreprinderii
(stocurile primite spre prelucrare sau în custodie), înregistrate distinct în conturi în
afara bilanţului (clasa a 8-a de conturi).
b) În funcţie de provenienţă, stocurile se pot grupa în:

- stocuri provenite din cumpărări din afara unităţii, cum sunt: materii prime,
materiale consumabile, mărfuri, materiale de natura obiectelor de inventar, etc.
- stocuri provenite din producţie proprie: produsele, animalele, mărfurile,
etc.
Pe lângă stocuri în categoria activelor circulante se mai cuprind: creanţele,

investiţiile financiare pe termen scurt, disponibilităţile băneşti din casă şi conturi la
bănci.
4.2. Înregistrarea, costul şi evaluarea stocurilor în contabilitate
Înregistrarea stocurilor
În conformitate cu reglementările în vigoare, deţinerea cu orice titlu de
bunuri materiale, titluri de valoare, numerar, alte drepturi şi obligaţii, precum şi
efectuarea de operaţii economice fără să fie înregistrate în contabilitate sunt
interzise. În aplicarea acestor prevederi este necesar să se asigure:
a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în unitate şi înregistrarea
lor la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrarea în
custodie sau consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în
7
gestiune. În contabilitate valoarea aceastora se înregistrează în conturi în afara
bilanţului.
b) în situaţia unor decalaje între provizionarea şi recepţia bunurilor care se
dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unităţii, se procedează astfel:
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la
locul de depozitare cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor
însoţitoare;
- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca
intrare în gestiune.
c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se
înregistrează ca ieşiri din unitate, namaifiind considerate proprietatea acesteia,
astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune iar în
contabilitate în conturi în afara bilanţului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la
locurile de depozitare cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă
ieşirea din gestiune potrivit legii.
d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de
proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în
contabilitate, potrivit contractelor încheiate.
Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi
prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în
locul în care se găsesc în stare de utilizare. Este folosit pentru evaluarea stocurilor
la intrare, la ieşire, la inventariere şi la închiderea exerciţiului financiar.
Evaluarea stocurilor la sfârşitul exerciţiului financiar şi la inventariere,
trebuie efectuată la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.
Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat ce ar putea fi obţinut
pe parcursul desfăşurării normale a activităţii mai puţin costurile estimate pentru
finalizarea bunului şi costurile necesare cedării.
Principale structuri ale valorii stocurilor sunt: costul de achiziţie, costul de
producţie, costul standard (prestabilit) şi preţul cu amănuntul.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele
nerambursabile, cheltuielile de transport – aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii
necesare pentru punerea în stare de utilitate a bunului achiziţionat.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor
prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie precum şi cota
cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de
fabricaţia acestuia.
8
Cheltuielile generale de administraţie, financiare şi de desfacere nu se includ
în costurile de producţie cu excepţia situaţiilor prevăzute de Standardele
Internaţionale de Contabilitate.
Materiile prime şi materialele consumabile care sunt reânoite în mod
constant şi a căror valoare globală este de importanţă secundară pentru persoana
juridică, pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificată, atunci când
acestea nu se modifică semnificativ.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau
servicii produse şi destinate unor comenzi dintincte trebuie determinat prin
identificarea specifică a costurilor individuale.
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în
mod substanţial unele de altele.
Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice
elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat
pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au
fost cumpărate sau produse. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în
care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.
În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite,
de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda
preţului cu amănuntul, în comerţ cu amănuntul.
Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor,
consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri
trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile
existente la un moment dat.
Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie
evidenţiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra
stocurilor, se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:
Sold iniţial al Diferenţe de preţ aferente
diferenţelor + intrărilor in cursul
de preţ perioadei, cumulat de la
începutul anului
Coeficient de = X100
repartizare Sold iniţial al Valoarea intrărilor în
(Kr) stocurilor la preţ + cursul perioadei la
de înregsitrare preţ de înregistrare,
cumulat de la începutul
anului
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la
preţ de înregistrare. Vbe x Kr = Diferenţe de preţ aferente ieşirilor.
9
Coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ poate fi calculat la nivelul
conturilor sintetice de gradul I şi II, prevăzute în planul general de conturi, pe grupe
sau categorii de stocuri.
La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu
soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să
reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie, respectiv de producţie, după caz.
Diferenţele de preţ astfel stabilite la recepţia bunurilor respective se
înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra
stocurilor.
Metoda preţului cu amânuntul este folosită în comerţul cu amănuntul pentru
a determina costul stocurilor la articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au
marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.
Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din
preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune
recalcularea marjei brute.
Reducerile de preţ în cazul stocurilor pot avea caracter comercial sau
financiar.
Reducerile comerciale îmbracă forma: rabaturilor, risturnilor şi remiselor.
Rabaturile sunt reduceri de preţ ce se primesc pentru defecte de calitate ale
stocurilor.
Risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii cu
acelaşi terţ în cadrul unei perioade determinate.
Remizele sunt reduceri acordate pentru vânzări superioare volumului
convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului.
Reducerile financiare îmbracă forma sconturilor de decontare şi se acordă
pentru achitarea datoriilor înaintea termenului normal de exigibilitate.
Reducerile asupra preţului de vânzare se calculează în casacadă, adică
procentul de reducere se aplică de fiecare dată asupra netului anterior iar TVA
asupra ultimului net.
Evaluarea stocurilor
Cu ocazia evaluării stocurilor trebuie luat în considerare momentul în care
intră sau ies din unitate, respectiv se află la închiderea exerciţiului sau la
inventariere.
a) Evaluarea la intrarea în unitate se face la valoarea de intrare sau costul
istoric, care se stabileşte astfel:
- stocurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea de aport
stabilită prin evaluare, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea şi starea stocurilor;
- stocurile intrate prin subvenţie sau cu titlul gratuit, la valoarea de utilitate
stabilită în funcţie de preţul pieţei şi starea bunurilor respective;
- stocurile intrate prin cumpărare (obţinute cu titlul oneros), la costul de
achiziţie reprezentat de preţul de cumpărare fără TVA);
10
- stocurile intrate din producţie proprie se evaluează la costul de producţie.
- stocurile dobândite prin schimb cu alte active se înregistrează la valoarea
justă a activelor primite în schimb.
Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată
o datorie de bună voie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei
tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.
b) La inventariere, evaluarea stocurilor se face la valoarea actuală,
denumită şi valoarea de inventar stabilită în funcţie de utilitate, starea bunului şi
preţul pieţei. În cazul creanţelor şi datoriilor valoarea de inventar se stabileşte în
funcţie de valoarea probabilă de încasat respectiv, de plată.
c) La închiderea exerciţiului, evaluarea (care în acest caz se numeşte
evaluare bilanţieră) se face la valoarea de intrare a stocurilor pusă de acord cu
rezultatul inventarierii.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai
mare decât valoarea ce se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest
scop valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă prin
evidenţierea unei ajustări pentru depreciere.
Pentru a fi înscrise în situaţiile financiare stocurile se evaluează la valoarea
cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.
d) La ieşierea din gestiune, stocurile se evaluează, înregistrează în
contabilitate şi scad din gestiune la valoarea de intrare.
Determinarea valorii de intrare în cazul ieşirilor este o problemă mai
complexă, motiv pentru reglementările din domeniul financiar-contabil prevăd
următoarele metode:
- metoda costului mediu ponderat;
- metoda FIFO (primul intrat - primul ieşit)
- metoda LIFO (ultimul intrat – primul ieşit).
Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecărui
element pe baza mediei ponderate a costurilor, elementelor similare aflate în stoc la
începutul perioadei şi a costului elementelor similare cumpărate sau produse
(intrate) în cursul perioadei. Costul mediu ponderat (Cmp) se determină conform
relaţiei:
Stocinitial valoric (Siv )+Intrari valorice(Iv )
Cmp=
Stoc initial cantitativ( Sic)+Intrari cantitative(Ic )
Se calculează pe baza acestuia valoarea ieşirilor (VE):
VE = Cmp x CE ; CE = cantitatea ieşită.
Metoda poate fi aplicată periodic sau după fiecare recepţie .
Metoda FIFO presupune evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune la
preţul de achiziţie sau de producţie a primului lot intrat. După terminarea acestuia
se va lua în considerare preţul următorului lot intrat în ordine cronologică.
11
Metoda LIFOpresupune evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în
funcţie de costul de achiziţie sau preţul de producţie al ultimului lot intrat. După
epuizarea acestuia se va lua în considerare preţul următorului lot în ordinea inversă
cronologică.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă de la un exerciţiu la altul.
Dacă în situaţii excepţionale administratorii decid schimbarea metodei pentru un
anumit element de stocuri sau alte active fungibile în notele explicative trebuie să
se prezinte informaţii cu privire la motivul schimbării metodei şi efectele sale
asupra rezultatului. Întreprinderile trebuie să utilizeze aceleaşi metode de
determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare.
Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de
calcul a costului poate fi justificată. Evaluarea producţiei în curs de execuţie se face
la sfârşitul perioadei prin metode tehnice de constatare a gradului de finisare sau a
stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice, la costul de producţie.
Întreprinderile din ţara noastră au posibilitatea de a evalua şi de a înregistra
în contabilitate bunurile de natura stocurilor şi la alte preţuri cu condiţia ca în
raportările periodice ele să fie prezentate la costuri efective. Astfel de preţuri de
înregistrare pot fi: preţuri prestabilite şi preţuri de facturare.
În cazul în care se utilizează preţurile prestabilite, aceste preţuri se vor stabili
pe baza preţurilor medii ale bunurilor respective.În acest caz, diferenţele de preţ
faţă de costul de achiziţie sau costul de producţie se vor reflecta distinct în conturile
de diferenţe de preţ.Diferenţele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în
întreprindere se repartizează şi se înregistrează proporţional, atît asupra valorii
bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor.
4.3. Metode de evidenţă sintetică şi analitică a stocurilor

4.3.1. Metode de evidenţă sintetică şi contabilizare a stocurilor
Întreprinderile din România pot să-şi organizeze contabilitatea stocurilor

utilizând fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
a) Metoda inventarului permanent.Presupune înregistrarea în conturile de
stocuri a tuturor operaţiilor de intrare şi ieşire a stocurilor, evaluate la valoarea de
intrare, preţul standard sau preţul de facturare, după caz.
Astfel, la intrare vom avea înregistrări contabile de forma:
Conturi de stocuri = Conturi de furnizori

La ieşire, prin dare în consum sau cesiune cu ocazia descărcării gestiunii, se
vor debita conturile de cheltuieli şi se vor credita conturile de stocuri astfel:
Conturi de cheltuieli = Conturi de stocuri
Această metodă permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor
atât cantitativ cât şi valoric.
12
b) Metoda inventarului intermitent, constă în stabilirea ieşirilor şi
înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul
perioadei (lunii) înaintea determinării obligaţiilor fiscale. Stabilirea ieşirilor de
stocuri şi înregistrarea lor în contabilitate se face la sfârşitul fiecărei perioade, pe
baza inventarierii. Formula de calcul a ieşirilor este:
E= Si + I – Sf
Unde : E – valoarea ieşirilor;
Si – valoarea stocurilor iniţiale;
I – valoarea intrărilor în cursul perioadei;
Sf – valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere.
În cadrul acestei metode, se renunţă la utilizarea pe parcursul lunii a
conturilor de stocuri, iar intrările de stocuri se înregistrează după formule
contabile de forma:
Conturi de cheltuieli = Conturi de furnizori.
Cu ocazia inventarierii, când se determină existenţa faptică a stocurilor,
acestea se vor înregistra în contabilitate prin formule contabile de forma:
Conturi de stocuri = Conturi de cheltuieli.
Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul dacă
entitatea economică aplică metoda global valorică ca metodă de evidenţă analitică a
stocurilor.
Dintre cele două metode de contabilizare a stocurilor, agenţii economici
preferă metoda inventarului permanent deoarece oferă posibilitatea cunoaşterii în
orice moment a nivelului stocurilor. Metoda inventarului întermitent face posibilă
cunoaşterea nivelui stocurilor doar în urma inventarierii.
4.3.2. Metode de evidenţă analitică a stocurilor
În situaţia contabilizării stocurilor după metoda inventarului permanent,

Legea contabilităţii prevede în scopul cunoaşterii corecte din punct de vedere
cantitativ şi valoric a stocurilor aflate în gestiunea unităţii patrimoniale, pe fiecare
lot în parte şi pe fiecare categorie de stocuri, organizarea contabilităţii analitice a
stocurilor după următoarele metode:
- metoda cantitativ- valorică;
- metoda operativ – contabilă;
- metoda global- valorică;
a) Metoda cantitativ – valorică.Presupune ţinerea unei evidenţe
cantitative la locul de depozitare al stocurilor, pe categorii de bunuri, folosind
Fişele de magazie, iar în contabilitate a evidenţei cantitativ - valorice folosind
Fişele de cont analitice. Fişele de magazie, împreună cu actele justificative
(recepţii, facturi), împărţite în funcţie de sensul mişcării bunurilor (intrări şi ieşiri),
se predau compartimentului financiar - contabil, care prelucrează datele şi
înregistrează stocurile atât cantitativ căt şi valoric, în Fişele de cont analitice,
13
deschise pe feluri de bunuri şi locuri de depozitare. Concordanţa valorică dintre
datele înregistrate în conturile sintetice şi cele analitice, se verifică prin întocmirea
la sfârşitul lunii a balanţei de verificarea conturilor analitice. Concordanţa
cantităţilor se asigură prin confruntarea datelor dintre fişele de magazie şi fişele
analitice pentru valori materiale.
b) Metoda operativ – contabilă (pe solduri).Presupune înregistrarea
stocurilor la locul de depozitare cantitativ, pe categorii de bunuri, iar la
contabilitatea valoric, pe gestiuni, iar în cadrul acestora pe grupe şi subgrupe de
bunuri, întocmindu-se documentul numit „Registrul stocurilor”. Concordanţa
dintre datele înregistrate în evidenţa depozitelor şi cele din contabilitate se asigură
prin evaluarea lunară a stocurilor cantitative înscrise în Fişele de magazie cantitativ
şi în „Registrul stocurilor”cantitativ şi valoric.
c) Metoda global – valorică.Are în vedere conducerea evidenţei stocurilor
numai valoric, atât la nivelul gestiunii, cât şi a compartimentului de contabilitate.
La nivelul gestiunii, Fişele de magazie sunt întocmite cu „Raportul de gestiune”, în
care se înregistrează zilnic intrările şi ieşirile, pe bază de documnete justificative.
Acesta, împreună cu documnetele justificative se predau la compartimentul de
contabilitate, care verifică realitatea documentelor şi a valorilor consemnate.
Controlul concordanţei dintre înregistrările din Raportul de gestiune (la locul de
depozitare) şi cele din Fişele de cont pentru operaţii diverse (la nivelul
copartimentului de contabilitate), se face periodic, de regulă lunar, prin
confruntarea soldurilor.
Esenţa metodei constă în ţinerea evidenţei numai valoric la nivelul
gestiunilor cu ajutorul „Raportului de gestiune” completat de responsabilul
gestiunii iar la nivelul compartimentului financiar contabil, global valoric pe fiecare
gestiune cu ajutorul formularului „Fişă de cont pentru operaţii diverse” completat
de contabilul gestiunii.
4.4. Organizarea contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de

execuţie
Operaţiunile privind existenţa, intrarea, ieşirea şi deprecierea stocurilor sunt

consemnate în diferite documente specifice, care se pot grupa după următoarele
criterii:
Documente privind existenţa stocurilor:liste de inventariere; registru de
inventar;proces verbal de inventariere;
Documente privind intrarea stocurilor:comenzi;facturi; avize de însoţire;
borderou de achiziţie;note de recepţie şi constatare de diferenţe;bon de predare-
transfer- restituire;rapoarte de producţie; bon de primire; liste de inventariere;
declaraţii vamale de import; ordine de plată – extrase de cont; chitanţe şi registru de
casă; borderou de primire a bunurilor în consignaţie; procese verbale de predare-
primire; procese verbale de inventariere; procese verbale de donaţie;
14
Documente privind ieşirea stocurilor: facturi; avize de însoţire; bonuri de
predare-transfer-restituire; borderou de vânzare; fişe limită de consum; bonuri de
consum; foi de parcurs; procese verbale de predare – primire; bon de predare;
declaraţie vamală de export; declaraţii de încasare valutară; decizii de imputare;
procese verbale de donaţii; procese verbale de inventariere; buletin de analiză;
extrasele de cont bancar; chitanţe şi registru de casă; rapoarte zilnice de producţie;
Documente privind deprecierea stocurilor: listele de inventariere; procese
verbale de inventariere; situaţii de calcul a perisabilităţilor; procese verbale de
scoatere din gestiune a bunurilor degradate sau expirate; note de constatare;
Evidenţa operativă a stocurilor se ţine cu ajutorul următoarelor documente:
fişa de magazie; registrul stocurilor; raportul de gestiune.
Contabilitatea sintetică a stocurilor se conduce cu ajutorul clasei a III-a din
Planul de Conturi General, “ Conturide stocuri şi produse în curs de execuţie”.
Această clasă cuprinde următoarele grupe:
grupa 30 Stocuri de materii prime şi materiale
grupa 32 Socuri în curs de aprovizionare
grupa 33 Producţia în curs de execuţie
grupa 34 Produse
grupa 35 Stocuri aflate la terţi
grupa 36 Active biologice de natura stocurilor
grupa 37 Mărfuri
grupa 38 Ambalaje
grupa 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor
şi producţiei în curs de execuţie.
4.5. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor
Contabilitatea materiilor prime, materialelor şi a diferenţelor de preţ aferente

acestora se organizează cu ajutorul următoarelor conturi:
301 “ Materii prime”
302 “ Materii consumabile”
303 “ Materiale de natura obiectelor de invetar”
308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”
Conturile 301 “Materii prime”;302 “Materiale consumabile”, 303
„Materiale de natura obiectelor de inventar” sunt după conţinutul economic:
conturi de stocuri materiale.
După funcţia contabilă: conturi de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi
materialelor intrate în întreprindere astfel:
- achiziţionate de la furnizori
- valoarea taxelor vamale aferente achiziţiilor de import
- aduse ca aport la capital
15
- rezultate din donaţii sau primite cu titlu gratuit
- constatate în plus la inventar
- revenite de la terţi
- primite de la societăţi din cadrul grupului, alte societăţi legate prin
participaţii, unitate sau subunităţi
- valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute şi consumate în aceeaşi
unitate.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi
materialelor ieşite din gestiune:
- date în consum
- materialele de natura obiectelor de inventar date în folosinţă
- lipsurile la inventar în cadrul normelor legale de perisabilitate
- lipsurile peste normele legale de perisabilitate
- acordate ca donaţii
- lipsuri datorate unor cauze extraordinare (pierderi din calamităţi)
- vândute în starea în care au fost procurate (se trec la mărfuri)
- trimise pentru prelucrare sau aflate în custodie la terţi
- livrate unităţii sau subunităţilor
- retrase din aportul la capitalul social
Soldurile conturilor sunt debitoare şi exprimă valoarea materiilor prime,
respectiv a materialelor existente în gestiune la preţ de înregistrare.
Contul 308 “ Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”.
După conţinutul economic: cont rectificativ al preţului de înregistrare al
materiilor prime şi materialelor. Se utilizează atunci când evidenţa materiilor prime
şi materialelor se conduce la preţuri standard, evidenţiindu-se în cadrul contului
diferenţa dintre preţul standard şi costul de achiziţie ( în plus sau în minus).
După funcţia contabilă: cont bifuncţional.
Se debitează cu:
- diferenţele de preţ în plus (cost de achiziţie mai mare decât preţul standard)
aferent materiilor prime şi materialelor intrate în gestiune
- diferenţele de preţ în minus (cost achiziţie < cost prestabilit) aferent
materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune
Se creditează cu:
- diferenţele de preţ în plus nefavorabile aferente materiilor prime şi
materialelor ieşite din gestiune
- diferenţele de preţ în minus favorabile aferente materiilor prime şi
materialelor achiziţionate
Soldul contului poate fi:
- debitor şi exprimă diferenţele de preţ în plus aferente intrărilor respectiv
diferenţele în minus aferente ieşirilor de materii prime, materiale consumabile şi
materiale de natura obiectelor de inventar
16
- creditor şi exprimă diferenţele de preţ în plus aferente ieşirilor respectiv
diferenţele de preţ în minus aferente intrărilor de materii prime, materiale
consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar.
Exemple:
1). Se achiziţionează în cursul perioadei de gestiune, materii prime în valoare
de 1.000 lei, (cost efectiv ), TVA 19%. Costul standard al materiilor prime fiind de
900 lei. La sfârşitul lunii se regularizează diferenţele dintre costul standard şi cel
efectiv. Se dau în consum:
- achiziţia:
% = 401 1.190
301 900
308 100
4426 190
- darea în consum:
601 = % 1.000
301 900
308 100
2). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată un plus de materii

prime în valoare de 300 lei, şi un minus de materiale consumabile de 200 lei.
- înregistrarea plusului de materii prime:
301 = 601 300
- înregistrarea minusului de materiale consumabile:
602 = 302 200
3). Se vând din stoc materiale consumabile pe bază de factură în valoare de

1.500 lei. Se acceptă ca echivalent un efect comercial (cambie) care se depune la
bancă spre încasare. Se încasează imediat.
- trecerea materialelor consumabile în gestiunea de mărfuri:
371 = 302 1 500
- vânzarea mărfurilor:
4111 = % 1.860
707 1.500
4427 360
- descarcarea gestiunii:
607 = 371 1.500
- acceptarea efectului comercial:
413 = 4111 1.860
- depunerea efectului comercial la bancă:
5113 = 413 1.860
- încasarea efectului comercial:
17
5121 = 5113 1.860
4). Societatea Comercială „A” vinde din stoc supranormativ materii prime în
valoare de 500 lei şi materiale consumabile în sumă de 200 lei, TVA 19%.
Încasarea contravalorii acestora se face numerar.
- trecerea materiilor prime şi a materialelor în gestiunea de mărfuri:
371 = % 700
301 500
302 200
5311 = % 833
707 700
4427 133
- descărcarea gestiunii:
607 = 371 700
5). Cu ocazia inventarului de control de gestiune se constată plus de materiale de

natura obiectelor de inventar 400 lei.
- plus materiale de natura obiectelor de inventar:
303 = 603 400
6). Societatea Comercială „B” achiziţionează materii prime la preţul standard de
200 lei şi cost efectiv de 220 lei, TVA 19%. Se dau în consum în luna curentă în
procent de 50%.
- achiziţia materiilor prime cu evidenţierea diferenţelor de preţ:
% = 401 2 61,80
301 200,00
308 20,00
4426 41,80
- darea în consum:
601 = % 110
301 100
308 10
4.6 Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare
Stocurile în curs de aprovizionare cuprind materiile prime,materialele,animalele,

mărfurile şi ambalajele cumpărate pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile
aferente dar care la finele perioadei de raportare sunt în curs de aprovizionare.
18
Pentru reflectarea acestora prin Planul de Conturi General s-au prevăzut
conturile :
321 „Materii prime în curs de aprovizionare”
322 „Materiale consumabile în curs de aprovizionare”
323 „Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare”
326 „ Animale în curs de aprovizionare”
327 „ Mărfuri în curs de aprovizionare”
328 „ Ambalaje în curs de aprovizionare”
După conţinutul economic: conturi de stocuri materiale.
Se debitează cu :
- valoarea stocurilor cumpărate pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile
aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare :
________________________ x ___________________________
% = 401 „Furnizori ”
32x „Stocuri în curs de
aprovizionare”
4424 „TVA deductibilă”
__________________________ x ___________________________
Se creditează cu :
- valoarea stocurilor cumpărate şi recepţionate pentru care s-a încheiat
procesul de aprovizionare :
__________________________ x ___________________________
% = 32x „ Stocuri în curs de
301 „Materii prime” aprovizionare”
302 „Materiale consumabile”
303 „ Materiale de natura obiectelor
de inventar”
361 “ Active biologice de natura stocurilor ”
371 “ Mărfuri”
381 “ Ambalaje”
__________________________ x ___________________________
Soldul conturilor este debitorşi reflectă valoarea stocurilor cumpărate pentru
care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care la finele perioadei
de raportare sunt în curs de aprovizionare.
4.7.Contabilitatea producţiei în curs de execuţie
Producţia în curs de execuţie este acea structură a stocurilor

(prosuse,lucrări, servicii) ce se regăsesc în faze intermediare de prelucrare pe
19
diverse maşini nefiind nici producţie finită, nici semifabricat. Aceasta nu a trecut
prin toate fazele de prelucrare nefiind supusă probelor tehnologice şi recepţiei
finale. Se determnină prin inventariere la finele fiecărei perioade de gestiune, iar
evaluarea se face la costuri de producţie conform documentelor justificative.
Contabilitatea acesteia se conduce cu ajutorul conturilor 331 “ Produse în curs de
execuţie” şi 332 “ Lucrări şi servicii în curs de execuţie”
După conţinutul economic: conturi de stocuri care nu au parcurs toate stadiile
de prelucrare fiind neterminate la finele perioadei .
Se debitează cu costul de producţie al stocului de produse, lucrări şi servicii
în curs de execuţie existent la sfârşitul perioadei determinat prin inventariere:
__________________________ x ___________________________
331 “ Produse în curs de = 711 „Venituri aferente costurilor
execuţie” stocurilor de produse”
332 “ Lucrări şi servicii = 712” Venituri aferente costurilor
în curs de execuţie” serviciilor în curs de execuţie”
__________________________ x ___________________________
Se creditează la începutul perioadei următoare, odată cu scăderea din
gestiune a valorii produselor, lucrărilor şi serviciilor care reintră în procesul de
fabricaţie (destocare):
__________________________ x ___________________________
711 „Venituri aferente costurilor = 331 “ Produse în curs de execuţie”
de produse”
712 „Venituri aferente costurilor 332 “ Lucrări şi servicii în curs
serviciilor în curs de execuţie” de execuţie”
__________________________ x ___________________________
Soldurile conturilor sunt debitoare şi reprezintă valoarea la cost de producţie
a produselor sau lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei
contabile.
Exemplu:
Cu ocazia inventarului de sfârşit de an se constată producţia neterminată (în
curs) evaluată la 2.000 lei. În anul următor se continuă procesul de fabricaţie
(producţie), rezultând produse finite în sumă de 3.500 lei.
- înregistrarea produselor neterminate la sfârşitul anului:
Anul (N):
331 = 711 2.000
Anul (N+1)
- destocarea:
711 = 331 2.000
- înregistrarea produselor finite:
345 = 711 3.500
20
4.8. Contabilitatea produselor
Activitatea desfăşurată de agenţii economici din sfera producţiei materiale se

concretizează în obţinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, etc.
Acestea sunt stocuri care au parcurs integral fazele procesului tehnologic putând fi
depozitate sau livrate.
Contabilitatea produselor este organizată cu ajutorul grupei 34 “ Produse”
care cuprinde conturile:
341 “ Semifabricate”
345 “ Produse finite”
346 “ Produse reziduale”
348 “Diferenţe de preţ la produse”
368. Diferente de pret la active biologice de natura stocurilor (A/P)
Contul 345 “ Produse finite”
După conţinutul economic: cont de stocuri materiale.
După funcţia contabilă: cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a produselor finite
rezultate din procesul tehnologic inclusiv plusurile de inventar:
__________________________ x ___________________________
345 “ Produse finite” = 711“ Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”
__________________________ x ___________________________
- valoarea produselor finite revenite de la terţi (de ex. din prelucrare) :
__________________________ x ___________________________
345 “ Produse finite” = %
354“Produse aflate la terţi”
401 „ Furnizori”
__________________________ x ___________________________
Se creditează cu: valoarea la preţ de înregistrare sau cost de producţie a
produselor finite ieşite din unitate astfel:
- vânzarea produselor finite:
__________________________ x ___________________________
411 “ Clienţi” = %
701“Venituri din vânzarea
produselor finite”
4427 “ TVA colectată”
__________________________ x ___________________________
- scăderea din gestiune:
21
________________________ x ___________________________
711 “Venituri aferente costurilor = 345 “ Produse finite”
__________________________ x ___________________________
- constatate lipsă la inventar:
__________________________ x ___________________________
711 “Venituri aferente costurilor = 345 “ Produse finite”
__________________________ x ___________________________
- distruse de calamităţi naturale:
__________________________ x ___________________________
671 “ Cheltuieli privind = 345 “ Produse finite”
calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
__________________________ x ___________________________
- transferate în magazinele de vânzare proprii:
__________________________ x ___________________________
371 “ Mărfuri” = 345 “ Produse finite”
__________________________ x ___________________________
- acordate salariaţilor ca plată în natură conform legii:
__________________________ x ___________________________
421 „Personal – salarii = 345 „Produse finite”
datorate
__________________________ x ___________________________
- cuvenite unităţilor prestatoare ca plată în natură potrivit clauzelor
contractuale:
__________________________ x ___________________________
% = 345 „Produse finite”
462 „Creditori diverşi”
401 „Furnizori”
__________________________ x ___________________________
- reţinute şi consumate în aceeaşi unitate:
__________________________ x ___________________________
% = 345 „Produse finite”
301 „ Materii prime”
303 „ Materiale de natura obiectelor de inventar
__________________________ x ___________________________
- acordate ca donaţii:
__________________________ x ___________________________
6582 „Donaţii şi = 345 „Produse finite”
subvenţii acordate”
__________________________ x ___________________________
22
- trimise pentru prelucrare la terţi:
_________________________ x ___________________________
3545 „Produse finite = 345 „ Produse finite”
aflate la terţi”
__________________________ x ___________________________
Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea la preţ de înregistrare a
produselor finite existente în stoc la finele perioadei.
În cazul în care pentru evidenţierea produselor se utilizează preţuri
prestabilite (standard) iar costurile de producţie calculate la sfârşitul perioadei sunt
diferite, diferenţele rezultate se vor evidenţia cu ajutorul contului 348 “ Diferenţe
de preţ la produse”.
După conţinutul economic: cont rectificativ al valorii de înregistrare a
produselor.
Se debitează cu:
- diferenţele de preţ în plus, nefavorabile (costul de producţie efectiv mai
mare decât preţul standard) aferent produselor obţinute (intrate) din producţie
proprie:
__________________________ x ___________________________
348 “ Diferenţe de preţ = 711 “ Venituri aferente
la produse” costurilor stocurilor de produse”
__________________________ x ___________________________
- diferenţele de preţ în minus, favorabile (costul de producţie mai mic decât
preţul standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune prin vânzare:
__________________________ x ___________________________
348 “ Diferenţe de preţ = 711 “Venituri aferente
la produse” costurilor stocurilor de produse”
__________________________ x ___________________________
Se creditează cu:
- diferenţele de preţ în minus (costul de producţie mai mic decât preţul
standard) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie:
__________________________ x ___________________________
711“Venituri aferente costurilor = 348 “ Diferenţe de preţ la produse”
__________________________ x ___________________________
- diferenţele de preţ în plus (costul de producţie mai mare decât preţul
standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune prin vânzare:
__________________________ x ___________________________
711”Venituri aferente costurilor = 348 “ Diferenţe de preţ la produse”
__________________________ x ___________________________
23
- debitor şi exprimă diferenţele de preţ în plus (costul de producţie mai mare
decât preţul standard) aferent produselor intrate respectiv diferenţele de preţ în
minus (costul de producţie mai mic decât preţul standard) repartizate asupra
produselor ieşite din gestiune;
- creditor şi exprimă diferenţele de preţ în minus aferente produselor intrate
respectiv diferenţele de preţ în plus repartizate asupra produselor ieşite.
Funcţionarea conturilor 341 “ Semifabricate” şi 346 “ Produse reziduale”
este identică cu cea a contului 345 “ Produse finite”.
Exemple:
1). Societatea Comercială „C” înregistrează la sfârşitul exerciţiului N
producţia neterminată în sumă de 3.000 lei. În exerciţiul N+1 se continuă procesul
de producţie obţinându-se produse finite în sumă de 5.000 lei, care se vând la preţul
de 7.000 lei inclusiv TVA (19%), încasându-se contravaloarea lor prin contul de la
bancă.
- înregistrarea producţiei în curs de execuţie la finele anulul N:
331 = 711 3.000
Anul N+1
- destocarea:
711 = 331 3.000
- obţinerea de produse finite:
345 = 711 5.000
- vânzarea produselor:
4111 = % 7.000
701 5.880
4427 1.120
711 = 345 5.000
- încasare clienţi:
5121 = 4111 7.000
2). În cursul lunii ianuarie se obţin din procesul de producţie produse finite
evaluate la preţul standard de 10.000 lei. La sfârşitul lunii se determină costul de
producţie al produselor finite de 9.000 lei. Se vând la preţul de 10.500 lei + TVA
19%. Încasarea se face prin contul din bancă. Se descarcă gestiunea.
- obţinerea produselor finite:
345 = 711 10.000
- evidenţierea diferenţelor de preţ:
711 = 348 1.000
- vânzarea:
4111 = % 12.495
701 10.500
4427 1.995
24
711 = 345 10.000
348 = 711 1.000
- încasarea:
5121 = 4111 12.495
3). Din procesul de producţie se obţin produse finite evaluate la cost
prestabilit (standard) în valoare de 5.000 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune se
determină costul de producţie ca fiind 5.700 lei. Se vând produsele finite la preţul
de 7.000 lei, inclusiv TVA. Se descarcă gestiunea.
- obţinerea produselor finite:
345 = 711 5.000
- înregistrarea diferenţei între costul efectiv şi cel prestabilit:
348 = 711 700
- vânzarea:
4111 = % 7.000
701 5.880
4427 1.120
711 = % 5.700
345 5.000
348 700
4). Se dau în consum materii prime în valoare de 8.000 lei, materiale

consumabile în valoare de 1.000 lei. Din procesul de producţie, se obţin produse
finite evaluate la costul standard de 12.000 lei. La sfârşitul perioadei de gestiune se
stabileşte costul efectiv de producţie al produselor finite ca fiind 11.500 lei. Se
acordă angajaţilor produse finite în valoare de 8000 lei ca drepturi salariale.
- darea în consum:
601 = 301 8.000
602 = 302 1.000
- înregistrarea produselor finite:
345 = 711 12.000
- înregistrarea diferenţei de preţ:
711 = 348 500
- înregistrarea salariilor:
421 = 701 8.000
711 = 345 12.000
348 = 711 500
4.9. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi

25
Anumite bunuri de natura stocurilor, proprietate a întreprinderii, pot să se
găsească temporar la alte unităţi din diverse motive: pentru prelucrare, lăsate în
custodie, în curs de aprovizionare, etc.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul grupei 35 “Stocuri aflate la
terţi”, ce cuprinde următoarele conturi:
351 “ Materii şi materiale aflate la terţi”
354 “ Produse aflate la terţi”
356 “ Animale aflate la terţi”
357 “ Mărfuri aflate la terţi terţi”
358 “ Ambalaje aflate la terţi”
După conţinutul economic : conturi de stocuri aflate temporar la terţi.
După funcţia contabilă: conturi de activ
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a stocurilor ieşite din
gestiune şi aflate temporar la terţi:
__________________________ x ___________________________
35x “ Stocuri aflate = %
la terţi” 301 “ Materii prime”
302 “ Materiale consumabile”
303“ Materiale de natura
obiectelor de inventar”
361 “ Animale şi păsări”
371 “ Mărfuri”
381 “ Ambalaje”
__________________________ x ___________________________
- evidenţierea costului prelucrării stocurilor aflate la terţi :
__________________________ x ___________________________
% = 401 „ Furnizori”
35x “ Stocuri aflate
la terţi”
__________________________ x __________________________
Se creditează cu:
- valoarea stocurilor revenite de la terţi:
__________________________ x ___________________________
% = 35x “ Stocuri aflate la terţi”
301 “ Materii prime”
302 “ Materiale consumabile”
303“ Materiale de natura obiectelor de inventar”
26
361 “ Animale şi păsări”
371 “ Mărfuri”
381 “ Ambalaje”
__________________________ x ___________________________
- scăderea din gestiune a stocurilor aflate la terţi constatate lipsă la inventar
sau distruse de calamităţi:
__________________________ x ___________________________
% = 35x „Stocuri aflate la terţi”
601 „Cheltuieli cu materiile prime”
602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”
603 „Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de inventar”
607 „Cheltuieli privind mărfurile”
608 „Cheltuieli privind ambalajele”
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi
alte evenimente extraordinare”
__________________________ x ___________________________
Soldul contului este debitor şi exprimă bunurile de natura stocurilor aflate
temporar la terţi.
Exemplu:
În vederea prelucrării se trimit la terţi materii prime în valoare de 700 lei.
Costul prelucrării fiind de 100 lei. După prelucrarea materiilor prime revin în
gestiunea proprietarului. Se achită din casierie prestatorul.
- trimiterea materiilor prime la prelucrare la terţi:
351 = 301 700
- evidenţierea costului prelucrării:
% = 401 124
351 100
4426 24
- revenirea materiilor prime de la terţi:
301 = 351 800
- achitarea prestatorului:
401 = 5311 124
4.10. Contabilitatea Activelor biologice de natura stocurilor
27
În conformitate cu reglementările actuale sunt încadrate în categoria
stocurilor:
- animalele şi păsările născute şi cele tinere de orice fel (viţei, mânji, miei,
purcei) deţinute în vederea creşterii şi plasării pentru producţie, muncă sau
reproducţie ce urmează a fi trecute ulterior la imobilizări (folosirii lor pentru muncă
şi reproducţie);
- animalele şi păsările la îngrăşat pentru valorificare;
- coloniile de albine;
- animalele pentru producţie (lână, lapte, blană, ouă).
Intrarea animalelor se face în principal prin achiziţii sau din producţie
proprie iar ieşirea prin vânzare, sacrificare, etc.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor 361 “Active
biologice de natura stocurilori” şi 368 “Diferente de pret la active biologice de
natura stocurilor ”.
Contul 361 ” Active biologice de natura stocurilori”.
După conţinutul economic: cont de stocuri.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor
intrate în unitate astfel:
- achiziţionate de la furnizori:
________________________ x ___________________________
% = 401 “ Furnizori”
361 “ Active biologice de natura stocurilori ” sau
4426 „TVA deductibilă” 408 „Furnizori – facturi nesosite”
542 „Avansuri de trezorerie”
326 ” Animale în curs de
aprovizionare
__________________________ x ___________________________
- aduse ca aport la capital:
__________________________ x ___________________________
361 “Active biologice de natura stocurilori” = 456 “ Decontări cu
asociaţii
privind capitalul”
__________________________ x ___________________________
- intrate cu titlu gratuit:
__________________________ x ___________________________
361 “ Active biologice de natura stocurilori” = 7582 „Venituri din
donaţii
şi subvenţii primite”
__________________________ x ___________________________
- diferenţe constatate în plus la inventar; sporul în greutate rezultate din
producţie proprie :
28
__________________________ x ___________________________
361 “ Active biologice de natura stocurilori” = 711 “ Venituri aferente
costurilor
__________________________ x ___________________________
- aduse de la terţi:
_________________________ x ___________________________
361„Active biologice de natura stocurilori” = %
356„Animale aflate la terţi”
401 „Furnizori”
__________________________ x ___________________________
- primite de la unitate sau subunităţi:

__________________________ x ___________________________
361 „Active biologice de natura stocurilori” = %
481 „Decontări între unitate
şi subunitate”
482 „Decontări între subunităţi”
__________________________ x ___________________________
Se creditează cu preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor ieşite din gestiune

astfel:
- prin vânzare:
- provenite din producţie proprie:
__________________________ x ___________________________
711 “Venituri aferente = 361 “ Animale şi păsări”
costurilor stocurilor de produse”
__________________________ x ___________________________
- provenite din cumpărări (la cost de achiziţie):
__________________________ x ___________________________
606 “ Cheltuieli privind = 361 “ Active biologice de natura stocurilor”
animalele şi păsările ”
__________________________ x ___________________________
- constatate minus la inventar:
__________________________ x ___________________________
606 “ Cheltuieli privind = 361 „Active biologice de natura stocurilor”
animalele şi păsările ”
__________________________ x ___________________________
- retrase de asociaţi:
__________________________ x ___________________________
456 “ Decontări cu = 361 “ Active biologice de natura stocurilor”
asociaţii privind capitalul ”
29
__________________________ x ___________________________
- valoarea animalelor şi păsărilor vândute ca atare :
__________________________ x ___________________________
456 “ Mărfuri „ = 361 “ Active biologice de natura stocurilor”
__________________________ x ___________________________
- dispărute în urma unor calamităţi naturale:
__________________________ x ___________________________
671 “Cheltuieli privind = 361 “ Active biologice de natura stocurilor”
calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
__________________________ x ___________________________

animalelor şi păsărilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.
Dacă evaluarea şi înregistrarea animalelor se face la preţuri prestabilite
(standard), diferenţele de preţ (în plus sau minus) dintre acestea şi costurile de
achiziţie sau de producţie se evidenţiază cu ajutorul contului 368 “ Diferenţe de
preţ la animale şi păsări”. Cont bifuncţional.
Se debitează cu:
- diferenţele de preţ în plus (cost de achiziţie mai mare decât preţul
prestabilit) aferent animalelor şi păsărilor achiziţionate:
__________________________ x ___________________________
368 „Diferenţe de preţ = %
Active biologice de natura stocurilor” 401 „Furnizori”
__________________________ x ___________________________
- diferenţele de preţ în plus aferente animalelor obţinute (intrate) din
producţie proprie:
__________________________ x ___________________________
368 „Diferenţe de preţ = 711 „Venituri aferente costurilor
Active biologice de natura stocurilor” stocurilor de produse”
__________________________ x ___________________________
- diferenţele de preţ în minus aferente animalelor şi păsărilor intrate incluse
pe cheltuieli:
__________________________ x ___________________________
368 „Diferenţe de preţ = 606 „Cheltuieli privind
Active biologice de natura stocurilor” animalele şi păsările”
__________________________ x ___________________________
- diferenţele de preţ în minus repartizate asupra animalelor şi păsărilor ieşite
din gestiune:
__________________________ x ___________________________
368 „Diferenţe de preţ = 711 „Venituri aferente costurilor
Active biologice de natura stocurilori” stocurilor de produse”
30
__________________________ x ___________________________
Se creditează cu:
-diferenţele de preţ în minus aferente animalelor şi păsărilor achiziţionate:
__________________________ x ___________________________
% = 368 „Diferenţe de preţ
361 „Active biologice de natura stocurilor” active biologice de
natura stocurilor”
__________________________ x ___________________________
- diferenţele de preţ în plus aferente animalelor incluse pe cheltuielile
exerciţiului:
__________________________ x ___________________________
606 „Cheltuieli privind = 368 „Diferenţe de preţ la
active biologice de natura stocurilor” active biologice de natura
stocurilor”
__________________________ x ___________________________
- diferenţe de preţ în minus aferente Active biologice de natura stocurilori
intrate din producţie proprie:
__________________________ x ___________________________
711 „Venituri aferente ” = 368 „Diferenţe de preţ la
costurilor stocurilor de produse” active biologice de natura stocurilor”
__________________________ x ___________________________
- diferenţele de preţ în plus repartizate asupra valorii animalelor din
producţie proprie ieşite din gestiune:
__________________________ x ___________________________
711 „Venituri aferente = 368 „Diferenţe de preţ la
costurilor stocurilor de produse active biologice de natura stocurilor”
__________________________ x ___________________________
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente animalelor şi păsărilor
existente în stoc.
4.11. Contabilitatea mărfurilor şi a diferenţelor de preţ la mărfuri
Mărfurile sunt acele bunuri materiale achiziţionate în scopul revânzării în

aceeaşi stare sau după prelucrare sau produse de întreprindere şi destinate vânzării
prin magazine proprii.
Reflectarea în contabiliate a mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor
371 “Mărfuri” şi 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”
Contul 371 “Mărfuri”- evidenţiază existenţa şi mişcarea mărfurilor la cost
de achiziţie sau preţ de vânzare, după caz.
După conţinutul economic: cont de stocuri destinate vânzării.
31
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor intrate în
gestiune astfel:
- prin achiziţii
- valoarea taxelor vamale aferente achiziţiilor de mărfuri din import
- revenite de la terţi inclusiv costul prelucrării
- primite cu titlu gratuit sau prin donaţii
- valoarea de înregistrare celorlalte categorii de stocuri vândute ca atare
(transferate la mărfuri)
- produsele finite transferate magazinelor proprii de desfacere
- constatate în plus la inventar
- primite, de la entităţi afiliate, legate prin participaţii, unitate sau subunitate:
- valoarea de terenuri folosite pentru construirea de ansambluri de locuinţe
destinate vânzării reclasificate ca mărfuri
- valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în unităţile
comerciale (când evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul)
- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă cuprinsă în preţul cu amănuntul al
mărfurilor
- valoarea altor categorii de stocuri transferate la mărfuri :
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare al mărfurilor ieşite din
gestiune astfel:
- după vânzare odată cu descărcarea gestiunii:
 când evidenţa se ţine la preţ cu amănuntul:
__________________________ x ___________________________
% = 371 “ Mărfuri”
607 “Cheltuieli privind mărfurile ”
(cost de achiziţie)
378 “ Diferenţe de preţ la mărfuri”
(adaos comercial)
4428 “ TVA neexigibilă ”
__________________________ x ___________________________
 când evidenţa se ţine la cost de achiziţie (comerţ en gross):
__________________________ x ___________________________
607 „Cheltuieli privind = 371 „Mărfuri”
mărfurile”
__________________________ x ___________________________
- constatate lipsă la inventar
- pierderi din calamităţi
- donaţii acordate
- livrate entităţilor afiliate, legate prin participaţii, unitate şi subunitate:
32
- valoarea mărfurilor care fac obiectul participării în natură potrivit legii la
capitalul social al altor entităţi în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul
acestora
Soldul contului este debitor şi evidenţiază valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor aflate în stoc la sfârşitul perioadei.
Contul 378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”- ţine evidenţa adaosului
comercial aferent mărfurilor din unităţile comerciale.
După conţinutul economic: cont rectificativ al valorii de înregistrare al
mărfurilor.
După funcţia contabilă: cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în
unităţile comerciale:
__________________________ x ___________________________
371 “ Mărfuri” = 378 “ Diferenţe de preţ la mărfuri”
__________________________ x ___________________________
Se debitează cu valoarea adaosului comercial afarent mărfurilor ieşite din
gestiune prin vânzare sau alte căi (inclusiv reducerile de preţ la mărfuri):
__________________________ x ___________________________
378 “ Diferenţe de preţ = 371 “ Mărfuri”
la mărfuri”
__________________________ x ___________________________
Soldul contului este creditor şi exprimă valoarea adaosului comercial aferent
mărfurilor existente în gestiune la sfârşitul perioadei.
Adaosul comercial aferent mărfurilor din comerţul cu amănuntul, ridică
probleme deosebite în ceea ce priveşte determinarea acestuia cu ocazia descărcării
gestiunii. Se ştie că preţul cu amănuntul al mărfurilor se determină astfel:
Preţ cu = Cost de + Adaos + TVA

amănuntul achiziţie comercial neexigibilă
Pentru determinarea adaosului comercial aferent vânzărilor se parcurg
următoarele etape:
- calculul coeficientului de repartizare a adaosului comercial:
Si378 + Rc378
K378 = * 100
(Si 371 + RD371) - ( Si4428 + RC4428 )
- determinarea adaosului total :
Adaos total = Soldul iniţial creditor (Sic) + Rulajul creditor (Rc)

al contului 378 „ Diferenţe de preţ la mărfuri”
33
- determinarea adaosului aferent vânzărilor:
Adaosul aferent = Adaos total - Adaosul aferent

vânzărilor (RD378) (Si378 + RC378) stocurilor (Sf 378)
- determinarea adaosului aferent stocurilor:
Adaos aferent stocurilor = Stoc marfă fără TVA x K378
- calculul stocului de marfă mai puţin TVA:
Stocuri de mărfă fără TVA = SfD371 – SfC4428 sau

Stocul de marfă cu TVA – TVA aferent stocurilor
La descărcarea gestiunii rulajul debitor al contului 4428 va fi egal cu rulajul
creditor al contului 4427.
Formula contabilă de descărcare a gestiunii mărfurilor cu amănuntul va fi:
__________________________ x ___________________________
% = 371 “ Mărfuri”
607 “Cheltuieli privind mărfurile ”
( cost de achiziţie)
378 “ Diferenţe de preţ la mărfuri”
( adaos comercial aferent vânzării)
4428 “ TVA neexigibilă „
( TVA aferent mărfurilor vândute, RC4427)
__________________________ x ___________________________
Exemple:
1). Societatea Comercială „X” specializată în comerţul en gros,

achiziţionează mărfuri în valoare de 20.000 lei, TVA 19%. Se vând mărfurile
achiziţionate la preţul de 25.000 lei + TVA 19%. Se încasează contravaloarea
mărfurilor vândute prin contul de la bancă. Se închid conturile de venituri şi
cheltuieli, stabilindu-se rezultatul net al exerciţiului (impozit 16%). Se achită
impozitul pe profit. Se regularizează TVA –ul. Evidenţa mărfurilor se ţine la preţ
de achiziţie.
- achiziţia mărfurilor:
% = 401 23.800
371 20.000
4426 3.800
4111 = % 29.750
34
707 25.000
4427 4.750
- încasarea:
5121 = 4111 29.750
607 = 371 20.000
- închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:
121 = 607 20.000
707 = 121 25.000
- înregistrarea impoziului pe profit (16% x 5000):
691 = 441 800
- închiderea contului de cheltuieli:
121 = 691 800
- plata impozitului:
441 = 5121 800
121
D C
25000
20000
Impozit 800 5000 Profit brut
Profit net 4200
4200– profit net.
- regularizare TVA: (4427 > 4426 → TVA de plată).

4427 = % 4.750
4426 3.800
4423 950
- achitarea TVA:
4423 = 5121 950
2). Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine

în stoc la începutul anului mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 15.000 lei.
Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 1.578 lei, iar TVA 2.903 lei.
În cursul perioadei de gestiune se achiziţionează mărfuri la preţul fără TVA de
30.000 lei (TVA 19%). Adaosul comercial practicat de unitate pentru mărfurile
achiziţionate este de 20%. Se vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu
35
amănuntul în valoare de 42.000 lei, (inclusiv TVA). Se descarcă gestiunea.
Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul.
-achiziţia de mărfuri:
% = 401 37.200
371 30.000
4426 7.200
- plata furnizorului :
401 = 5121 37.200
- înregistrarea adaosului:
371 = 378 6.000
- înregistrarea TVA neexigibilă:
371 = 4428 6.840
36000 x 19% = 6.840
5311 = % 42.000
707 35.280
4427 6.720
% = 371 42.000
607 nu se cunoaşte
378 nu se cunoaşte
4428 6.720
- determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:
371 378
D C D C
15.000 42.000 1.578
30.000 6.000
6.000
6.840 7.578
57.840 42.000
15.840
D 4428 C
6.720 2.903
6.840
36
6.720 9.743
3.023
Ri 378  Rc 378
K 378  100 
( Si 371  Rd 371 )  ( Si 4428  Rc 4428 )
7578 7578
  100  15, 75%
59640  11543 48097
Adaos aferent stoc ( fără TVA) = Stoc marfă fără TVA x K 378
Stoc marfă fără TVA = Stoc marfă cu TVA – TVA aferent stoc
Stoc marfă fără TVA = 17.640 -3.414 = 14.226
Adaos stoc = 14.226 x 15,75 % = 2.241
Adaos vânzări = Adaos total – Adaos stoc
RD378 = 7.578 – 2.241 = 5337
sau RD378 = RC707 x K378
Adaos vânzări = 33871 x 15,75% = 5.335
Formula finală de descărcare a gestiunii:
% = 371 42.000
607 28.534
378 5.337
4428 8.129
4.12. Contabilitatea ambalajelor
Ambalajele sunt bunuri destinate să protejeze stocurile materiale pe timpul

depozitării, transportului, manipulării, prezentării etc. Reflectarea în contabilitate se
face cu ajutorul conturilor 381 “Ambalaje” şi 388 “Diferenţe de preţ la
ambalaje”.
Contul 381 “ Ambalaje”
Se debitează cu valoarea ambalajelor intrate în gestiune:
- prin achiziţii
- primite cu titlu gratuit
37
- plusuri la inventar
- primite de la societăţi din grup, legate prin participaţii, unitate şi subunităţi
- aduse de la terţi:
Se creditează cu ambalajele ieşite din întreprindere astfel:
- prin vânzare
- lipsuri la inventar
- vândute ca atare
- trimise la terţi
- acordate ca donaţii
- livrate societăţilor din grup, legate prin participaţii, unitate şi subunităţi
- distruse în urma unor calamităţi naturale
ambalajelor aflate în stoc la sfârşitul perioadei.
În cazul în care ambalajele se înregistrează la preţuri prestabilite diferenţele
faţă de costul de achiziţie se evidenţiază în contul 388 “Diferenţe de preţ la
ambalaje”.
După conţinutul economiceste un cont rectificativ al valorii de înregistrare a
ambalajelor.
După funcţia contabilă cont bifuncţional.
Se debitează cu:
- diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie mai mare decât preţul
standard) aferente ambalajelor intrate în gestiune
- diferenţele de preţ în minus aferente ambalajelor ieşite din gestiune
Se creditează cu:
- diferenţele de preţ în minus aferente ambalajelor achiziţionate
- diferenţele de preţ în plus aferente ambalajelor ieşite din gestiune
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente ambalajelor existente
în stoc la sfârşitul perioadei respectiv debitor în plus creditor în minus.
Exemple:
1). Societatea Comercială „X” livrează mărfuri Societăţii Comerciale „Y” în
valoare de 500 lei, TVA 19%. Ambalajele circulă pe principiul restituirii şi sunt în
valoarea de 200 lei. După recepţie cumpărătorul decide să restituie ambalajele doar
la nivelul valorii de 150 lei. Diferenţa reprezentând ambalajele deteriorate din vina
cumpărătorului în sumă de 40 lei, iar ambalajele în valoare de 10 lei sunt reţinute
pentru folosinţă proprie. Evidenţiaţi în contabilitatea celor două societăţi
operaţiunile aferente:
Cumpărător (Clientul):
- achiziţia mărfurilor:
% = 401 595
371 500
4426 95
38
- evidenţierea ambalajelor care circulă pe principiul restituirii:
409 = 401 200
- restituirea ambalajelor (parţial) cu evidenţierea celor reţinute şi a
cheltuielilor cu ambalajele deteriorate:
% = 409 200
401 150
608 40
381 10
- evidenţierea TVA deductibil:
4426 = 401 12
- plata ambalaje nerestituite:
401 = 5311 62
- plata mărfurilor achiziţionate:
401 = 5121 595
Vânzător: (Furnizorul)
- vânzarea:
4111 = % 595
707 500
4427 95
- evidenţiere ambalaje care circulă pe principiul restituirii:
4111 = 419 200
- înregistrarea veniturilor din ambalajele nerestituite:
419 = % 200
4111 150
708 50
- evidenţiere TVA colectată:
4111 = 4427 12
- încasare ambalaje nerestituite:
5311 = 4111 62
608 = 381 50
- încasare contravalorii mărfurilor vândute:
5121 = 4111 595
4.13 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a

producţiei în curs de execuţie
Ajustările pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie

reprezintă corecţii generate de scăderea conjuncturală a valorii actuale a acestora
comparativ cu valoarea de înregistrare, constatate prin inventariere de regulă la
sfârşitul exerciţiului financiar.
39
La finele anului odată cu operaţiunea de inventariere se face şi o apreciere a
utilităţii şi valorii de piaţă a stocurilor. Aceste aprecieri şi estimări constituie
evaluarea deprecierii reversibile a stocurilor pentru care se apelează la principiul
prudenţei şi al continuităţii activităţii, înregistrându-se pe cheltuieli minusul de
valoare prin evidenţierea de ajustări pentru deprecieri reversibile.
Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs
de execuţie se conduce cu ajutorul grupei 39 “Ajustări pentru deprecierea
stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie”.
În cadrul grupei sunt create conturi pentru fiecare categorie de stocuri astfel:
391 “ Ajustări pentru deprecierea materiilor prime”
392 “ Ajustări pentru deprecierea materialelor”
393 “ Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”
394 “ Ajustări pentru deprecierea produselor”
395 “Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”
396 “Ajustări pentru deprecierea animalelor”
397 “Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”
398 “ Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”
Conturile 392 “Ajustări pentru deprecierea materialelor”, 394 “Ajustări
pentru deprecierea produselor” şi 395 “ Ajustări pentru depreciereastocurilor
aflate terţi”, se detaliază în conturi sintetice de gradul doi, pentru fiecare categorie
de stoc pe care o reprezintă.
Toate aceste conturi funcţionează după aceleaşi reguli contabile.
După conţinutul economic: conturi rectificative a valorii de înregistrare a
stocurilor.
După funcţia contabilă conturi de pasiv.
Se creditează la constituirea ajustările pentru deprecierea stocurilor:
__________________________ x ____________________________
6814 “Cheltuieli de = 39x “Ajustări pentru
exploatare privind ajustările deprecierea stocurilor şi
pentru deprecierea activelor producţiei în curs de execuţie”
activelor circulante”
__________________________ x ____________________________
Se debitează la anularea sau diminuarea ajustărilor pentru depunerea
stocurilor:
__________________________ x ____________________________
39x “Ajustări pentru = 7814 “ Venituri din ajustări
deprecierea stocurilor şi pentru deprecierea activelor
producţiei în curs de execuţie” circulante”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi exprimă valoarea ajustărilor pentru
deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs la un moment dat.
40
Exemplu:
Se cumpără ambalaje cu plata din avansuri de trezorerie în valoare de 800
lei. La sfârşitul anului se constată o depreciere a ambalajelor, evaluarea acestora
făcându-se la 600lei. În anul următor se evaluează din nou ambalajele la preţul de
650 lei. Ulterior se vând ambalajele la preţul de 700 lei. Unităţile nu sunt plătitoare
de TVA.
- achiziţie ambalaje:
381 = 401 800
- plata furnizor din avansuri de trezorerie:
401 = 542 800
- înregistrarea ajustării pentru depreciere la sfârşitul anului:
6814 = 398 200 (800 –600)
- diminuarea ajustării în anul următor:
398 = 7814 50 (650-600)
41
- vânzarea ambalajelor:
4111 = 708 700
608 = 381 800
- încasarea clienţilor:
5311 = 4111 700
- anularea ajustării pentru pierdere de valoare:
398 = 7814 150 (200 – 50)
Cuvinte şi concepte cheie prezentate:.conceptele de activ circulant, ciclul de

exploatare a unei entităţi, echivalente de trezorerie, materiile prime, materialele
consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele, producţia în
curs de execuţie, animalele şi păsările, mărfurile şi ambalajele, evidenţă operativă a
stocurilor; metoda cantitativ valorică pe fişe de cont analitic, metoda operativ
contabilă sau pe solduri, metoda global valorică, metoda inventarului permanent şi
intermitent, metoda CMP. FIFO, LIFO, metoda preţului standard, metoda; noţiunile
de preţ standard sau preţ prestabilit, cost de achiziţie, cost de producţie, valoarea de
aport, preţul cu amănuntul.
Întrebări recapitulative
1. Definiţi stocurile şi activele circulante.
2. Caracterizaţi stocurile.
3. Clasificaţi stocurile.
4. Definiţi producţia în curs de execuţie.
5. Definiţi: costul stocurilor, valoarea realizabilă netă, costul de achiziţie şi
costul de producţie.
6. În ce constă metoda costului standard şi metoda preţului cu amănuntul?
7. Cum se evaluează stocurile la ieşirea din gestiune?
8. Prezentaţi metoda inventarului permanent şi metoda inventarului
intermitent.
9. Caracterizaţi metodele de evidenţă analitică a stocurilor.
10. Care sunt documentele de evidenţă operativă a stocurilor?
11. Caracterizaţi principalele documente de evidenţă a stocurilor.
12. Caracterizaţi materialele de natura obiectelor de inventar.
13. Caracterizaţi animalele ca structuri ale stocurilor.
14. Explicaţi diferenţele de preţ la stocuri pe structuri.
15. Cum se determină coeficientul mediu de adaos comercial, dar adaosul
aferent mărfurilor vândute?
42
CAPITOLUL 5
CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII
5.1. Definiţii, forme şi clasificări ale relaţiilor cu terţii
Contabilitatea decontărilor cu terţii reflectă datoriile şi creanţele entităţii în

relaţia acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului
entităţile afiliate şi cele legate prin interese de participare, asociaţii/acţionarii,
debitorii şi creditorii diverşi.
În cadrul activităţii economice, se realizează schimburi de valori între
entităţile care participă la circuitul economic. În funcţie de poziţia acestora, iau
naştere raporturi juridice de drepturi şi obligaţii, cunoscute sub denumirea generică
de “relaţii cu terţii”. Acestea sunt generatoare de creanţe pentru cei care oferă
ceva şi de datorii pentru cei care primesc sau în favoarea cărora se realizează
anumite prestaţii. În aceste condiţii, creditorul este în drept să pretindă o
contraprestaţie, de regulă sub formă monetară, iar debitorul este obligat să
plătească ulterior, la un anumit termen numit scadenţă. Deosebim astfel două
fluxuri de sens contrar:
- fluxul bunurilor sau prestaţiilor;
- fluxul (contrafluxul) valorilor de schimb, în general al banilor.
Nu se includ în categoria decontărilor cu terţii datoriile şi creanţele
referitoare la creditele primite, respectiv acordate, precum şi creanţele imobilizate.
Decontările cu terţii din operaţiuni comerciale presupun legătura dintre două
entităţi, generic denumite: furnizorul şi clientul.
Furnizorul are calitatea de vânzător sau prestator, fiind cel care pune la
dispoziţia terţilor bunuri sau servicii contra cost, de regulă pe baza unei înţelegeri
prealabile.
Clientul are calitatea de cumpărător sau beneficiar al bunurilor şi serviciilor
achiziţionate contra cost de la furnizor sau prestator.
Furnizorul înregistrează în contabilitate creanţe faţă de clienţi în timp ce
clientul înregistrează datorii faţă de furnizor.
Elementele de bază ale relaţiilor cu terţii sunt:
- drepturile (creanţele);
- obligaţiile (datoriile).
A. Creanţelereprezintă contrapartida unei prestaţii, a unei livrări şi se
concretizează în drepturile creditorilor de a pretinde debitorilor anumite sume de
bani, bunuri, servicii sau lucrări.
Ele iau naştere odată cu transferul proprietăţii bunurilor şi valorilor,
lichidându-se la încasarea clienţilor sau debitorilor diverşi. Acest fapt determină ca
43
persoanele care gestionează creanţele să se preocupe în mod direct de încasarea la
termen a acestora, fapt care conduce la o fluiditate sigură a fluxurilor de trezorerie.
Din punct de vedere al poziţiei financiare, sunt încadrate în activul bilanţului.
Creanţele se reflectă în contabilitate în momentul înregistrării drepturilor
faţă de terţi până în momentul stingerii lor, de regulă prin încasare.
Creanţele pot fi grupate după mai multe criterii:
a) după natura operaţiilor din care provin:
- creanţe comerciale;
- creanţe financiare;
- alte creanţe.
b) în funcţie de conţinutul activităţiila care se referă:
- creanţe din activitatea de exploatare şi anume:
- faţă de clienţi, pentru livrări şi prestaţii;
- faţă de salariaţi, pentru avansurile acordate;
- faţă de buget, pentru subvenţiile de primit, TVA de recuperat, etc.
- faţă de furnizori, pentru avansurile şi aconturile acordate.
- creanţe diverse: faţă de asociaţi sau acţionari, faţă de unităţi din cadrul
grupului, faţă de debitori diverşi etc.
- cheltuieli anticipate, constatate şi înregistrate în prezent dar care aparţin de
drept perioadelor contabile viitoare. Ele reflectă o creanţă a exerciţiului curent faţă
de exerciţiile viitoare.
B. Datoriile reprezintă surse atrase şi angajamente financiare (finanţări
externe) constituind obligaţii actuale ale întreprinderii rezultate din evenimente
trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care să
încorporeze beneficii economice.
Trebuie făcută distincţie între obligaţie actuală şi angajament viitor. Sunt
recunoscute drept datorii numai obligaţiile actuale care au apărut ca urmare a unor
evenimente trecute. O datoriereprezintă un angajament sau o responsabilitate de a
acţiona într-un anumit fel.
O obligaţie apare, în mod normal, în momentul unor livrări sau când
firmele au acorduri (contracte) irevocabile de achiziţie. Tocmai de aceea datoriile
reprezintă o obligaţie actuală şi nu viitoare.
Stingerea datoriilor se poate face pe mai multe căi:
- plată în numerar şi / sau virament;
- transferul unor active;
- prestare de servicii;
- înlocuirea unor datorii cu o altă obligaţie;
- conversia obligaţiilor în elemente decapital propriu, etc.
Lichidarea obligaţiilor presupune deci renunţarea întreprinderii la anumite
resurse care încorporează beneficii economice.
Aceasta înseamnă că datoriile iau naştere odată cu obţinereadreptului de
proprietate asupra bunurilor, lucrărilor, serviciilor şi selichidează odată cu plata
44
acestora. Prin gestiunea datoriilor unei entităţi trebuie să se urmărească menţinerea
acestora la nivel optim (uneori datoriile pot fi o sursă de finanţare externă foarte
benefică), care poate duce la creşterea valorii firmei şi scăderea costului capitalului.
Din punct de vedere al poziţiei financiare, datoriile sunt încadrate în pasivul
bilanţului.
Datoriile se reflectă în contabilitate în momentul creerii angajamentelor
(obligaţiilor) şi până în momentul stingerii, adică a plăţii acestora.
Clasificarea datoriilor se poate face după acelaşi criterii folosite în cazul
creanţelor:
- după natura operaţiilor din care provin:
- datorii din activitatea comercială;
- datorii din activitatea financiară;
- alte datorii (salariale, fiscale, sociale, etc.).
- după conţinutul activităţii la care se referă:
- datorii din activitatea de exploatare:
- faţă de furnizori, pentru livrări şi prestaţii;
- faţă de personal, pentru drepturile salariale;
- faţă de buget: impozite, taxe, contribuţii;
- faţă de clienţi, pentru avansurile primite de la aceştia.
- datoriidiverse:
- datorii faţă de asociaţi sau acţionari;
- datorii faţă de unităţi din cadrul grupului;
- datorii faţă de creditori diverşi.
În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările se pot grupa astfel:
- cu decontare imediată – în numerar (bani lichizi);
- cu decontare ulterioară pe credit comercial clasic sau cambial.
Creditul comercial clasic, constă în amânarea la plată acordată de către
furnizor clientului, când decontarea se face ulterior folosind instrumente clasice:
ordin de plată, CEC, etc.
Creditul comercial cambial, este un credit prevăzut într-un efect comercial
(bilet la ordin, cambie, etc) care prevede expres: suma de plată, scadenţa şi banca
care va face decontarea.
5.2. Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor
Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute în situaţiile financiare

valorile corespunzătoare ale creanţelor şi datoriilor unei entităţi.
Recunoaşterea creanţelor şi datoriilor în situaţiile financiare se realizează
prin referinţă la două criterii ce trebuie îndeplinite cumulative:
- probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru creanţe)
respectiv, înregistrarea unei ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice
(pentru datorii);
45
- evaluarea să poată fi realizată credibil.
Decontările cu terţii, generatoare de datorii şi creanţe, sunt evaluate în
contabilitate la valoarea nominală din momentul înregistrării lor. Valoarea
nominală este dată de suma înscrisă în documentele care consemnează creanţa ori
datoria. Aceasta poate fi : costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea
actualizată.
Creanţele şi datoriile interne, în monedă naţională, sunt evaluate în lei,
reprezentând sumele posibile de încasat ori de plată la un moment dat..
Creanţele şi datoriile externe în valută se înregistrează în contabilitateîn lei şi
în valută, dacă operaţiunile ce dau naştere datoriilor şi creanţelor sunt efectuate în
valută sau firma a optat din considerente proprii pentru întocmirea situaţiilor
financiare într-o monedă stabilă. Transformarea în lei a contravalorii devizelor se
face la cursul de schimb în vigoare la data efectuării operaţiilor prin care acestea au
fost înregistrate. Pe măsura încasării creanţelor respectiv a plăţii datoriilor,
diferenţele de curs între data încasării, respectiv a plăţii şi data înregistrării în
contabilitate se evidenţiează ca venituri sau cheltuieli financiare, în funcţie de
situaţie.
La fiecare dată a bilanţului
- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se
cursul de închidere; diferenţele favorabile sau nefavorabile înregistrându-se la
venituri sau cheltuieli după caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la
data efectuării tranzacţiei;
- creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al BNR din
ultima zi bancară a lunii în cauză. Cu ocazia inventarierii, evaluarea creanţelor şi
datoriilor se face la valoarea actuală, care se stabileşte în funcţie de valoarea lor
probabilă de încasat, respectiv, de plată.
5.3. Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii
Relaţiile cu terţii sunt consemnate în diverse documente justificative, care se

pot grupa după mai multe criterii:
- documente care reflectă relaţii cu furnizorii, clienţii, debitori şi creditori
diverşi: facturi, chitanţe,ordine de plată, bilete la ordin, file CEC, dispoziţii de
încasare, dispoziţii de plată, contracte, etc.
- documente privind relaţiile cu personalul: state de salarii, liste de avans
chenzional, liste de indemnizaţii pentru concedii de odihnă, dispoziţii de încasare
sau de plată, contracte, decizii de imputare, condică de prezenţă, bon de lucru
individual şi colectiv, raport de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor efectuate,
fişa orelor suplimentare, etc.;
- documente privind relaţiile cu bugetul statului, bugetul asigurărilor
sociale şi alte organisme publice: declaraţii de impozite şi taxe, situaţii de calcul,
46
deconturi, ordine de plată, chitanţe, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul
asigurărilor sociale de stat.
- documente privind operaţiuni neobişnuite, neregulate, întâmplătoare:
procese verbale, decizii de imputare, titluri executorii, hotărâri judecătoreşti, etc.
- documente privind relaţiile cu asociaţii sau acţionarii: ordin de plată,
declaraţii de subscriere, prospecte de emisiune, situaţii de calcul, etc.
Contabilitatea sintetică a relaţiilor de decontare de natura creanţelor,
datoriilor şi a operaţiunilor asimilate acestora se realizează cu ajutorul conturilor
din clasa a 4-a din Planul de Conturi General “Conturi de terţi”. Aceasta cuprinde
următoarele grupe de conturi:
grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate”
grupa 41 “Clienţi şi conturi asimilate”
grupa 42 “Personal şi conturi asimilate”
grupa 43“Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”
grupa 44 ”Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”
grupa 45 “Grup şi asociaţi”
grupa 46 “Debitori şi creditori diverşi”
grupa 47 “Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate”
grupa 48 “Decontări în cadrul unităţii”
grupa 49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor”.
5.4. Contabilitatea furnizorilor şi a altor tranzacţii asimilate
Ca o consecinţă a operaţiunilor de aprovizionare sau ca urmare a efectuării

de către diferiţi prestatori a unor servicii se înregistrează datorii, faţă de aceştia, ce
privesc activitatea de exploatare a unităţilor beneficiare, denumite „achiziţii pe
credit comercial”.
În esenţă, furnizorii şi conturile asimilate, cuprind resursele băneşti atrase
temporar de la terţi şi care contribuie la finanţarea temporară a activităţii curente,
prin amânarea plăţilor adică a ieşirilor din firmă a numerarului sau a echivalentelor
de numerar.
Contabilitatea analitică a furnizorului se ţine pe categorii, pe termene de
decontare precum şi pe fiecare entitate în parte. Furnizorii pot acorda clienţilor
reduceri de preţ sub formă de: rabaturile (pentru calitatea inferioară a serviciilor),
remizele (pentru fidelitate, volum mare al comenzilor), risturnele (pentru depăşirea
unui plafon valoric al cumpărărilor), sconturi (pentru plata înainte de scadenţă).
Facturile care conţin reduceri comerciale (rabaturi, remise, risturnuri) se
înregistrează în contabilitate la valoarea netă comercială. Sconturile acordate de
furnizori se înregistrează în contabilitatea acestora la cheltuieli financiare iar la
clienţi la venituri fin anciare.
Contabilitatea relaţiilor cu furnizorii se conduce cu ajutorul conturilor din
grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”.
47
Contul 401 „Furnizori”.
După conţinutul economic: reflectă datoriile entităţilor faţă de furnizorii de
bunuri, lucrări şi servicii rezultate din activitatea de exploatare.
După funcţia contabilă:cont de pasiv.
Se creditează cu:
- valoarea la preţ de cumpărare a materiilor prime sau standard (prestabilit) a
materiilor prime, materialelor consumabile, animalelor de natura obiectelor de
inventar , semifabricate, produse finite , produse reziduale, animalelor şi păsărilor,
mărfurilor şi ambalajelor intrate în întreprindere prin achiziţie (cu titlu oneros) de la
terţi pe bază de facturi
- valoarea stocurilor cumpărate pentru care s-au transferat riscurile şi în curs
de aprovizionare
- diferenţele de preţ nefavorabile aferente stocurilor materiale achiziţionate, dacă
evidenţa se ţine la preţuri prestabilite (standard):
- valoarea materialelor nestocate achiziţionate inclusiv consumul de energie şi
apă:
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori
(achiziţionate):
- valoarea materiilor prime, materialelor, mărfurilor, ambalajelor, etc.,
achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent
- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi recepţionate
- valoarea facturilor pimite, în situaţia în care au fost evidenţiate anterior ca
facturi nesosite
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constate în
exerciţiul financiar curent , aferente exerciţiilor financiare precedente
- valoarea taxei adăugate înscrisă în facturile furnizorilor
- valoarea TVA –ului aferent achiziţiilor fără factură sau alte situaţii prevăzute
de lege
- sumele datorate terţilor reprezentând despăgubiri, amenzi sau penalităţi
- valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi de călătorie şi a
altor valori achiziţionate
- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul perioadei rezultate din
evaluarea soldului obligaţiilor în valută
Se debitează cu:
- plăţile efectuate către furnizori
- valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor
- valoarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor către
furnizori, la sfârşitul perioadei
- valoarea avansurilor decontate cu furnizorii, cu prilejul regularizări
datoriilor cu aceştia
- sumele nete achitate colaboratorilor (persoane fizice) şi impozitul aferent
reţinut
48
- valoarea produselor cuvenite unităţilor prestatoare ca plată în natură,
potrivit prevederilor contractuale
- valoarea datoriilor prescrise sau anulate faţă de furnizori
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate
furnizorului (restituite)
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor de
stocuri, prestatorilor şi colaboratorilor.
Contul 404 „Furnizori de imobilizări”
Evidenţiază obligaţiile faţă de furnizorii de imobilizări. Cont de datorii cu
funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
- valoarea imobilizărilor achiziţionate de la furnizori, a serviciilor şi
lucrărilor efectuate de terţi pentru realizarea imobilizărilor
- rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constate în
exerciţiul financiar curent , aferente exerciţiilor financiare precedente
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări
- valoarea ratelor de leasing financiar facturate de locator
- valoarea dobânzilor datorate şi facturate potrivit prevederilor contractuale, în
cazul leasingului financiar
- taxa pe valoarea adăugată cuprinsă în facturile furnizorilor de imobilizări
- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului obligaţiilor faţă de
furnizorii de imobilizări la sfârşitul exerciţiului
Se debitează cu:
- sumele achitate furnizorilor de imobilizări şi valoarea avansurilor decontate
furnizorilor de imobilizări
- valoarea efectelor de plătit pentru imobilizări acordate furnizorilor
- valoarea datoriilor prescrise sau anulate
- valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări
- diferenţele de curs favorabile aferente datoriilor către furnizorii de
imobilizări la decontare sau la evaluare, la finele anului
Soldul contuluiestecreditorşi reflectă datoriile întreprinderii faţă de
furnizorii de imobilizări.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionări de
bunuri, lucrări executate, prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi,
precum şi contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor se ţine cu ajutorul
contului 408 „Furnizori - facturi nesosite” respectiv 409 „Furnizori – debitori”
care se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura
stocurilor;
4092 Furnizori - debitori pentru prestaţii de servicii şi executări de
lucrări.
49
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”
După conţinutul economic este un cont de decontări cu terţii exprimând
datorii (achiziţii) pentru care nu s-au primit facturile de la furnizori.După funcţia
contabilă: cont de pasiv.
Se creditează cu:
- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor
prestate de furnizori pentru care nu s-a primit factura
- valoarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea
exerciţiului, aferente datoriilor către furnizori pentru care nu s-au primit facturile
În debitul contului se înregistrează:
- valoarea facturilor primite, pentru bunurile intrate anterior fără factură
- valoarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente datoriilor pentru
care nu s-au primit facturile la finele anului
Soldul contului estecreditor şi reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru
care nu s-au primit facturi.
Contul 409 “Furnizori – debitori”.
Evidenţiază avansurile acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de
natura stocurilor sau pentru prestări de servicii şi executări de lucrări. De asemenea
reflectă ambalajele care circulă în sistem de restituire facturate de furnizori. Cont
de relaţii cu terţii, exprimând creanţe.După funcţia contabilă: cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea avansurilor achitate furnizorilor
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de
furnizori (achiziţionate)
- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului,
aferente avansurilor acordate furnizorilor
În creditul contului se înregistrează:
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, ca urmare a regularizării plăţilor
cu aceştia
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire returnate
furnizorilor, precum şi valoarea ambalajelor degradate
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nereturnate
furnizorilor (reţinute în stoc)
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută
acordate furnizorilor la decontarea acestora la finele exerciţiului financiar
Soldul contului este debitor şi reprezintă avansurile acordate furnizorilor,
fără a fi decontate sau ambalajele care circulă în sistem de restituire nerestituite.
In conturile de terţi conform OMFP 1802/2014 se înregistrează distinct
operaţiunile de scontare, forfetare şi alte operaţiuni efectuate cu instituţiile de
credit.
Efectele comerciale (cambia, biletul la ordin) reprezintă înscrisuri care au ca
scop decontarea obligaţiilor şi drepturilor de creanţă la termen rezultate din
50
activitatea desfăşurată de agenţii economici pentru realizarea obiectului lor de
activitate. Aceste efecte comerciale au la bază contracte încheiate între părţile
participante la tranzacţie în care sunt stipulate condiţiile şi termenele scadente de
efectuare a plăţilor . În aceste situaţii instituţiile de credit joacă rolul de
intermediari având drept scop facilitarea desfăşurării activităţii entităţilor
economice prin finanţare. Finanţarea de către instituţiile de credit se poate face prin
operaţiuni de scontare, forfetare şi alte operaţiuni specifice.
Scontul comercial- reprezintă operaţiunea prin care în schimbul unui efect
de comerţ (cambie,bilet la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului
creanţei, valoarea efectului , mai puţin agio (taxa de scont şi comisioanele
aferente), fără a aştepta scadenţa efectului respectiv, iar instituţia are drept de
recurs asupra beneficiarului fondurilor.
Forfetarea - reprezintă o modalitate de finanţare în comerţul internaţional,
pe termen mediu şi lung care constă în cumpărarea de către o entitate financiară a
aunor creanţe scadente în viitor rezultate dintr-o operaţiune de export , fără drept de
regres, împotriva oricărui deţinător anterior contra unei taxe forfetare.
Deosebiri esenţiale între forfetare şi scontare sunt:
 scadenţa efectelor de comerţ/acreditivelor acceptate pentru scontare
este în principiu de maxim 90 de zile, în timp ce piaţa forfetării se ocupă de
negocierea creanţelor pe termen mediu şi lung , de regulă 5 ani.
 scontările se fac pentru creanţe singulare, în timp ce forfetarea
presupune mai multe creanţe cu scadenţe diferite, într-un termen mediu sau lung.
Contul 403 „Efecte de plată”

Evidenţiază obligaţiile de plată pe bază de efecte comerciale (bilete la ordin,
cambii), către furnizorii de bunuri, lucrări şi servicii ce privesc activitatea de
exploatare.
Cont de decontări, cu funcţie contabilă de pasiv.
- valoarea efectelor comerciale de plătit acordate furnizorilor (acceptată de
furnizori):
________________________ x ____________________________
401 “Furnizori” = 403„Efecte de plătit”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, a
afectelor de plătit la finele exerciţiului financiar:
__________________________ x ____________________________
665 “Cheltuieli din = 403 “Efecte de plătit”
diferenţe de curs valutar”
__________________________ x ____________________________
- plăţile efectuate pe bază de efecte comerciale, la scadenţă:
51
__________________________ x ____________________________
403 “Efecte de plătit” = 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor
comerciale de plătit sau din evaluarea acestora la finele anului:
__________________________ x ____________________________
403 “Efecte de plătit” = 765 „Venituri din diferenţe de
curs valutar”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit
furnizorilor sau prestatorilor.
Contul 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”
Evidenţiază efectele de plătit aferente bunurilor de natura imobilizărilor
achiziţionate.
Secreditează cu:
- valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări acordate şi
acceptate de furnizori:
__________________________ x ____________________________
404 „Furnizori de = 405 „Efecte de plătit pentru
imobilizări” imobilizări”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului, din evaluarea
soldului efectelor de plătit în valută:
__________________________ x ____________________________
665 “Chletuieli din = 405 “Efecte de plătit pentru
diferenţe de curs valutar” imobilizări”
__________________________ x ____________________________
- plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale,
la scadenţa acestora:
__________________________ x ____________________________
405 “Efecte de plătit = 512 „Conturi curente la bănci”
pentru imobilizări”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de
imobilizări reflectate pe bază de efecte comerciale:
__________________________ x ____________________________
405 “Efecte de plătit = 765 „ Venituri din diferenţe de
pentru imobilizări” curs valutar”
__________________________ x ____________________________
52
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru
imobilizările achiziţionate de la furnizori.
Exemple:
1). Societatea Comercială „ALFA” SA acordă unui furnizor un avans

facturat de 1.500 lei, TVA 19%, în vederea livrării de materii prime, pentru care s-a
depus comanda. Se primeşte factura de la furnizor şi se recepţionează materiile
prime al căror preţ de livrare este de 2.500 lei, TVA 19%. Evidenţa materiilor
prime se ţine la preţul standard (prestabilit), revenind pentru cantitatea recepţionată
2.400 lei. Se achită furnizorul cu ordin de plată.- avansul acordat furnizorului:
% = 401 1.785
4091 1.500
4426 285
401 = 5121 1.785
- primirea facturii:
% = 401 3.100
301 2.400
308 100
4426 475
- stornarea TVA:
4426 = 401 190
- decontarea facturii:
401 = % 2.740
4091 1.500
5121 1.240
2). Societatea Comercială „MARA„ SA achiziţionează materii prime în

valoare de 1.000 lei, TVA 19% pentru care s-a acceptat de furnizor un bilet la
ordin, achitat la scadenţă.
- recepţia materiilor prime:
% = 401 1.190
301 1.000
4426 190
- acordarea biletului la ordin:
401 = 403 1.190
- plata biletului la ordin la scadenţă:
403 = 5121 1.190
53
3). Se înregistrează consumul de curent electric, în sumă de 75 lei, TVA 19%,
pentru care nu s-a primit încă factura. Se primeşte factura pentru curentul electric
consumat, la aceeaşi valoare. Se achită din casierie.
- înregistrarea consumului de curent electric fără factură:
% = 408 89,25
605 75
4428 14,25
408 = 401 89,25
4426 = 4428 14,25
- plata facturii:
401 = 5311 89,25
4). Societatea Comercială „RADU SA” primeşte odată cu mărfurile 10

bucăţi ambalaje în regim de restituire, la preţul de 10 lei/buc. Se restituie
furnizorului 5 bucăţi ambalaje cu o bonificaţie de 1lei/buc, iar 5 bucăţi ambalaje nu
se restituie în termen legal, fapt pentru care ele se înregistrează în contabilitate la
gestiunea de ambalaje.
- recepţia ambalajelor restituibile:
4091 = 401 100
- restituirea la termen, a 5 bucăţi ambalaje:
% = 4091 50
401 45
608 5
- recepţia ambalajelor nerestituite:
381 = 4091 50
4426 = 401 12
- plata furnizorului pentru diferenţă:
401 = 5121 67
5.5. Contabilitatea clienţilor şi a altor tranzacţii asimilate
Conturile de clienţi reflectă creanţele faţă de terţi, generate de vânzarea pe

credit comercial a bunurilor materiale rezultate din activitatea entităţilor, precum şi
a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate în favoarea acestora.
Imobilizarea unor sume sub forma „clienţilor neâncasaţi” constituie o
componentă importantă a politicii financiare a întreprinderilor pe termen scurt.
În condiţiile amânării încasării creanţelor pe care le înregistrează o firmă
faţă de clienţi, atunci când volumul acestora creşte, se pune problema lichidităţii,
ceea ce presupune o permanentă urmărire a circuitului fluxurilor de numerar, a
structurii vănzărilor şi a evoluţiei cifrei de afaceri. Prin toate aceste acţiuni,
(componente ale managementului firmei) se urmăreşte preântâmpinarea unor
dezechilibre financiare, respectiv evitarea intrării în incapacitate de plată.
54
În acelaşi timp, practicarea unei politici comerciale prudente pe termen lung
bazate pe vânzări pe credit comercial poate aduce beneficii firmei.
Contabilitatea vânzărilor pe credit comercial se conduce cu ajutorul
conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” respectiv conturile:
411 “Clienţi”
413 „Efecte de primit de la clienţi”
418 „Clienţi – facturi de întocmit”
419 „Clienţi – creditori”.
Contul 411 „Clienţi”
Reflectă creanţele, din decontările cu clienţii interni şi externi, pe bază de
facturi, inclusiv a clienţilor incerţi, răi platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu. Se
dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
4111 „Clienţi”
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
După conţinutul economic este un cont de creanţe.
Se debitează cu:
- valoarea produselor, semifabricatelor, mărfurilor livrate, lucrărilor
executate şi serviciilor prestate, etc. înclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă
- valoarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate, evidenţiate anterior în
contul “Clienţi – facturi de întocmit”, pentru care se întocmeşte factura
- veniturile realizate în avans sau de realizat, aferente exerciţiilor financiare
următoare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată
- valoarea avansurilor facturate pentru livrări şi prestaţii ulterioare
- valoarea dobânzilor facturate de locator în cadrul contractului de leasing
- valoarea creanţelor reactivate (considerate anterior neâncasabile)
- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize, la finele
anului
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire cuprinse în factura
care însoţeşte marfa
- sumele încasate de la clienţi
- trecerea clienţilor neîncasaţi în termen în categoria clienţilor incerţi sau în
litigiu
- încasarea clienţilor incerţi
- valoarea avansurilor încasate anterior de la clienţi la decontarea creanţelor
faţă de aceştia
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor încasate sau a celor din
sold la sfârşitul exerciţiului
- valoarea cecurilor şi a altor efecte comerciale acceptate în contul creanţelor
- valoarea sconturilor acordate clienţilor
55
- sumele trecute pe pierderi în urma scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi
sau în litigiu
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, restituite de clienţi
Soldul contului este debitor şi reprezintă creanţele faţă de clienţi sau sumele
datorate de clienţi entităţii furnizoare sau prestatoare.
Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
Evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de
lucrări, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată
aferentă.
Dupăconţinutul economic este un cont de creanţe nefacturate.După funcţia
contabilă este un cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate
clienţilor, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată
neexigibilă aferentă:
__________________________ x ____________________________
418 „Clienţi – facturi = %
de întocmit” 701 „Venituri din vânzarea
produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea
semifabricatelor”
produselor reziduale”
704 „Venituri din lucrări
executate şi servicii prestate”
705 „Venituri din studii şi
cercetări”
706 „Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune şi chirii”
mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi
diverse”
4428 „TVA neexigibilă”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută la închiderea
exerciţiului, pentru care nu s-a întocmit factură:
__________________________ x ____________________________
418 „Clienţi – facturi de = 765 „Venituri din diferenţe de
întocmit” curs valutar”
__________________________ x ____________________________
56
- valoarea facturilor întocmite pentru bunurile livrate anterior fără factură:
__________________________ x ____________________________
4111 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit”
şi concomitent
4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor – facturi de
întocmit la decontare sau la finele exerciţiului:
__________________________ x ____________________________
665 “Cheltuieli din = 418 „Clienţi –facturi de întocmit”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea bunurilor livrate, a
serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.
Contul 419 „Clienţi – creditori”
Reflectă avansurile şi aconturile băneşti facturate de furnizori sau încasate
de la clienţi precum şi ambalajele facturate care circulă pe principiul restuirii.
După conţinutul economic este un cont de relaţii cu terţii exprimând datorii
privind avansurile încasate respectiv ambalajele primite, care trebuie restituite.
După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu:
- valoarea sumelor facturate clienţilor reprezentând avansuri sau aconturi
pentru livrări sau prestaţii:
__________________________ x ____________________________
4111 „Clienţi” = %
419 „Clienţi – creditori”
4427 „TVA colectată”
__________________________ x ____________________________
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, cuprinse în facturi
de livrare:
__________________________ x ____________________________
4111 „Clienţi” = 419 „Clienţi – creditori”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută
primite de la clienţi, la finele exerciţiului:
__________________________ x ____________________________
665 „Cheltuieli din = 419 „Clienţi – creditori”
__________________________ x ____________________________
- valoarea avansurilor încasate de la clienţi, decontate cu aceştia:
__________________________ x ____________________________
57
419 „Clienţi – creditori” = 4111 „Clienţi”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile de curs valutar pentru avansurile decontate, precum şi
cele aferente datoriilor în valută existente la finele exerciţiului financiar:
__________________________ x ____________________________
419 “Clienţi – creditori” = 765 „Venituri din diferenţe de
curs valutar”
__________________________ x ____________________________
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la
clienţi:
__________________________ x ____________________________
419 „Clienţi – creditori” = 4111 „Clienţi”
__________________________ x ____________________________
- valoarea ambalajelor în sistem de restituire, nerestituite de clienţi, ce
urmează a se încasa de la aceştia:
__________________________ x ____________________________
419 „Clienţi – creditori” = 708 „Venituri din activităţi
diverse”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate clienţilor,
(creditorilor) reprezentând avansuri şi aconturi primite sau ambalajele care circulă
în sistem de restituire facturate.
Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi”.
Ţine evidenţa creanţelor de încasat pa bază de efecte comerciale.
După funcţia contabilă, este un cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea efectelor comerciale acceptate în contul creanţelor faţă de clienţi:
_________________________ x ____________________________
413 „Efecte de primit” = 4111 „Clienţi”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile de curs valutar, pentru efectele de primit la finele
exerciţiului:
__________________________ x ____________________________
413 “Efecte de primit” = 765 „Venituri din diferenţe de
curs valutar”
__________________________ x ____________________________
- efectele comerciale primite de la clienţi şi depuse spre scontare la bănci:
__________________________ x ____________________________
511 „Valori de încasat” = 413 „Efecte de primit”
__________________________ x ____________________________
58
- sumele încasate de la clienţi prin conturile curente reprezentând valori de
încasat:
__________________________ x ____________________________
512 „Conturi curente la = 413 „Efecte de primit”
bănci”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale,
respectiv aferente clienţilor externi a căror decontare se efectuează pe bază de
efecte comerciale la finele exerciţiului:
__________________________ x ____________________________
665 „Cheltuieli din = 413 „Efecte de primit”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea efectelor comerciale de primit
acceptate în contul creanţelor faţă de clienţi.
Exemple:
1). Societatea Comercială „Real„ facturează şi apoi încasează în avans de la
un client 20.000 lei, în vederea livrării de produse finite. Se livrează clientului
produse finite în valoare de 30.000 lei, TVA 19%. Se face decontarea cu clientul.
- facturarea şi apoi încasarea avansului de la client:
4111 = % 34.800
419 20.000
4427 3.800
5121 = 4111 2.800
- livrarea produselor finite:
4111 = % 35.700
701 30.000
4427 5.700
- stornare TVA:
4111 = 4427 3.800
- decontarea cu clienţii:
% = 4111 32.400
419 20.000
5121 12.400
2). Societatea Comercială „A” livrează mărfuri Societăţii Comerciale „B” pe

bază de aviz de însoţire în valoare de 2.000 lei, TVA 19%. După trei zile se
întocmeşte factura. Evidenţiaţi operaţiunile în contabilitatea celor două societăţi.
Vânzător
- vânzarea:
418 = % 2.480
707 2.000
59
4428 380
- întocmirea facturii:
4111 = 418 2.380
4428 = 4427 380
- încasarea:
5121 = 4111 2.380
Cumpărător
% = 408 2.380
371 2.000
4428 380
408 = 401 2.380
4426 = 4428 380
- plata:
401 = 5121 2.480
3). Se înregistrează un client insolvabil în valoare de 200 lei. Se consideră că

nu mai poate fi încasat trecându-se pe pierderi.
- trecerea clientului în categoria clienţilor incerţi:
4118 = 4111 200
- înregistrarea pierderilor din clienţi insolvabili:
654 = 4118 200
4). Se prestează servicii în valoare de 60 lei, TVA 19%, pentru care nu s-a
întocmit factura. Se emite factura pentru serviciile prestate în luna curentă.
- evidenţierea serviciilor prestate pentru care nu s-a întocmit factura:
418 = % 71,40
704 60,00
4428 11,40
- facturarea serviciilor executate:
4111 = 418 71,40
4428 = 4427 11,40
6). Se vând mărfuri clienţilor fără factură în valoare de 100 lei, TVA 19%.
Ulterior se întocmeşte factura la valoarea de 150 lei, TVA 19%. Se încasează
clienţii.
- vânzarea mărfurilor fără factură:
418 = % 119
707 100
4428 19
- emiterea facturii:
60
4111 = % 183.50
418 124
707 50
4427 9,50
- evidenţierea TVA –ului:
4428 = 4427 19
- încasarea clienţilor:
5121 = 4111 186
5.6. Particularităţi privind reducerile de preţ acordate de furnizori clienţilor
Aşa după cum s-a prezentat în Capitolul 4 furnizorii pot acorda

cumpărătoirlor reduceri de preţ care pot fi: comerciale (rabaturi, remize, risturne) şi
financiare (sconturi).
Reducerile de preţ consemnate în factura iniţială

Reducerile comerciale consemnate în factura iniţială nu se contabilizează; în
conturile de stocuri evidenţiindu-se mărimea netă comercială.
Sconturile se evidenţiază astfel:
- cheltuieli financiare (la furnizor) ct. 667
- venituri financiare (la client) ct. 767.
Rabaturile şi remizele se acordă de regulă la facturare iar risturnele ulterior
facturării prin facturi distincte utilizând conturile : 609” Reduceri comerciale
primite de la clienţi” şi 709” Reduceri comerciale acordate la furnizori”.
Exemplu:
Societatea Comercială X acihiziţionează materii prime la preţul de 200000
lei, rabat 4%, remisă 5%, scont de decontare 3%, TVA 19%.
Determinarea netului comercial, financiar şi de plată presupune calcule în
cascadă (în sensul că procentul de reducere se aplică de fiecare dată asupra netului
anterior iar TVA asupra ultimului net.
În cazul exemplului anterior se vor realiza următoarele calcule: (reducerile
sunt consemnate în factură).
- Valoarea materii prime .200.000 lei
- Rabat (4% x 200.000) 8.000 lei
- Remiza (5% x 192.000) 9.600 lei
- Net comercial (200.000 – 17.600) 182.400 lei
- Scont de decont (3% x 182.400) 5.472 lei
- Net financiar (182.400 – 5.472) 176.928 lei
- TVA (19% x 176.928) 33.616 lei
- Net de plată210.544 lei
61
Reduceri de preţ acordate ulterior întocmirii facturii de aprovizionare şi
consemnate în facturi distincte
Pe baza facturilor distincte reducerile comerciale se contabilizează printr-o
operaţie inversă primirii bunurilor. Dacă în factura iniţială s-a acordat un scont de
decontare, în cea ulterioară se calculează în vederea reducerii şi scontul aferent
reducerilor comerciale, evidenţiindu-se şi TVA deductibilă aferntă reducerilor.
Exemplu:
Factura iniţială prezintă următoarele informaţii:
- Materiale consumabile 50000 lei
- Scont 4% 2000 lei
- Net financiar 48000 lei
- TVA (19% x 48000) 9120 lei
- Net de plată 57120 lei
Factura ulterioară cuprinde:
- Materiale consumabile 50.000 lei
- Rabat 10% (10% x 50.000) 5.000 lei
- Remiza 20% (20% x 45.000) 9.000 lei
- Reducere comercială primită 14.000 lei
- Scont aferent reducerii comerciale 1.960 lei
(14.000 x 4%)
- Net financiar (14.000 – 1.960) 12.040 lei
-TVA (19% x 12.040) 2.288lei
- Net de reducere total 14.328 lei
5.7. Contabilitatea decontărilor cu personalul

5.7.1. Delimitări şi structuri privind datoriile şi creanţele de natură salarială
În conformitate cu IAS 19 „Beneficiile angajaţilor”, atunci când un angajat

a prestat un serviciu către o întreprindere, în timpul unei perioade contabile,
întreprinderea trebuie să recunoască valoarea beneficiilor pe termen scurt ale
angajaţilor aşteptate a fi plătite în schimbul acelui serviciu astfel:
- ca datorie (cheltuială angajată), după deducerea oricărei valori deja plătite,
iar dacă valoarea deja plătită depăşeşte valoarea neactualizată a beneficiilor,
întreprinderea trebuie să recunoască acel exces ca activ (cheltuială plătită
anticipată) în măsura în care plata va conduce la o reducere a plăţilor viitoare sau la
o rambursare de numerar;
- ca o cheltuială efectivă cu excepţia cazului în care un alt IAS recomandă
includerea beneficiilor în costul unui activ.
Relaţiile dintre întreprinderi şi angajaţii acestora se stabilesc pe bază de
contract colectiv de muncă. În cadrul acestuia se evidenţiază obligaţiile angajaţilor
de a presta anumite activităţi şi cele ale firmelor (angajatorilor) de a plăti munca
prestată, salariile negociindu-se între salariaţi şi conducătorul întreprinderii.
62
Se pot practica mai multe forme de salarizare:
- în regie (după timpul lucrat);
- în acord (în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii prestate)
- în cote procentuale din veniturile realizate.
Entităţile care au salariaţi cu contract de muncă precum şi salariaţii
acestorasuportă o serie de contribuţii, care pentru entităţi reprezintă cheltuieli iar
pentru personal reţineri din salarii. De asemenea salariaţii pot beneficia de concedii
şi îndemnizaţii de asigurări sociale.
Conţinutul şi structura cheltuielilor salariale

Sunt considerate cheltuieli de natură salarială şi se suportă de către
angajatori următoarele structuri:
- a) Fondul de salarii. Este format din totalitatea salariilor brute suportate de
angajator şi cuprinde:
a1) Salariul de bază brut de încadrare este stabilit prin negocieri colective
sau individuale între patronat şi salariaţi sau reprezentanţii acestora.
a2)Sporurile se acordă pentru:
- condiţii deosebite de muncă: nocive, stres, etc.
- muncă suplimentară (ex. pentru munca prestată în sărbători legale un spor
de 100% din salariul de bază);
- vechime în muncă, se acordă un spor minim de 5% pentru 3 ani vechime şi
maximum 25% pentru o vechime de peste 20 ani);
- exercitarea unei funcţii suplimentare;
- folosirea unei limbi străine.
a3) Adaosurile la salariul de bază sunt:
- adaosul de acord;
- premiile;
- primele de vacanţă şi sărbători.
a4) Indexările rezultă din aplicarea unor procente la salariul de bază ca
urmare a creşterii preţurilor (inflaţie)
a5) Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă. Se acordă tuturor salariaţilor
cu o durată minimă de 20 zile lucrătoare proporţional cu activitatea prestată într-un
an calendaristic şi nu mai puţin de 15 zile lucrătoare neîntrerupt. Compensarea în
bani este permisă numai la încetarea contractului individual de muncă.
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte prin înmulţirea numărului de zile de
concediu cu salariul mediu zilnic Is = Nrzco x Smz.
Salariul mediu zilnic se stabileşte prin raportarea drepturilor salariale din
ultimele 3 luni anterioare concediului la numărul de zile lucrătoare din cele 3 luni.
Drepturile salariale cuprind pe lângă salariul de bază indemnizaţiile şi sporurile cu
caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă.
Indemnizaţia trebuie achitată cu cel puţin 5 zile înaintea plecării în concediu.
63
a6)Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul
de salarii (concedii medicale)
a7) Avantaje în natură sub formă de bunuri şi servicii.
a8)Alte drepturi salariale ex. tichete de masă.
De asemenea salariaţii pot beneficia de prime reprezentând participarea la
profit atunci când există baza legală pentru acordarea acestora.
b) Contribuţia asiguratorie pentru muncă 2,25%;
Conţinutul şi structura reţinerilor din salarii
Sunt considerate contribuţii ale salariaţilor sau reţineri din salarii prin stopaj
la sursă următoarele:
a) Contribuţia personalului la asigurările sociale. Se calculează în cotă de
25% din salariul brut lunar realizat în care se includ pe lângă salariul de bază
sporurile reglementate prin lege sau prevăzute în contractul colectiv de muncă.
b) Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate. Se
determină prin aplicarea unei cote de 10% asupra salariului brut lunar realizat.
c) Impozitul pe salarii. Se stabileşte prin aplicarea cotei unice de 10% la
venitul impozabil (salariul bază de calcul).
d) Alte reţineri din salarii – datorate terţilor. Cuprind: chirii, imputaţii, rate,
popriri, pensii alimentare, amenzi stabilite în baza unor relaţii contractuale ori a
unor titluri executorii.
De regulă plata drepturilor salariale (obligaţiile entităţii faţă de salariaţi) se
face în două tranşe (chenzine) respectiv după deducerea contribuţiilor angajaţilor
astfel:
- după data de 15 a lunii în curs reprezentând 40 – 45% din salariul de bază,
denumit avans (chenzina a-I-a);
- după data de întâi a lunii următoare restul de plată (chenzina a-II-a).
Creanţele de asigurări sociale de sănătate ale salariaţilor

Creanţele de asigurări sociale de sănătate sunt reprezentate prin
indemnizaţiile şi concediile de care beneficiază angajaţii unei entităţi conform
reglementărilor legale sau a unor prevederi contractuale.
Calculul şi plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate se face pe
baza „Certificatului de concediu medical” care constituie document justificativ de
plată. Stagiul minim pentru acordarea concediilor şi indemnizaţiilor sociale de
sănătate este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se
acordă concediul medical.
Cele mai importante drepturi de asigurări sociale de sănătate sunt:
a) Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă. Se suportă atât de
către angajator cât şi din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.Indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de o boală obişnuită reprezintă
75% din media veniturilor din ultimele 6 luni ce constituie baza de calcul a
concediului medical.
64
Indemnizaţia se stabileşte astfel:
Idmn = Nr. de zile lucrătoare de concediu x (75% x salariul
mediu zilnic din ultimele 6 luni)
Sz = Σ salarii brute din ultimele 6 luni
Nr. total de zile lucrătoare din ultimele 6 luni
În cazul unor boli profesionale, accidente de muncă, tuberculoză, SIDA, boli
intectocontagioase şi urgenţe medico – chirurgicale procentul este de 100%.
Cuantumul indemnizaţiei de boală în cazul accidentelor de muncă şi al
bolilor profesionale se stabileşte prin aplicarea procentului de 80% asupra bazei de
calcul .
In aceste cazuri legea nu cere îndeplinirea condiţiilor privind stagiul de
cotizare, fiind vorba de o stare de sănătate care trebuie ocrotită în orice condiţii cu
maximum de ajutor legal.
b) Indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii
de muncă.
Se suprotă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat şi pot îmbrăca
următoarele forme:
- Indemnizaţii pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata
normală; Se acordă salariaţilor dacă din motive de sănătate nu mai pot realiza
durata normală de muncă. Se stabileşte ca diferenţă între media veniturilor brute
din ultimele 6 luni şi venitul brut obţinut în noile condiţii.
- Indemnizaţii de carantină; Se acordă salariaţilor cărora li se interzice
continuarea activităţii din cauza unor boli contagioase. Se stabileşte: Nr. de zile
lucrătoare de concediu x (75% x salariu mediu zilnic din ultimele 6 luni).
- Tratament balnear în conformitate cu programul de rcuperare stabilit de
medic.
c) Indemnizaţia pentru maternitate.
Se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate, având o
durată de 126 de zile calendaristice din care jumătate înainte de naştere şi jumătate
după naştere, putându-se compensa cu condiţia ca durata concediului postnatal să
fie de minim 42 zile.
Nr. zile lucrătoare de concediu x (85% x Smz din ultimele 6 luni)
d) Indemnizaţia pentru creşterea copilului.
Se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se plăteşte de
primării.
Cuantumul indemnizaţiei este începând cu 01.01.2007 de 600 lei şi poate
beneficia de aceasta oricare dintre părinţi, tutorele sau persoana care a adoptat
copilul, dacă în ultimul an anterior naşterii a realizat timp de 12 luni venituri
profesionale supuse impozitului pe venit. Se acordă la cerere până la împlinirea
vârstei de 2 ani de către noul născut.
e) Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav.
65
Se suprotă integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate pentru
îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 7 ani şi a copilului cu handicap până la
18 ani. Durata concediului este de maxim 45 zile pe an cu excepţiile prevăzute de
lege.
Nr. zile lucrătoare de concediu x (85% x Smz din ultimele 6 luni)
Elementele de bază privind calculul salariilor

Elementele principale în funcţie de care se calculează salariile sunt:
- Salariul de bază (tarifar de încadrare) este cel stabilit prin negociere,
consemnat în contractul individual de muncă (Cim);
Sbz = negociere prvz. Cim
- Salariul brut - este aferent timpului şi activităţii desfăşurate şi cuprinde
salariul de bază, sporurile, adaosurile, indemnizaţii stimulente, avantaje în natură,
indexări;
Vb = Sbz + Sp + Ads + Id + Stm + Avn + Indx
- Venit net din salarii – se determină scăzând din venitul brut următoarele:
contribuţia personalului la asigurările sociale, contribuţia la asigurările sociale de
sănătate, contribuţia personalului la fondul de şomaj şi alte contribuţii legale.
Vns = Vb – (CPAS + CPASS + CPFS +ACL)
- Venit bază de calcul (Venitul impozabil)– se determină scăzând din venitul
net din salarii deducerile;
Vbc = Vn – D
- Deducerea personală reprezintă o sumă fixă ce se deduce din venitul net

pentru a afla venitul bază de calcul.
Se acordă persoanelor care au un venit brut pentru funcţia de bază de până la
1000 lei diferenţiat în funcţie de numărul persoanelor în întreţinere. Pentru salariaţi
cu venituri între 1000 şi 3000 deducerile personale sunt degresive. Nu se acordă
deduceri personale pentru salariaţi care obţin venituri brute mai mari de 3000 lei.
- Rest de plată – se obţine scăzând din venitul net din salarii, impozitul pe
salarii, avansurile acordate şi alte reţineri datorate terţilor.
Rpl = Vns – (Imps + Avs + Ardt)
Stabilirea drepturilor colaboratorilor cu activitate desfăşurată în baza unei

convenţii civile (încheiate potrivit Codului civil) se determină astfel:
Dr af colab = Venit brut – Impozit pe venit – Avans primit –
Alte reţineri(CAS, SOM ,CASS)
Impozitul reprezintă conform legislaţiei actuale 16% din venitul impozabil
( bază de calcul).
66
5.7.2. Evidenţa şi contabilitatea decontărilor cu personalul
Cele mai importante documente cu ajutorul cărora se stabilesc datoriile şi

creanţele de natură salarială sunt: fişa de pontaj, condica de prezenţă, foaia
colectivă de pontaj, bonul de lucru, raport de producţie, pontajul lucrărilor
efectuate, statul de salarii, lista de avans chenzinal, lista de indemnizaţii pentru
concedii de odihnă, fişa de evidenţă a salariilor, etc.
Reflectarea în contabilitate a decontărilor cu personalul se realizează cu
ajutorul grupei 42 “Personal şi conturi asimilate”, respectiv conturile:
421 “Personal – salarii datorate
423 “Personal – ajutoare materiale datorate”
424 “Prime reprezentând participarea personalului la profit”
425 “Avansuri acordate personalului”
426 “Drepturi de personal neridicate”
427 “Reţineri din salarii datorate terţilor”
428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”
Contul 421 „Personal – salarii datorate”
Evidenţiază datoriile întreprinderii în legătură cu drepturile salariale cuvenite
personalului în bani sau în natură, inclusiv a adaosurilor şi premiilor achitate din
fondul de salarii pentru munca prestată.
După conţinutul economic este un cont de relaţii cu terţii exprimând datorii.
Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”.

Ţine evidenţa ajutoarelor de boală, pentru incapacitate temporară de muncă,
a celor pentru întreţinerea copilului, pentru ajutoarele de deces şi a altor ajutoare
acordate salariaţilor.
După funcţia contabilă, este un cont este de pasiv.
Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”.

Evidenţiază stimulentele (primele) acordate personalului din profitul realizat
de întreprindere.
Contul 425 “Avansuri acordate personalului”.
Ţine evidenţa avansurilor acordate personalului în cursul lunii curente.
După conţinutul economic este un cont de creanţe faţă de personal.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
Contul 426 “Drepturi de personal neridicate”.
Evidenţiază drepturile de personal neridicate în termenul legal.
Se creditează cu:
67
- sumele datorate personalului, cu titlu de salarii, sporuri, adaosuri,
stimulente, ajutoare de boală şi alte drepturi neridicate în termen:
__________________________ x ____________________________
% = 426 „Drepturi de personal
421 „Personal – salarii neridicate”
datorate”
423 „Personal – ajutoare
materiale datorate”
424 „Participarea personalului la profit”
__________________________ x ____________________________
În debitul contuluise înregistrează:

- sumele achitate personalului din cele neridicate anterior:
__________________________ x ____________________________
426 „Drepturi de personal = %
neridicate” 512 „Conturi curente la bănci”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- drepturile de personal neridicate şi prescrise:

__________________________ x ____________________________
426 “Drepturi de personal = 7588 „Alte venituri din exploatare”
neridicate”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului estecreditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

Cont 427 ”Reţineridin salarii datorate terţilor”.
Evidenţiază sumele reţinute din salariile personalului ca fiind datorate
terţilor.
Se creditează cu: sumele reţinute personalului, datorate terţilor, cu titlu de
chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi:
__________________________ x ____________________________
% = 427 „Reţineri din salarii datorate
421 „Personal - salarii terţilor”
datorate”
423 „Personal – ajutoare mteriale
datorate”
424”Prime reprezentând participarea
Personalului la profit”
__________________________ x ____________________________
68
În debitul contului se înregistrează sumele achitate terţilor, reprezentând
reţineri şi popriri:
__________________________ x ____________________________
427 „Reţineri din salarii = %
datorate terţilor” 512 „Conturi curente la bănci”
531„Casa”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reflectă sumele reţinute personalului
reprezentând datorii faţă de terţi.
Contul 428 “Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”
Ţine evidenţa altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul.
Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
4281”Alte datorii în legătură cu personalul, cont de pasiv.
4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul,cont de activ.
După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
Se creditează cu:
- garanţiile gestionare reţinute personalului:
__________________________ x ____________________________
421 “Personal – salarii = 4281 “Alte datorii în legătură
datorate” cu personalul”
__________________________ x ____________________________
- sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, ca
urmare a neînchiderii exerciţiului în curs, inclusiv indemnizaţiile de concedii de
odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar:
__________________________ x ____________________________
641 „Cheltuieli cu = 4281 „Alte datorii în legătură
salariile personalului” cu personalul”
__________________________ x ____________________________
- sumele datorate personalului cu titlu de ajutoare sociale:
__________________________ x ____________________________
4382 „Alte creanţe = 4281 „Alte datorii în legătură
sociale” cu personalul”
__________________________ x ____________________________
- sumele încasate sau reţinute de la salariaţi:
__________________________ x ____________________________
% = 4282 “Alte creanţe în legătură
531 „Casa” cu personalul”
421 „Personal – salarii datorate”
423 „Personal – ajutoare datorate”
__________________________ x ____________________________
69
- sumele achitate personalului, evidenţiate anterior ca datorii inclusiv
garanţiile restituite:
__________________________ x ____________________________
4281“Alte datorii în = 531 “Casa”
legătură cu personalul”
__________________________ x ____________________________
- sumele datorate de personal, cu titlu de chirii, avansuri nejustificate,
drepturi de personal necuvenite, imputaţii şi alte debite:
__________________________ x ____________________________
4282 „Alte creanţe în = %
legătură cu personalul” 4381„Alte datorii sociale”
706„Venituri din redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii”
708„Venituri din activităţi diverse”
7588 „Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal:
__________________________ x ____________________________
4282 “Alte creanţe în = %
legătură cu personalul” 7588„Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
- valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de
călătorie şi a altor valori acordate personalului:
__________________________ x ____________________________
4282 “Alte creanţe în = 532 “Alte valori”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor faţă de personal prescrise sau anulate:
__________________________ x ____________________________
4281 „Alte datorii în = 758 „Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
- creditor şi reflectă sumele datorate personalului;
- debitor şi reprezintă creanţele faţă de personal.
5.8. Contabilitatea decontărilor cu asigurările sociale, asigurările sociale

de sănătate şi fondul de şomaj
70
Entităţile economice datorează organismelor de asigurări şi protecţie socială
contribuţii suportate atât prin afectarea cheltuielilor de exploatare ale unităţii, cât
şi reţineri din drepturile salariale cuvenite personalului.
Plata acestor contribuţii are loc prin stopaj la sursă până în ziua plăţii
chenzinei a II-a, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare pentru luna expirată.
Din fondurile de asigurări sociale se suportă:
- pensiile;
- indemnizaţii materiale pentru concedii de boală;
- concedii de maternitate şi pentru îngrijirea copilului;
- ajutoare de deces;
- asistenţă medicală gratuită acordată asiguraţilor;
- proteze medicale;
- ajutoare de şomaj.
Decontarea contribuţiei sociale la sfârşitul fiecărei luni poate conduce la
două situaţii:
- contribuţia unităţii la asigurările sociale depăşeşte ajutoarele materiale
datorate, rezultând diferenţe de plată;
- contribuţia unităţii la asigurările sociale este inferioară ajutoarelor
materiale acordate, înregistrându-se diferenţe de încasat.
Contabilitateadecontărilor privind asigurările sociale şi asigurările de
sănătate precum şi alte fonduri de protecţie socială se ţine cu ajutorul grupei 43
„Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate” prin conturile:
431 „Asigurări sociale”
436. Contribuția asiguratorie pentru muncă
437 „Ajutor de şomaj”
438 „Alte datorii şi creanţe sociale”
Contul 431 „Asigurări sociale”
Ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului şi a personalului
la asigurările sociale inclusiv contribuţia pentru asigurările de sănătate.
Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II:
431. Asigurări sociale
4311. Contribuția unității la asigurările sociale (P)
4312. Contribuția personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
(P)
4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4315. Contribuția de asigurări sociale (P)
4316. Contribuția de asigurări sociale de sănătate (P)
4318. Alte contribuții pentru asigurările sociale de sănătate;
După conţinutul economic sunt conturi de relaţii cu bugetul asigurărilor
sociale exprimând datorii.
După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.
71
Contul 437 „Ajutor de şomaj”.
Reflectă contribuţia la ajutorul de şomaj din partea angajatorului şi a
personalului.
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj
Se creditează cu:
- sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de şomaj:
__________________________ x ____________________________
6452 „Contribuţia unităţii = 4371 „Contribuţia unităţii la
pentru ajutorul de şomaj” fondul de şomaj”
__________________________ x ____________________________
- sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj:
__________________________ x ____________________________
% = 4372 „Contribuţia personalului
421 „Personal – salarii datorate” la fondul de şomaj”
423 „Personal – ajutoare materiale
datorate”
__________________________ x ____________________________
Se debitează cu:
- sumele virate pentru constituirea fondului de şomaj, suportate atât de către
angajator, cât şi de către angajat:
__________________________ x ____________________________
437x „Ajutor de şomaj” = 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor privind ajutorul de şomaj anulate:
__________________________ x ____________________________
437x „Ajutor de şomaj” = 7588 „Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului estecreditor şi reflectă ajutorul de şomaj datorat fondului
special constituit pentru protecţia socială a şomerilor.
Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale”.
Ţine evidenţa altor datorii şi creanţe faţă de organismele de asigurări sociale
şi protecţie socială.
Cont de relaţii cu terţii exprimând creanţe şi datorii sociale.
4381 Alte datorii sociale
4382 Alte creanţe sociale
Se creditează cu:
72
- sumele reprezentând ajutoare sociale achitate în plus personalului, datorate
asigurărilor sociale:
__________________________ x ____________________________
4282 „Alte creanţe în = 4381 „Alte datorii sociale”
__________________________ x ____________________________
- sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale:
__________________________ x ____________________________
512 “Conturi curente la = 4382 “Alte creanţe sociale”
bănci”
__________________________ x ____________________________
Se debitează cu:
- sumele datorate personalului, reprezentând ajutoare sociale, ce urmează a
se încasa de la bugetul asigurărilor sociale:
__________________________ x ____________________________
4382 „Alte creanţe = 4281 „Alte datorii în legătură cu
sociale” personalul”
__________________________ x ____________________________
- sumele virate asigurărilor sociale, sub formă de alte datorii:
__________________________ x ____________________________
4381 „Alte datorii sociale”= 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor prescrise sau anulate privind asigurările sociale:
__________________________ x ____________________________
4381 „Alte datorii sociale”= 7588 „Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
- creditor şi reflectă alte datorii (obligaţii) faţă de bugetul asigurărilor
sociale;
- debitor şi reflectă alte drepturi (creanţe) ce urmează a se încasa de la
bugetul asigurărilor sociale de stat.
5.9. Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială
Impozitul pe venituri de natură salarială este un impozit direct, datorat

bugetului de stat de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în baza unui
contract individual de muncă şi realizează venituri sub forma salariilor.
Baza de calcul a impozitului o constituie venitul impozabil, care se determină
prin deducerea din venitul net din salarii a valorii deducerii personale şi după caz, a
deducerii suplimentare (pentru persoanele aflate în întreţinerea familiei).
Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut (suma
veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului), a
73
contribuţiilor obligatorii individuale datorate asigurărilor sociale, fondului de
şomaj, asigurărilor de sănătate şi alte contribuţii legale.
Angajaţii, datorează un impozit lunar, sub formă de plăţi anticipate, care se
reţine prin stopaj la sursă şi se virează de către angajatori bugetului de stat.
Impozitul se calculează, la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea
cotei de impozit (10%) asupra bazei de calcul, determinat ca diferenţă între venitul
net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna
respectivă.
Pentru veniturile realizate în celelalte cazuri, impozitul se determină prin
aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între
venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de
realizare a acestuia.
Contabilitatea impozitului pe venituri de natură salarială se conduce cu
ajutorul contului 444 „Impozitul pe venituri de natură salarială”.
Este un cont de datorii cu funcţie contabilă de pasiv.
Se creditează cu:
- sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor reţinute din
drepturile băneşti cuvenite personalului, potrivit legii:
__________________________ x ____________________________
% = 444 „Impozitul pe venituri de
421 „Personal salarii datorate” natura salariilor”
423 „Personal ajutoare materiale
datorate”
__________________________ x ____________________________
- sumele cu titlu de impozit datorat de către colaboratori pentru prestaţiile

efectuate:
__________________________ x ____________________________
401 „Furnizori” = 444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor”
__________________________ x ____________________________
- sumele virate bugetului de stat, reprezentând impozit pe veniturile de natură
salarială şi alte drepturi similare:
__________________________ x ____________________________
444 „Impozitul pe venituri = 512 „Conturi curente la bănci”
de natura salariilor”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor privind impozitul pe salarii anulate sau prescrise:
__________________________ x ____________________________
444 „Impozitul pe venituri = 7588 „Alte venituri din exploatare”
de natura salariilor”
74
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate bugetului de stat
reprezentând impozitul pe venituri de natură salarială.
5.10. Contabilitatea impozitului pe profit
Impozitul pe profit este un impozit direct cu o contribuţie importantă la

formarea veniturilor bugetului public, exercitând totodată, o influenţă considerabilă
asupra activităţilor economice generatoare de bunuri şi valori.
Baza de impozitare o constituie rezultatul impozabil, care se calculează ca
diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora
dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile
nedeductibile.
Ri = (Vr – Chafv) – Vneimp + Ch neded
Sunt considerate venituri neimpozabile:
- dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă
persoană juridică română;
- diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca
urmare a încorporării: rezervelor, beneficiilor sau a primelor de emisiune ori pentru
compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;
- veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate
cheltuieli nedeductibile, inclusiv din ajustările şi provizioanele pentru care nu s-a
admis deducerea.
De asemenea se deduc la calculul rezultatului impozabil:
- rezervele legale cosntituite conform legii;
- peirderea fiscală din anii precedenţi (din profitul următorilor 7 ani
consecutivi);
- amortizarea fiscală.
Principalele categorii de cheltuieli nedeductibile sunt:
- amenzile, confiscările, penalităţile, majorările de întârziere;
- suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate deductibile,
conform legii anuale a bugetului de stat;
- cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document
justificativ, etc.
Veniturile neimpozabile, cheltuielile deductibile, precum şi cele
nedeductibile sunt stabilite prin actele normative de procedură fiscală.
Cota de impozit pe profit este de 16%, cu excepţiile prevăzute de lege.
Nivelul impozitului se stabileşte conform prevederilor legale în vigoare .
Subiecţii plătitori ai impozitul pe profit sunt: persoanele juridice române
pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, din România, cât şi din
străinătate; persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu
permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu; persoanele
75
juridice sau fizice nerezidente sau rezidente care desfăşoară activităţi cu o persoană
juridică română într-o asociere care nu dă naştere unei persoane juridice, pentru
profitul realizat în România.
Calitatea de plătitori ai impozitului pe profit o au şi persoanele juridice
străine care obţin venituri pe teritoriul României în legătură cu proprietăţi
imobiliare, exploatarea resurselor naturale şi înstrăinarea unui drept de proprietate
intelectuală.
Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25
inclusiv a primei luni din trimestrul următor.
Cu privire la obligaţiile fiscale cu titlu de impozit pe profit, contribuabilii au
obligaţia de a depune „declaraţia de impunere” până la termenul de plată a
impozitului, urmând ca, după determinarea finală a impozitului pe profit, pe baza
datelor din bilanţul contabil anual, să depună declaraţia de impunere pentru anul
fiscal expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare
anuale.
Entităţile economice sunt obligate să întocmească Registrul de evidenţă
fiscală, document cu regim special, care cuprinde metodologia de determinare a
profitului impozabil. Datele prezentate trebuie să corespundă cu cele prezentate în
declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul consolidat.
Contabilitatea impozitului pe profit se conduce cu ajutorul contului 441
„Impozitul pe profit/venit”. Se dezvoltă în două conturi de gradul II:
4411 „Impozit pe profit”
4418 „Impozit pe venit”.
Până la data de 1.01.2010 contul 4418 „Impozit pe venit” avea rolul de a
evidenţia impozitul pe veniturile realizate de către entităţile economice care
funcţionau în regim de microîntreprinderi.
După funcţia contabilă este un contde pasiv.

- sumele datorate de unitate bugetului de stat sau bugetelor locale, cu titlu de
impozit pe profit sau impozit pe venit:
__________________________ x ____________________________
% = 441” Impozitul pe profit/venit”
691 „Cheltuieli cu impozitul
pe profit”
698 „Cheltuieli cu impozitul pe
venit şi alte impozite”
__________________________ x ____________________________
- impozitul pe profit sau pe venit aferent exerciţiului financiar anterior, cu
ocazia corectării erorilor contabile:
__________________________ x ____________________________
6588 „Alte cheltuieli de = 441 „Impozitul pe profit/venit”
76
exploatare”
__________________________ x ____________________________
- sumele virate bugetului de stat sau bugetelor locale, cu titlu de impozit pe
profit sau impozit pe venit:
__________________________ x ____________________________
441 „Impozitul pe profit = 512 „Conturi curente la bănci”
/ venit”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor privind impozitul pe profit / venit anulate:
__________________________ x ____________________________
441 „Impozitul pe profit = 7588„Alte venituri din exploatare”
/venit”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este: creditor şi reprezintă impozitul pe profit datorat
bugetului de stat sau bugetelor locale;
5.11. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată
Conţinut, sferă de cuprindere, cote, bază de impozitare şi documente de

reflectare a TVA
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect cuvenit bugetului de stat
pentru valoarea adăugată creată în fiecare stadiu al circuitului economic.
În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind: „operaţiunile
care constituie livrări de bunuri, prestări de servicii efectuate cu plată sau operaţiile
asimilate acestora efectuate de către contribuabili, care efectuează de o manieră
independentă activităţi economice” precum şi livrările de bunuri aferente acţiunilor
de protocol şi sponsorizările care depăşesc plafoanele legale, plata în natură a
salariilor şi dividendelor, valoarea bunurilor constatate lipsă la inventar.
Activităţile economice, în sensul sferei de aplicare a taxei pe valoarea
adăugată sunt cele desfăşurate de producători, comercianţi, prestatori de servicii,
cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum şi exploatarea bunurilor
corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri.
Se cuprind, de asemenea, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată şi
importurile de bunuri.
Sunt supuse TVA, operaţiunile economice efectuate pe teritoriul României,
în condiţiile prevăzute de lege, care din punct de vedere al regimului de impozitare
se clasifică în:
- operaţiuni taxabile, la care se aplică cota standard de TVA (19%);
- operaţiuni taxabile la care se aplică cota redusă de 9% (livrări de manuale,
ziare, medicamente, proteze, intrarea la muzee, etc.);
- operaţiuni taxabile la care se aplică cota redusă de 5%
77
- operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere;
- operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere;
- operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.
Reglementările fiscale stabilesc în acelaşi timp:
- operaţiunile economice efectuate în interiorul ţării care sunt scutite de plata
TVA;
- operaţiunile scutite la import, scutirile de la plata TVA pentru exporturi şi
transportul internaţional;
- scutirile speciale privind traficul internaţional de bunuri.
Taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de persoanele fizice sau juridice care
efectuează una sau mai multe operaţiuni impozabile prevăzute de lege.
Exigibilitatea taxei ia naştere, de regulă, în momentul efectuării livrării
bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării
serviciilor.
Prin derogare, procedura fiscală stipulează cazurile de exigibilitate
anticipată sau ulterioară faptului generator.
Cuantumul taxei pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei de
TVA asupra bazei de impozitare.
Baza de calcul este reprezentată de contravaloareabunurilor livrate sau a
serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată adică costul de achiziţie sau
preţul de cost determinat în momentul livrării bunurilor şi serviciilor.
Nu se cuprindîn baza de impozitare: reducerile comerciale şi financiare,
penalizările, daunele, bunurile distruse de calamităţi naturale, perisabilităţile legale,
stocurile degradate din cauze obiective, bunuri acordate gratuit inclusiv
sponsorizările legale în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe
profit, ambalajele care circulă la schimb fără facturare, veniturile din subvenţii
bugetare, dobânzile percepute, penalităţi de întârziere, vânzări cu plata în rate,
operaţiuni de leasing şi altele asemenea.
Sumele reprezentând TVA dedusă în cursul anului fiscal pentru obiective
proprii de investiţii pot fi utilizate numai pentru plăţi aferente aceluiaşi obiectiv. Se
aplică măsuride simplificare a TVA –ului pentru următoarele bunuri: deşeuri,
materii prime şi materiale secundare, terenuri, clădiri, material lemnos.
Pe facturile emise pentru livrările de bunuri enumerate, furnizorii sunt
obligaţi să înscrie menţiunea „taxare inversă”. În acest caz furnizorii şi
cumpărătorii evidenţiază, TVA, concomitent atât în jurnalul de cumpărări cât şi de
vânzări şi o înscriu în decontul de TVA atât ca taxa deductibilă cât şi colectată. În
acest caz va avea loc autolichidarea TVA chiar dacă este înscrisă în factură.
Dreptul de deducere al TVA-ului trebuie justificat prin următoarele
documente:factura fiscală în original, declaraţia vamală de import sau alt act emis
de autorităţile vamale, bonurile fiscale ştampilate, alte documente legale. Pentru
evidenţierile în contabilitate a TVA-ului se mai folosesc: Cererea de luare în
78
evidenţă a plătitorilor de TVA, Jurnalul de cumpărări, Jurnalul de vânzări,
Borderoul de vânzare, Decontul de TVA, Cerere de compensare, etc.
Fiind un impozit datorat în cadrul fiecărui stadiu al circuitului economic,
pentru valoarea adăugată creată; plătitorii de taxă pe valoarea adăugată au dreptul
deducerii TVA aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării de
operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată, aferentă livrării de bunuri şi/sau
prestării de servicii scutite de TVA; realizării de acţiuni de sponsorizare, reclamă
şi publicitate, precum şi alte acţiuni prevăzute de lege.
Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca
diferenţă între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate
şi a taxei aferente intrărilor, achiziţiilor, dedusă potrivit normelor fiscale.
Diferenţa de taxă în plus sau în minus se regularizează în condiţiile legii pe
baza „deconturilor lunare” întocmite de către contribuabili până la data de 25 a
lunii următoare inclusiv, care constituie şi termenul limită pentru plata
obligaţiunilor cuvenite bugetului de stat.
Reflectarea în contabilitate a TVA

În vederea înregistrării în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată, planul
de conturi general a prevăzut contul 442 „Taxa pevaloarea adăugată” care se
dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II:
4428 „TVA neexigibilă”
4423 „TVA de plată”
4424 „TVA de recuperat”
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată deductibilă se conduce cu ajutorul
contului 4426 „TVA deductibilă”. Reflectă TVA-ul aferent achiziţiilor.După
funcţia contabilă este un cont de activ.
- sumele reprezentând TVA deductibilă evidenţiată potrivit legii aferentă
achiziţiilor pe bază de facturi
- sumele reprezentând TVA devenită deductibilă, evidenţiată anterior ca
amânată la plată
- sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată colectată
- sumele rezultate la sfârşitul perioadei ca diferenţă între taxa pe valoarea
adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică
- valoarea prorateidin taxa pe valoarea adăugată deductibilă care a devenit
nedeductibilă (fără drept de deducere)
La sfârşit de lună nu prezintă sold.
79
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată colectată se conduce cu ajutorul
contului 4427 “TVA colectată”. Reflectă TVA-ul aferent livrărilor sau încasărilor
de bunuri, lucrări, servicii, etc.După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
- taxa pe valoarea adăugată colectată, datorată pentru vânzările de bunuri,
executările de lucrări şi prestările de servicii evidenţiate pe bază de facturi sau
încasată pe bază de documente legale
- taxa pe valoarea adăugată aferentă prejudiciilor cauzate de salariaţi sau de
debitori diverşi
- taxa pe valoarea adăugtă neexigibilă, devenită exigibilă
- taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor destinate
consumului propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile,
precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub forma unor
drepturi în natură
- taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate sau încasate
Sedebitează cu:
- sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit
legii
- taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului de stat, când TVA colectată
> TVA deductibilă
- taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru buna execuţie a lucrărilor
efectuate, reţinute de către beneficiari
- taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate, după decontarea acesteia:
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 4428„TVA neexigibilă”
Ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată neexigibilă, aferentă mărfurilor
intrate în comerţul cu amănuntul, livrărilor şi achiziţiilor fără factură, vânzări cu
plata în rate, etc.
- taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri, executărilor de
lucrări şi prestărilor de servicii cu plata în rate
- taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor intrate în unităţile comerciale cu
amănuntul
- taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor impozabile pentru care nu
s-au întocmit facturi
- taxa pe valoarea adăugată aferentă garanţiilor pentru bună execuţie, reţinută
de către beneficiarii lucrărilor
- taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor efectuate în rate, precum şi
cea aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă
- taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor cu plata în rate
80
- taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor (ieşirilor) de mărfuri din unităţile
comerciale cu amănuntul
- taxa pe valoarea adăugată aferentă prestaţiilor şi vânzărilor cu plata în rate,
devenită exigibilă în cursul exerciţiului
- taxa pe valoarea adăugată amânată la plată
La finele perioadei soldul contului reprezintă valoarea taxei neexigibilă;
poate fi debitor reflectând creanţe şi creditor reflectând datorii privind taxa pe
valoarea adăugată neexigibilă care pe măsură ce va deveni exigibilă se va regăsi în
debitul contului 4426 „TVAdeductibilă” respectiv în creditul contului 4427 „TVA
colectată”.
Contul 4423 „TVA de plată”
Evidenţiază TVA–ul datorat bugetului de stat.După funcţia contabilă este un
cont de pasiv.
În creditul contului, se înregistrează diferenţele rezultate la finele perioadei
între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată
deductibilă mai mică, rezultând TVA datorată bugetului de stat (de plată):
__________________________ x ____________________________
4427 „TVA colectată” = %
4423 „TVA de plată”
__________________________ x ____________________________
- sumele achitate bugetului de stat cu titlu de TVA:
__________________________ x ____________________________
4423 ”TVA de plată” = 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
- taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată cu cea de plată:
__________________________ x ____________________________
4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor privind TVA– ul de plată anulate:
__________________________ x ____________________________
4423 „TVA de plată” = 7588 „Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reprezintă taxa pe valoarea adăugată datorată
bugetului de stat (TVA colectată > TVA deductibilă).
Contul 4424 „TVA de recuperat”
Evidenţiază TVA-ul de recuperat de la bugetul statului atunci când TVA
deductibilă > TVA colectată.
81
În debitul contului se înregistrează: diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei
între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată
colectată mai mică:
__________________________ x ____________________________
% = 4426 „TVA deductibilă”
4424 „TVA de recuperat”
__________________________ x ____________________________
- TVA încasată de la bugetul statului:
__________________________ x ____________________________
512 „Conturi curente la = 4424 „TVA de recuperat”
bănci”
__________________________ x ____________________________
- taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată cu taxa pe valoarea
adăugată de plată:
__________________________ x ____________________________
4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului poate fi debitor şi reprezintă creanţa întreprinderii faţă de
bugetul statului privind dreptul legal al acesteia de a pretinde rambursarea TVA–
ului (Sd 4427 < Sd 4426).
5.12 Contabilitatea subvenţiilor
Subvenţiile în general reprezintă un ajutor bănesc nerambursabil acordat de stat sau

de o organizaţie unei entităţi ori persoane în scopul atenuării efectelor sociale ale
modificărilor economice de structură.
Subvenţiile reprezintă sume sau bunuri primite cu titlu gratuit.
In cadrul subvenţiilor se reflectă distinct :
- subvenţii guvernamentale;
- împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;
- alte sume primite cu caracter de subvenţii.
Dacă avem în vedere natura lor subvenţiile pot fi clasificate astfel:
- subvenţii aferente activelor;
- subvenţii aferente veniturilor.
Acestea pot fi primite de la guvern, agenţii guvernamentale şi alte instituţii
similare naţionale şi internaţionale.
Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile altele decât cele
pentru active.
Subvenţiile pentru active sunt sume primite gratuit cu condiţia ca entitatea
82
beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.
Atunci când o subvenţie guvernamentală îmbracă forma transferului unui
activ nemonetar, este contabilizat la valoarea justă.
Se includ în categoria subvenţiilor donaţiile pentru investiţii precum şi
plusurile constatate la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.
Subvenţiile pentru active se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru
investiţii şi se înregistrează în bilanţ ca venit amânat,
care se reflectă în contul de profit şi pierderi pe măsura recunoaşterii cheltuielilor
cu amortizarea, cedarea sau casarea activelor. Nu trebuie ataşate direct capitalurilor
şi nici rezervelor întrucât reprezintă intrări de la o altă sursă decât acţionarii.
Restituirea unei subvenţii aferente unui activ se înregistrează prin reducerea
soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
Restituirea unei subvenţii referitoare la venituri se efectuează prin reducerea
veniturilor amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.
In măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu
există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se
recunoaşte imediat ca o cheltuială.
Contabilitatea sintetică a subvenţiilor pentru investiţii se conduce cu ajutorul
contului 475 „Subvenţii pentru investiţii” respectiv conturile:
4751 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”
4752 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”
4753 „Donaţii pentru investiţii”
4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”
4758 „Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii”
Pentru evidenţierea subvenţiilor de primit se utilizează contul 445 „Subvenţii”.
Conturile sintetice de gradul doi ale contului 475 „Subvenţii pentru investiţii” sunt
după conţinutul economic conturi de surse economice pe termen lung iar după
funcţia contabilă conturi de pasiv.
Se creditează cu:
- subvenţiile pentru investiţii primite în conturile de la bănci conform actelor
doveditoare:
__________________________ x ____________________________
5121 ,,Conturi la bănci în lei” = 475 ,,Subvenţii pentru
investiţii”
__________________________ x ____________________________
- subvenţiile guvernamentale şi donaţiile pentru investiţii de natura
imobilizărilor primite:
__________________________ x ____________________________
21x „Imobilizări corporale” = %
sau 4751 „Subvenţii guvernamentale
20x „Imobilizări necorporale” pentru investiţii”
83
__________________________ x ____________________________
- subvenţiile pentru investiţii de primit conform actelor doveditoare:
__________________________ x ____________________________
445 ,,Subvenţii” = %
4751 ,,Subvenţii guvernamentale
pentru investiţii”
4752 „Împrumuturi nerambursabile
cu caracter de subvenţii pentru
investiţii”
4754 „Plusuri de inventar de natura
imobilizărilor”
4758„Alte sume primite ca
subvenţii pentru investiţii”
__________________________ x ___________________
___- imobilizările constatate în plus la inventar:
_______________________ x ____________________________
% = 4754 ,,Plusuri de inventar de
211 „Terenuri şi amenajări de natura imobilizărilor”
terenuri„
212 ,,Construcţii”
213 ,,Instalaţii tehnice, mijloace de
transport, animale şi plantaţii”
214 ,,Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale”
203 „Cheltuieli de dezvoltare”
205 „Concesiuni, brevete, licenţe,
mărci comerciale şi alte drepturi şi
valori similare”
208 „Alte imobilizări necorporale”
__________________________ x ____________________________
Se debitează cu:
- trecerea cotelor părţi din subvenţii pentru investiţii la venituri
corespunzătoare amortizării incluse în costuri şi a valorii neamortizate a activelor
cedate (vândute) sau casate:
__________________________ x ____________________________
% = 7584 „Venituri din subvenţii
4751 ,,Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”
4752„Împrumuturi nerambursabile
84
investiţii”
imobilizărilor”
4758„Alte sume primite ca
__________________________ x ____________________________
- partea din subvenţii pentru investiţii restituită sau de restituit:
__________________________ x ____________________________
% = 5121 „Conturi la bănci în lei”
4751,,Subvenţii guvernamentale sau
pentru investiţii” 445 „Subvenţii”
investiţii”
imobilizărilor”
4758 „Alte sume primite ca
__________________________ x ____________________________
Restituirea unei subvenţii se efectuează fie prin reducerea veniturilor

amânate, dacă există; fie în lipsa acestora pe seama cheltuielilor. În măsura în care
suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit,
surplusul respectiv valoarea integrală restituită se recunoaşte imediat ca o
cheltuială. Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin
reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.
Soldul conturilor este creditor şi exprimă subvenţiile primite sau de primit
pentru investiţii dar nevirate la venituri (neafectate rezultatului).
Contul 445 „Subvenţii” este după conţinutul economic un cont de creanţe .
Se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II astfel:
4451 „Subvenţii guvernamentale”
4452” Imprumuturi nerambursabile cu character
de subvenţii"
4588 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii”
Sunt conturi de activ şi evidenţiază decontările privind subvenţiile aferente
activelor şi a celor aferente veniturilor .
- subvenţiile guvernamentale, împrumuturile nerambursabile, donaţiile şi alte
sume cu caracter de subvenţii pentru investiţii de primit (ce urmează a fi primite):
85
__________________________ x ___________________________
445x „Subvenţii” = 4751 „Subvenţii guvernamentale
cu caracter de subvenţii
4753„Donaţii pentru investiţii”
4758 „Alte sume primite ca
__________________________ x ____________________________
- valoarea subvenţiilor de exploatare pentru diferenţe de preţ şi alte subvenţii de
primit aferente activităţii de exploatare:
__________________________ x ____________________________
445 ”Subvenţii” = 741 ”Venituri din subvenţii de
exploatare”
__________________________ x ____________________________
- valoarea subvenţiilor primite pentru acoperirea pierderilor înregistrate de o
persoană juridică, generate de efectuarea unor cheltuieli legate de evenimente
extraordinare:
__________________________ x ____________________________
445 „Subvenţii” = 771 „Venituri din subvenţii
pentru evenimente extraordinare
şi altele similare”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează valoarea subvenţiilor primite:
__________________________ x ____________________________
% = 445 „Subvenţii”
512 „Conturi curente la bănci”
21x „Imobilizări corporale”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului estedebitor şi reflectă subvenţiile de primit.
5.13. Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Întreprinderile datorează bugetului de stat sau bugetelor locale şi alte

impozite, taxe şi vărsăminte atât din categoria impozitelor directe cât şi a
impozitelor indirecte.
Se cuprind în această categorie:
- impozitul pe clădiri, terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport;
- accizele, taxele vamale, impozitul pe dividende;
- alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetelor publice.
86
Accizele sunt taxe de consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru
anumite produse cum ar fi: tutun, alcool, cafea, blănuri, bijuterii, autoturisme,
produse petroliere, parfumuri (sunt considerate de lux). Se stabilesc prin aplicarea
unor cote asupra valorii bunurilor sau în sume fixe pe categorii de bunuri.
Taxele vamale – sunt taxe percepute de stat pentru importul, exportul sau
tranzitul de bunuri şi valori. Se stabilesc prin aplicarea unei cote asupra valorii în
vamă.
Dividendele reprezintă remuneraţia capitalurilor puse la dispoziţia
societăţilor comerciale de către acţionari sau asociaţi. Impozitul se stabileşte prin
aplicarea unei cote asupra dividendelor brute.
Evidenţa contabilă a decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale
privind impozitele şi taxele de natura celor de mai sus se ţine cu ajutorul contului
446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.
După conţinutul economic este un cont de datorii.
După funcţia contabilă cont de pasiv.
Se creditează cu:
- valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului
statului sau bugetelor locale:
__________________________ x ____________________________
635 „Cheltuieli cu alte = 446 „Alte impozite, taxe şi
impozite, taxe şi vărsăminte vărsăminte asimilate”
asimilate”
__________________________ x ____________________________
- repartizările la buget din profitul net al regiilor autonome sau companiilor
naţionale:
__________________________ x ____________________________
117 „Rezultatul reportat” = 446 „Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
- impozitul pe dividende cuvenit bugetului de stat:
__________________________ x ____________________________
457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi
__________________________ x ____________________________
- valoarea taxelor vamale pentru: imobilizări, materii prime, materiale şi alte
bunuri aprovizionate din import:
__________________________ x ____________________________
% = 446 „Alte impozite, taxe şi
212 „Construcţii” vărsăminte asimilate”
213 „Instalaţii tehnice,
mijloace de transport, animale
şi plantaţii”
87
214 „Mobilier, aparatură
birotică, echipamente de
protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale”
301 „Materii prime”
303 „Materiale de natura
361 „Animale şi păsări”
371 „Mărfuri”
381 „Ambalaje”
__________________________ x ____________________________
- valoarea taxei pe valoarea adăugată amânată la plată:
__________________________ x ____________________________
4428 „TVA neexigibilă” = 446 „Alte impozite, taxe şi
______________________ x ____________________________
- sumele virate la bugetul de stat şi bugetele locale, reprezentând alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:
__________________________ x ____________________________
446 „Alte impozite, taxe = 512 „Conturi curente la bănci”
şi vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte anulate:
__________________________ x ____________________________
446 „Alte impozite, taxe = 7588„Alte venituri din exploatare”
şi vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi evidenţiază sumele datorate bugetului de stat
sau bugetelor locale reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
Exemplu:
Societatea Comercială „A” contabilizează datoriile fiscale astfel:
- impozitul pe clădiri 400 lei;
- impozitul pe dividende 300 lei;
- impozitul pentru folosirea terenului proprietate de stat
200 lei;
- taxă asupra mijloacelor de transport 600 lei;
Se varsă sumele la buget.
- evidenţierea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului:
% = 446 1.500
88
635 1.200
457 300
- virarea sumelor la buget:
446 = 5121 1.500
5.14. Contabilitatea fondurilor speciale
Se încadrează în categoria fondurilor speciale: fondul pentru mediu, fondul

pentru sănătate publică, fondul special al drumurilor publice, fondul special pentu
promovarea turismului, fondul naţional de solidaritate, fondul cultural naţional, etc.
Contabilitatea obligaţiilor agenţilor economici faţă de fondurile speciale care
derivă fie din legea bugetului de stat, fie din alte acte normative cu caracter
financiar se conduce cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale – taxe şi
vărsăminte asimilate”.
După conţinutul economic este un cont de decontări cu orgamismele publice,
reflectând obligaţiile de natură specială ale întreprinderilor către alte organisme
publice potrivit legii.
Se creditează cu:
- datoriile şi vărsămintele de efectuat către alte organisme publice, potrivit
legii:
__________________________ x ____________________________
635 „Cheltuieli cu alte = 447 „Fonduri speciale – taxe şi
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
- plăţile efectuate către bugetul de stat sau bugetele locale pivind impozite,
taxe şi vărsăminte asimilate:
__________________________ x ____________________________
447 „Fonduri speciale = 512 „Conturi curente la bănci”
taxe şi vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor reprezentând fonduri speciale anulate:
__________________________ x ____________________________
447 „Fonduri speciale, = 7588 „Alte venituri din exploatare”
taxe şi vărsăminte asimilate”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi exprimă sumele datorate organismelor
publice ce gestionează fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate.
89
5.15. Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului
În afara impozitelor şi taxelor curente entităţile economice evidenţiază şi alte

datorii şi creanţe cu bugetul statului.
Contabilitatea decontărilor privind alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
se ţine cu ajutorul contului 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetulstatului”.
4481 Alte datorii faţă de bugetul statului
4482 Alte creanţe privind bugetul statului
Se creditează cu: valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate
bugetului statului:
__________________________ x ____________________________
6581 „Despăgubiri, = 4481 „Alte datorii faţă de bugetul
amenzi şi penalităţi” statului”
__________________________ x ____________________________
- sumele virate bugetului de stat cu titlu de alte datorii:
__________________________ x ____________________________
4481 „Alte datorii = 512 „Conturi curente la bănci”
faţă de bugetul statului”
__________________________ x ____________________________
- sumele cuvenite unităţii, datorate de către bugetul de stat, altele decât
impozite şi taxe curente (creanţele întreprinderii faţă de bugetul de stat):
- înregistrarea creanţei:
__________________________ x ____________________________
4482 “Alte creanţe = 7588 “Alte venituri din exploatare”
privind bugetul statului”
__________________________ x ____________________________
- încasarea creanţei:
__________________________ x ____________________________
5121 “Conturi la bănci în = 4482 “Alte creanţe cu bugetul
lei” statului”
__________________________ x ____________________________
- valoarea altor datorii cu bugetul statului anulate:
__________________________ x ____________________________
4481 “Alte datorii = 7588 “Alte venituri din exploatare”
faţă de bugetul statului”
__________________________ x ____________________________
- creditor şi reflectă sumele datorate de unitate bugetului statului;
90
- debitor şi reflectă creanţele întreprinderii faţă de bugetul statului.
5.16. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului
În sfera de cuprindere a decontărilor în cadrul grupului intră creanţele

generate de fondurile acordate în mod temporar de către întreprindere societăţilor
din cadrul grupului precum şi datoriile pentru fondurile primite de către
întreprinderi de la societăţile din cadrul grupului.
Grupul de întreprinderi cuprinde o societate mamă şi toate filialele sale,
adică un ansamblu de firme constituite în vederea coordonării activităţii în comun.
Între unităţile grupului şi asociaţi apar, relaţii economico – financiare
determinate de aporturile subscrise de asociaţi pentru constituirea şi creşterea
capitalului, de operaţiunile de rambursare şi retragere de capital, precum de plata
dividendelor.
Entităţile din cadrul grupului îşi păstrează personalitatea economică şi
juridică.
Contul 451”Decontări între entităţile afiliate” cu două sintetice de gradul
II:
4511 „Decontări între entităţile afiliate”
4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate”
Evidenţiază operaţiunile economico - financiare între unităţile din cadrul
aceluiaşi grup.
După conţinutul economic: cont de decontări în cadrul grupului.
Sedebitează cu:
- sumele virate unităţilor din cadrul grupului
- bunurile de natura stocurilor livrate unităţilor din cadrul grupului
- valoarea imobilizărilor corporale sau necorporale cedate unităţilor din
cadrul grupului
- dividendele aferente investiţiilor pe termen scurt deţinute la unităţile din
cadrul grupului
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută deţinute
în cadrul grupului
- dividendele de încasat aferente participanţilor în cadrul grupului
- valoarea imobilizărilor financiare cedate unităţilor din cadrul grupului
- dobânzile de încasat aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului
Se creditează cu:
- sumele încasate de la alte unităţi din cadrul grupului
- bunurile de natura stocurilor primite de la unităţi din cadrul grupului
- dobânzile datorate pentru împrumuturile angajate
- dividendele încasate din participaţii la alte unităţi din cadrul grupului
91
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută deţinute la
unităţi din acelaşi grup
- valoarea debitelor faţă de alte unităţi din grup scăzute din evidenţă
- debitor şi reflectă creanţele entităţii faţă de alte unităţi din cadrul grupului;
- creditor şi reflectă datoriile unităţii în relaţiile cu celelalte unităţi aparţinând
aceluiaşi grup.
Contului 453 „Decontări privind interesele de participare”.
Interesele de participare reprezintă drepturi deţinute pe termen lung în
capitalul altei societăţi comerciale. Cuprind: investiţii în entităţi economice asociate
când participarea este de până la 10% şi investiţii strategice când procentul de
participare este cuprins între 10-20 %
Reflectă decontările privind interesele de participare deţinute de entitate la
alte entităţi. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
4531 „Decontări privind interesele de participare”
4538 „Dobânzi aferente intereselor de participare”
După conţinutul economic: cont de decontări cu terţii.După funcţia contabilă:
cont bifuncţional.
Se debitează cu:
- sumele virate altor unităţi legate prin interese de participare
- diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în devize deţinute ca
urmare a intereselor de participare
- dividende de încasat din interese de participare
- valoarea imobilizărilor cedate altor unităţi legate prin interese de participare
- dividendele aferente investiţiilor pe termen scurt constând în interese de
participare
- dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor acordate privind interesele de
participare
Se creditează cu:
- sumele încasate de la alte unităţi legate prin interese de participare
- dobânzile datorate aferente împrumuturilor din participaţii
- sumele încasate cu titlu de dividende din participaţii
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută
provenind din participaţii
- valoarea debitelor scăzute din evidenţă aferente participaţiilor
- debitor şi reflectă creanţele privind interesele de participare;
- creditor şi reflectă datoriile legate de interesele de participare.
5.17. Contabilitatea decontărilor cu acţionarii / asociaţii şi a operaţiilor

în participaţie
92
Între societăţile comerciale şi asociaţi pot exista relaţii de decontare generate de
operaţiuni precum:
- sume lăsate temporar de către asociaţi la dispoziţia entităţii;
- aporturi subscrise sau retrase de către asociaţi;
- dividende de plată;
- asociere de entităţi pentru realizarea în comun de afaceri, ceea ce presupune
operaţii de participaţii reciproce.
Contul 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor”
Ţine evidenţa sumelor lăsate temporar la dispoziţia unităţii de către asociaţi
şi acţionari. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
4551 „Acţionari /asociaţi – conturi curente”
4558 „Acţionari / asociaţi – dobânzi la conturi curente”
După conţinutul economic: cont de decontări cu asociaţii şi acţionarii. După funcţia
contabilă este un cont de pasiv.
Se creditează cu:
- sumele depuse de acţionari în contul propriilor firme:
__________________________ x ____________________________
% = 4551 “Acţionari/asociaţi - conturi
512 “Conturi curente la bănci” curente”
531 “Casa”
__________________________ x ____________________________
- dobânzile datorate de unitate pentru sumele depuse de asociaţi/acţionari la
dispoziţia acesteia:
__________________________ x ____________________________
666 „Cheltuieli privind = 4558 „Acţionari/asociaţi - dobânzi
dobânzile” conturi curente”
__________________________ x ____________________________
- sumele depuse în contul curent al asociaţilor, reprezentând dividende
cuvenite:
__________________________ x ____________________________
457 „Dividende de plată” = 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi
curente”
__________________________ x ____________________________
Sedebitează cu:
- sumele restituite asociaţilor din cele lăsate anterior la dispoziţia unităţii,
inclusiv dobânzile aferente:
__________________________ x ____________________________
% = 512 „Conturi curente la bănci”
4551 „Acţionari/asociaţi sau
conturi curente” 531 „Casa”
4558 „Acţionari/asociaţi –
dobânzi conturi curente”
93
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate de antitate
acţionarilor/asociaţilor inclusiv dobânzile aferente.
Contul 456 „Decontări cu acţionarii / asociaţii privind capitalul”
Ţine evidenţa decontărilor cu asociaţii şi acţionarii privind capitalul.
Se debitează cu:
- valoare capitalului subscris de acţionari sau asociaţi, în natură şi / sau
numerar, precum şi valoarea majorării acestuia prin subscriere sau emisiune de noi
acţiuni
- valoarea primelor de capital stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului
la capital şi/sau din conversia obligaţiunilor în acţiuni
- sumele achitate asociaţilor sau valoarea bunurilor retrase în urma reducerii
capitalului, în condiţiile legii
- diferenţele favorabile de curs aferente aportului în valută la capitalul social,
la finele exerciţiului financiar
Se creditează cu:
- aportul în natură la capitalul social depus de asociaţi / acţionari
- sumele depuse ca aport în numerar şi titluri de plasament la constituirea
capitalului social
- valoarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni convertite în acţiuni
- capitalul social retras de acţionari sau asociaţi
- diferenţele de curs valutar nefavorabile constatate la vărsarea capitalului subscris
sau la închiderea exerciţiului
Soldul contului poate fi debitor şi reflectă creanţa entităţii faţă de asociaţi
pentru aportul subscris şi nevărsat sau creditor şi reflectă datoria entităţii faţă de
asociaţi pentru capitalul retras şi nedecontat.
Contul 457”Dividende de plată”
Reflectă dividendele datorate acţionarilor sau asociaţilor repartizate din
profitul net corespunzătoare aportului la capital.După conţinutul economic: cont de
decontări privind dividendele datorate. După funcţia contabilă: cont de pasiv. Se
creditează cu:
- dividendele repartizate şi datorate asociaţilor/acţionarilor din profitul realizat:
__________________________ x ____________________________
117„Rezultatul reportat” = 457„Dividende de plată”
__________________________ x ____________________________
- impozitul pe dividende datorat (16% persoanele fizice şi 10% persoanele
juridice):
__________________________ x ____________________________
457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi
94
__________________________ x ____________________________
- sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor ca dividende după plata
impozitului:
__________________________ x ____________________________
457 „Dividende de plată” = %
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- dividndele depuse în contul curent al acţionarilor:
__________________________ x ____________________________
457 „Dividende de plată” = 4551 „Acţionari conturi curente”
__________________________ x ____________________________
- valoarea datoriilor prescrise sau anulate privind dividendele:
__________________________ x ____________________________
457 „Dividende de plată” = 7588 „Alte venituri din exploatare”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reprezintă dividendele datorate acţionarilor
sau asociaţilor.
Contul 458 „Decontări din operaţii în participaţie”
Reflectă decontările din operaţii în participaţie, respectiv, decontărea
cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţii în participaţie precum şi a sumelor
virate între coparticipanţi.
După conţinutul economic: este un cont de decontări din operaţii în
participaţie.
Se creditează cu:
- veniturile realizate din operaţiile în participaţie, cedate coparticipanţilor,
potrivit contractului de asociere
- cheltuielile primite prin transfer din operaţii în participaţie conform
contractului încheiat între coparticipanţi
- sumele primite de la coparticipanţi reprezentând disponibilităţi băneşti
Se debitează cu:
- veniturile primite prin transfer de la coparticipanţi
- amortizarea calculată de proprietarul imobilizării, preluată de la
coparticipantul care conduce evidenţa operaţiunilor în participaţie, conform
contractelor de participaţie
- cheltuielile înregistrate din operaţii în participaţie, transferate
coparticipanţilor, în conformitate cu prevederile contractului de participaţie
- sumele achitate coparticipanţilor sau virate sub formă de rezultat al operaţiilor în
participaţie
95
- creditor şi reflectă sumele datorate coparticipanţilor ca rezultat favorabil
(profit) din operaţii în participaţie, precum şi sumele datorate de coparticipanţi
destinate acoperirii unor eventuale pierderi rezultate din operaţii de participare.
- debitor şi reprezintă sumele ce urmează a fi încasate (creanţele) din
operaţiuni în participaţie ca rezultat favorabil (profit) sau sumele datorate de
coparticipanţi pentru acoperirea eventualelor pierderi înregistrate din operaţii în
participaţie.
Exemple:
1). Societatea Comercială „Alfa” SA acordă un împrumut Societăţii
Comerciale „Beta” SA, în valoare de 85.000 lei, cu o dobândă de 10%. Societăţile
fac parte din acelaşi grup. Înregistraţi operaţiunile la cele două societăţi:
Societatea Comercială „Alfa” SA
- acordarea împrumutului:
4511 = 5121 85.000
- înregistrarea dobânzii de încasat:
4518 = 766 8.500
- încasarea (la restituire) împrumutului şi a dobânzii aferente:
5121 = % 93.500
4511 85.000
4518 8.500
Societatea Comercială „Beta” SA

- primirea împrumutului:
5121 = 4511 85.000
- înregistrarea dobânzii:
666 = 4518 8.500
- restituirea (plata) la termen a împrumutului şi a dobânzii aferente:
% = 5121 93.500
4511 85.000
4518 8.500
2). Asociatul „A” depune în caserie suma de 60 lei; în contul de disponibil de

la bancă 200 lei şi dividendele cuvenite pentru anul trecut de 140 lei, sub forma de
împrumut temporar acordat Societăţii Comerciale „Student” SRL. Dobânda
cuvenită asociatului (persoană juridică) pentru sumele depuse este de 120 lei, iar
impozitul pe dividende de 22 lei (16%). După 1 an se restituie suma depusă şi
dobânda aferentă.
- depunerea sumelor:
% = 4551 400
5311 60
5121 200
96
457 140
- înregistrarea dobânzii:
666 = 4558 120
- înregistrarea impozitului pe dividende:
4551 = 446 22
- plata impozitului pe dividende:
446 = 5121 22
- restituirea către asociat a sumelor şi a dobânzii:
% = 5311 506
4551 378
4558 120
5.18. Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi
În afara creanţelor curente, cum sunt cele privind vânzarea de bunuri şi

servicii, entităţile pot deţine şi alte creanţe diverse cum ar fi: debitele din avansuri
spre decontare, din distribuirea de uniforme şi echipament de lucru, debite
provenite din pagube materiale, amenzi şi penalităţi pretinse, stabilite în baza unor
sentinţe ale instanţelor judecătoreşti, creanţe reactivate etc., denumite debitori
diverşi.
În acelaşi context, întreprinderile înregistrează pe lângă datoriile faţă de
furnizori, personal sau alte activităţi curente, şi alte datorii denumite creditori
diverşi cum sunt datoriile faţă de terţi pe bază de titluri executorii, datorii privind
achiziţionarea titlurilor de plasament, precum diferenţele de curs valutar rezultate
cu ocazia lichidării creditorilor, debite reactivate, etc.
Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi se conduce cu ajutorul
conturilor din grupa 46 „Debitori şi creditori diverşi”.
Contul 461 „Debitori diverşi”
Ţine evidenţa debitorilor proveniţi din pagube materiale create de terţi, a
creanţelor provenite din titluri executorii şi a altor creanţe.Este un cont de decontări
cu terţii exprimând creanţe.După funcţia contabilă: cont de activ.
Se debitează cu:
- valoarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie, constatate lipsă sau
deteriorate imputate terţilor
- valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt cedate
- valoarea imobilizărilor cedate (vândute)
- valoarea debitelor reactivate (anterior înregistrate pe cheltuieli)
- valoarea împrumuturilor obţinute, la valoarea de rambursare a
obligaţiunilor emise
97
- dividendele de încasat aferente investiţiilor financiare pe termen scurt sau a
titlurilor imobilizate
- valoarea despăgubirilor şi penalităţilor datorate de terţi
- sumele datorate de către terţi pentru concesiuni, locaţii de gestiune, licenţe,
brevete şi alte drepturi similare:
- diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma raportării creanţelor
diverse la cursul de la închiderea exerciţiului financiar
- valoarea dobânzilor datorate de către debitori diverşi ce urmează a se
încasa
- valoarea sconturilor acordate debitorilor diverşi
- valoarea debitelor încasate reprezentând creanţe diverse
- sumele reprezentând debite scăzute din evidenţă datorită imposibilităţii
încasării debitorilor
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, corespunzătoare debitelor încasate
sau înregistrate la finele exerciţiului
Soldul contului este debitor şi reflectă creanţele unităţii faţă de debitori
diverşi.
Contul 462 ”Creditori diverşi”
După conţinutul economic: cont de datoriievidenţiind sumele datorate
terţilor, pe bază de titluri executorii sau a altor obligaţii ale entităţii faţă de terţi
provenind din operaţii diverse. După funcţia contabilă este un cont de pasiv.Se
creditează cu:
- sumele încasate în conturile de trezorerie dar necuvenite unităţii
- sumele datorate terţilor sub formă de despăgubiri şi penalităţi
- cheltuielile legate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii
- rezultatul nefavorabil din corectarea erorilor contabile aferente exerciţiilor
anterioare
- partea din subvenţii de restituit
- diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea la încheierea
exerciţiului financiar a creditorilor diverşi
Se creditează cu:
- sumele plătite creditorilor diverşi inclusiv în natură
- plata datoriilor privind titlurile de plasament achiziţionate
- valoarea datoriilor prescrise sau anulate reprezentând creditori diverşi
- valoarea sconturilor obţinute de la creditori
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută achitate sau
înregistrate la sfârşitul exerciţiului financiar
Soldul contului este creditor şi reflectă sumele datorate creditorilor diverşi.
Exemple:
98
1). Se înregistrează suma de 100 lei + TVA 19% drept chirie de încasat
pentru un spaţiu închiriat. Se încasează chiria în numerar. (Entitatea are ca obiect
de activitate comerţul).
- înregistrarea chiriei de încasat:
461 = % 119
706 100
4427 19
- încasarea chiriei:
5311 = 461 119
2). Se contabilizează suma de 500 lei, TVA 24% drept chirie datorată
terţilor, pentru un imobil închiriat.
% = 462 595
612 500
4426 95
3). Se înregistrează 175 lei, ca sumă încasată necuvenită entităţii. Se restituie
creditorului.
5121 = 462 175
462 = 5121 175
4). Se înregistrează suma de 1000 lei, (TVA 19%), reprezentând sconturi

obţinute de la creditori diverşi şi 100 lei reprezentând diferenţe nefavorabile
rezultate din evaluarea creditorilor diverşi.
462 = 767 1.000
665 = 462 100
5.19. Contabilitatea operaţiunilor de regularizare şi asimilate
Sunt considerate operaţiuni de regularizare acele operaţiuni care apar în

cursul exerciţiului financiar fiind reflectate temporar în contabilitate şi care ulterior
trebuie anulate sau repartizate în alte conturi.
Decontările între exerciţiile financiare au în vedere atât elemente de activ cât
şi elemente de pasiv, sub forma cheltuielilor şi veniturilor constatate în cursul
exerciţiului financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare viitoare.
Operaţiunile de regularizare au în vedere:
- cheltuielile în avans cum sunt: concesiuni, prime de asigurare, abonamente,
chirii, locaţii de gestiune, dobânzi aferente contractelor de leasing plătite în avans;
- veniturile în avans cum sunt: chirii, prime de asigurare, abonamente,
dobânzi aferente contractelor se leasing financiar încasate în avans, etc.;
- creanţe şi datorii care necesită cercetări şi clarificări ulterioare.
99
Referitor la alte operaţiuni asimilate, acestea sunt de natura celor care nu se
pot înregistra în contabilitate pe cheltuieli sau alte conturi în mod direct, urmând ca,
ulterior, după clarificarea esenţei acestora, operaţiunile respective să fie evidenţiate
în contabilitate, în conformitate cu reglementările în vigoare.
Contabilitatea operaţiunilor privind decontările între exerciţiile financiare şi
alte operaţiuni similare se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 47 „Conturi de
regularizare şi asimilate” respectiv conturile:
471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
472 „Venituri înregistrate în avans”
473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare”.
Contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”
Evidenţiază cheltuielile efectuate în avans care urmează a se suporta pe
cheltuieli în exerciţiile financiare viitoare. Cont de decontări, cu funcţie contabilă
de activ.Se debitează cu:
- sumele înregistrate sau achitate reprezentând abonamente, chirii şi alte
cheltuieli efectuate anticipat
- dobânzile aferente contractelor de leasing financiar, ce privesc perioadele
viitoare
Se creditează cu: sumele repartizate în perioadele următoare asupra
cheltuielilor conform prevederilor din scadenţare.
Soldul contului este debitor şi reflectă cheltuielile efectuate în avans ce vor
afecta rezultatele exerciţiilor viitoare.
Contul 472 „Venituri înregistrate în avans”
Are rolul de a evidenţia veniturile înregistrate în perioadele curente dar care
privesc exerciţiile financiare viitoare.Cont de decontări, cu funcţie contabilă de
pasiv.
Se creditează cu:
- veniturile înregistrate în avans, de încasat sau încasate aferente exerciţiilor
financiare următoare
- sumele reprezentând dobânzi înregistrate în avans aferente bunurilor cedate
în regim de leasing financiar
Se debitează cu:
- veniturile înregistrate în avans devenite scadente în perioadele curente care
vor influenţa rezultatele exerciţiului
Soldul contului este creditor şi reflectă veniturile încasate sau facturate în
avans (înregistrate în avans).
Decontările din operaţii în curs de clarificare evidenţiază sumele care în
momentul producerii operaţiunilor economice nu pot fi înregistrate pe cheltuieli sau
alte conturi, în mod direct, fiind necesare cercetări, lămuriri şi clarificări
ulterioare. Asemenea situaţii se pot datora: lipsei unor documente, imperfecţiuni în
ceea ce priveşte completarea documentelor, înţelegerea eronată a unor evenimente
şi tranzacţii. Astfel de evenimente sunt:
100
- amenzi şi penalităţi plătite dar incerte în privinţa legalităţii;
- lipsuri în gestiune pentru care nu se cunosc vinovaţii;
- erori apărute în extrase de cont bancare;
- cheltuieli a căror modalitate de suportare nu este cunoscută.
Contul 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare”
Este un cont de decontări, reflectând operaţiuni ce necesită lămuriri şi
clarificări ulterioare.
Se debitează cu:
- plăţile pentru care în momentul efectuării sau constatării nu se pot lua
măsuri de înregistrare definitivă într-un cont distinct, fiind necesare cercetări şi
clarificări suplimentare inclusiv minusurile în gestiunea de stocuri pentru care nu se
cunosc vinovaţii
- sumele restituite, din cele încasate anterior dar necuvenite unităţii
Se creditează cu: sumele încasate de la terţi în conturile de trezorerie, din
cele neclarificate în momentul constatării sau clarificate trecute pe cheltuieli ale
perioadei
- debitor şi exprimă creanţe, ale entităţii în curs de clarificare;
- creditor şi reflectă datorii, ale entităţii în curs de clarificare.
Exemple:
1). Societatea Comercială „Rovex” SA execută la o firmă specializată
reparaţia unui motor. Costul reparaţiei este de 100 lei, TVA 19%, din care 50 lei s-
au achitat în momentul recepţiei lucrării, iar 50 lei se vor înregistra şi achita în
exerciţiul următor.
Anul N
- evidenţierea recepţiei reparaţiei cu reflectarea cheltuielilor anticipate:
% = 401 119
611 50
471 50
4426 9,50
4428 9,50
- plata furnizorului în anul N:
401 = 5121 62
Anul N + 1
- regularizarea cheltuielilor efective:
611 = 471 50
- plata furnizorului:
401 = 5121 59,50
- regularizare TVA:
4426 = 4428 9,50
101
2). Cheltuielile ocazionate de reparaţiile capitale neprevăzute, ce urmează să
se raporteze pe cheltuieli efective în anul următor, sunt în sumă de 8.000 lei, TVA
19%.
Anul N
- înregistrare cheltuieli în avans:
% = 401 9.520
471 8.000
4426 1.520
- achitare:
401 = 5121 9.520
Anul N+1
- regularizare:
611 = 471 8.000
3). Societatea Comercială „Practic „ SA înregistrează suma de 600 lei

reprezentând dobânzi cuvenite pentru livrări de mărfuri cu plata în rate, ce se vor
încasa în exerciţiul viitor. Se încasează dobânzile.
Anul N 411 = 472 600
Anul N+1 472 = 766 600
5121 = 411 600
4). Societatea Comercială „B” înregistrează suma de 375 lei, TVA 19% drept
chirii în avans. Conform scadenţarului se încasează devenind venit al perioadei
curente.
472 = % 446,25
706 375
4427 71,25
5121 = 472 446,25
5). Se constată suma de 40 lei ca sumă intrată în contul de la bancă care nu

poate fi clarificată în momentul înregistrării. Ulterior se clarifică situaţia,
considerându-se necuvenită. Se restituie.
- înregistrarea sumei încasate, aflate în curs de clarificare:
5121 = 473 40
- restituirea sumei după clarificarea situaţiei:
473 = 5121 40
5.20. Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii
102
În economia de piaţă se întâlnesc entităţi care au în structură mai multe
subunităţi fără personalitate juridică şi care conduc contabilitate proprie.
În asemenea cazuri, apar o serie de relaţii de decontare între unitate şi
subunităţi, precum între subunităţi în legătură cu valorile materiale şi băneşti
transferate între aceste structuri organizatorice.
Conturile cu ajutorul cărora se realizează evidenţa relaţiilor în cadrul unităţii
sunt: contul 481 „Decontări între unitate şisubunităţi” şi contul 482 „Decontări
între subunităţi”.
Contul 481 „Decontări între unitate şi subunităţi”
Evidenţiază decontările între unitate şi subunităţile sale fără personalitate
juridică, care conduc contabilitate proprie.După conţinutul economic este un cont
de decontări interne.După funcţia contabilă: cont bifuncţional.
Se debitează cu: valorile materiale şi băneşti transferate subunităţilor (în
contabilitatea unităţii) sau unităţii (în contabilitatea subunităţii):
__________________________ x ____________________________
481 „Decontări între = %
unitate şi subunităţi” 301 „Materii prime”
302„Materiale consumabile”
308 „Diferenţe de preţ la materii
prime şi materiale”
341”Semifabricate”
348 „Diferenţe de preţ la produse”
361 ” Animale şi păsări”
368 „Diferenţe de preţ la animale
şi păsări”
371 „Mărfuri”
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
381 „Ambalaje”
388„Diferenţe de preţ la
ambalaje”
512 „Conturi curent la bănci”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
Se creditează în corespondenţă cu debitul conturilor de valori materiale şi
băneşti primite de unitate de la subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau cele primite
de subunitate de la unitate (în contabilitatea subunităţilor).
__________________________ x ____________________________
% = 481 „Decontări între unitate şi
301 „Materii prime” subunităţi”
103
341”Semfabricate”
şi păsări”
371 „Mărfuri”
381 „Ambalaje”
388„Diferenţe de preţ la ambalaje”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- debitor şi reflectă sumele de încasat adică creanţele faţă de unitate sau
subunităţi;
- creditor şi reflectă sumele datorate pentru operaţiuni reciproce între unitate
şi subunităţile sale care ţin contabilitate proprie.
Contul 482 „Decontări între subunităţi”.
Ţine evidenţa decontărilor între subunităţile fără personalitate juridică din
cadrul aceleaşi unităţi care conduc contabilitate proprie.După conţinutul economic
cont de decontări interne.După funcţia contabilă: cont bifuncţional.
Se debitează cu:
- valorile materiale şi băneşti transferate între subunităţile aparţinând
aceleiaşi unităţi:
__________________________ x ____________________________
482 „Decontări între = %
subunităţi” 301 „Materii prime”
341 ”Semfabricate”
şi păsări”
371 „Mărfuri”
104
381 „Ambalaje”
388„Diferenţe de preţ la ambalaje”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
Se creditează cu:
- valorile materiale primite de subunitate de la alte subunităţi din cadrul
aceleiaşi unităţi:
__________________________ x ____________________________
% = 482 „Decontări între subunităţi”
3xx „Conturi de stocuri şi
producţie în curs de execuţie”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- debitor şi reprezintă sumele de încasat de la alte subunităţi;
- creditor şi reprezintă sumele datorate altor subunităţi.
5.21 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor
Riscul de neâncasare total sau parţial al creanţelor ca urmare a falimentului,

insolvabilităţii sau dispariţiei clienţilor şi debitorilor diverşi necesită corecţii de
valoare ale acestora.
Ajustările pentru deprecierea creanţelor se constituie, de regulă la finele
exerciţiului financiar, ca urmare a riscului de nerealizare, (neâncasare).
Atunci când deprecierea unei creanţe este ireversibilă este necesară scoaterea
ei din evidenţă şi trecerea sumei în cauză la pierderi din creanţe.
Pentru deprecieri reversibile atunci când valoarea de înregistrare este diferită
de cea reală (actuală) se calculează şi înregistrează ajustări pentru depreciere prin
afectarea cheltuielilor iar diminuarea sau anularea se virează la venituri.
În aceste situaţii, constituirea de ajustări pentru deprecierea creanţelor are ca
scop atenuarea şi anihilarea efectelor nefavorabile generate de riscurile privind
realizarea creanţelor întreprinderii.
Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor se conduce cu
ajutorul conturilor din grupa 49 „Ajustări pentrudeprecierea creanţelor”:
491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi”
495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului
cu asociaţii/acţionarii”
496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi”
Contul 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi”
105
După conţinutul economic: evidenţiază ajustările pentru deprecierea
creanţelor reflectate de conturile de clienţi.După funcţia contabilă: cont de pasiv.
În creditul contului, se înregistrează valoarea ajustărilor constituite pentru
clienţi incerţi, dubioşi, rău platnici sau aflaţi în litigiu:
___________________ x ____________________________
6814”Cheltuieli de exploatare = 491 „Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru creanţelor - clienţi”
deprecierea activelor circulante”
__________________________ x ____________________________
În debitul contului, se înregistrează diminuarea sau anularea provizioanelor
constituite pentru deprecierea creanţelor – clienţi:
__________________________ x ____________________________
491 „Ajustări pentru = 7814 „Venituri din ajustări pentru
deprecierea creanţelor clienţi” deprecierea activelor circulante”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este creditor şi reflectă provizioanele constituite aferente
creanţelor - clienţi.
Contul 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor –decontări în cadrul
grupului cu asociaţii/acţionarii”
Evidenţiază ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate în conturile de
decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii.După funcţia contabilă este un cont de
pasiv.
În creditul contului se înregistrează constituirea ajustărilor pentru
depreciere cu caracter financiar, existente în cadrul conturilor de decontări în cadrul
grupului şi cu asociaţiiÎn debitul contului se înregistrează diminuarea sau anularea
ajustărilor constituite pentru deprecierea creanţelor din conturile de decontări în
cadrul grupului sau cu asociaţii. Soldul contului este creditor şi reflectă ajustările
constituite aferente deprecierii creanţelor – decontări în cadrul grupului şi cu
asociaţii.
Contul 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi”
Evidenţiază ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi.
În creditul contului se înregistrează ajustărilor constituite pentru deprecierea
creanţelor din conturile de debitori diverşi
În debitul contului se înregistrează diminuarea sau anularea ajustărilor constituite
pentru deprecierea creanţelor existente în conturile de debitori diverşi
Soldul contului este creditor şi reprezintă ajustările constituite pentru
deprecierea creanţelor – debitori diverşi la un moment dat.
Cuvinte şi concepte cheie prezentate: contabilitatea operaţiilor privind decontările

cu furnizorii, livrări nefacturate până la închiderea exerciţiului, vânzări cu reduceri
comerciale şi financiare, datorii comerciale, clienţi, salariul brut de bază, salariul
106
net de plată, contribuţia personalului pentru asigurările sociale, respectiv pentru
pensia suplimentară, profit impozabil, prorataTVA, debitori diverşi, cheltuieli
constatate în avans, participaţie, clienţi incerţi sau în litigiu, tras, efecte remise la
scontate, contribuţia la asigurările, contribuţia la fondul de şomaj, fonduri speciale,
TVA de dedus, creditori diverşi, venituri înregistrate în avans, ajustări pentru
deprecierea creanţelor.
1. Ce sunt relaţiile cu terţii?
2. Explicaţi relaţia furnizor – client.
3. Ce sunt creanţele şi cum se clasifică?
4. Ce sunt datoriile şi cum se clasifică?
5. Care sunt criteriile de recunoaştere a creanţelor şi datoriilor?
6. La ce valori pot fi evaluate creanţele şi datoriile entităţilor economice?
7. Cum se conduce contabilitatea analitică a furnizorilor şi clienţilor?
8. Prezentaţi structura cheltuielilor salariale.
9. Prezentaţi reţinerile din salarii.
10. Care sunt elementele de bază privind calculul salariilor?
11. Care este baza de impozitare a profitului şi cum se determină?
12. Care sunt operaţiunile ce se cuprind în sfera de aplicare a TVA?
13. Care este baza de calcul a TVA şi care sunt elementele care nu se cuprind
în această bază?
14. Care sunt principalele operaţiuni de decontare dintre entităţi şi
acţionari/asociaţi?
15. Explicaţi conţinutul conceptelor „debitori” şi „creditori” diverşi.
16. Ce sunt operaţiunile de regularizare şi ce au în vedere?
17.Ce sunt subvenţiile în general şi cum se pot clasifica subvenţiile?
19. Ce sunt subvenţiile pentru active?
20. Ce sunt considerate subvenţiile pentru investiţii (active) în bilanţ?
21. Care sunt elementele structurale ale subvenţiilor pentru investiţii?
22. Ce sunt subvenţiile de primit?
23. Ce sunt subvenţiile aferente activităţii de exploatare?
CAPITOLUL 6
CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE
6.1. Conţinutul, caracteristicile şi principalele structuri ale fluxurilor de

trezorerie
Trezoreria întreprinderii asigură evidenţa existenţei şi mişcării investiţiilor

financiare pe termen scurt, a disponibilităţilor din conturi bancare, a creditelor
bancare pe termen scurt, a numerarului din casierie, a acreditivelor, avansurilor de
trezorerie, viramentelor interne şi a altor valori similare.
107
În funcţie de moneda în care se concretizează, fluxurile de trezorerie pot
exista în moneda naţională sau în valută. Evidenţa se conduce distinct pe fiecare
entitate monetară.
Gestiunea trezoreriei are rolul de a asigura un nivel optim al numerarului şi
echivalentelor acestuia, a volumului resurselor financiare existente în conturi
bancare, a creditelor obţinute pe termen scurt, a valorilor de încasat, a investiţiilor
pe termen scurt considerate avantajoase firmei, în vederea asigurării unui nivel
optim de lichiditate.
Prin trezorerie se estimează capacitatea întreprinderilor de a genera
numerar şi echivalente de numerar.
În conformitate cu IAS 7 „Situaţia fluxurilor de numerar” conceptul de
trezorerie are în vedere următorii termeni specifici: numerarul, echivalentele de
numerar, fluxurile de numerar.
Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar, sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem
de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi care
sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii (ex. valorile de încasat,
acţiuni, obligaţiuni şi alte valori).
Fluxurile de numerar sunt reprezentate prin intrările sau ieşirile de numerar
şi echivalente ale acestuia.
În cadrul situaţiilor financiare generale ale întreprinderii, fluxurile de
numerar sunt reprezentate prin „Situaţia fluxurilor denumerar (trezorerie)” care
grupează fluxurile de numerar ca provenind din trei activităţi:
a) Activităţi de exploatare, sunt principalele activităţi generatoare de
venituri, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investire sau finanţare.
b) Activităţi de investire, constau în achiziţionarea şi cedarea de active
imobilizate şi alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
c) Activităţi de finanţare, sunt activităţile care au ca efect modificări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor întreprinderii.
6.2. Evaluarea fluxurilor de trezorerie
Evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt se poate fac la:

- valoarea de intrare reprezentată de costul de achiziţie (preţul de
cumpărare) sau valoarea stabilită potrivit contractelor;
- valoarea de inventar stabilită prin compararea valorii de inventar cu
valoarea de intrare aplicând principiul prudenţei;
- valoarea de ieşire dată de preţul de vânzare, diferenţa dintre acesta şi
valoarea contabilă, reprezentând câştigul sau pierderea ca urmare a tranzacţiilor.
Redobândirea investiţiilor financiare pe termen scurt de către emiţătorii lor
pentru a fi anulate sau revândute poartă denumirea de răscumpărare.
108
Elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se
cursul de închidere a exerciţiului, diferenţele înregistrându-se la cheltuieli sau
venituri din diferenţe de curs.
Cheltuielile de cumpărare a investiţiilor financiare pe termen scurt se
înregistrează pe cheltuieli ale perioadei fiind deductibile fiscal.
Operaţiunile de vânzare – cumpărare de valută se înregistrează în
contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia. La
închiderea exerciţiului financiar diferenţele de curs valutar rezultate din evaluarea
disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în
valută, acreditivele şi depozitele pe termen scurt în valută evidenţiate la cursul de
schimb comunicat de BNR, valabil la data închiderii exerciţiului financiar se
înregistrează în conturile de venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar
după caz.
6.3. Organizarea contabilităţii trezoreriei
Decontările efectuate prin intermediul trezoreriei pot fi grupate în: decontări

în numerar, decontări fără numerar şi alte operaţii de trezorerie.Din categoria
decontărilor în numerar fac parte:
- decontările prin casierie;
- decontările prin mandat sau ramburs poştal.
Pentru decontările în numerar se folosesc instrumente dedecontare cum sunt:
- cecul în numerar;
- chitanţa;
- dispoziţia de încasare (plată) în numerar;
- monetarul;
- listele de plată;
- statele de salarii;
- foaia de vărsământ.
Evidenţa operativă a decontărilor în numerar se asigură cu ajutorul
„Registrului de casă” iar a decontărilor prin conturi la bănci folosind „Extrasul de
cont”.
Decontările fără numerar se realizează prin următoarele forme de decontare:
- acceptarea;
- acreditivul;
- scrisoarea de garanţie.
Acceptarea este forma de decontare prin care plăţile între agenţii economici
se efectuează pe baza consimţământului plătitorului dat din proprie iniţiativă sau la
cererea furnizorului. Decontarea din iniţiativa plătitorului se face folosind ca
instrumente de decontare:
- ordinul de plată;
- dispoziţia de plată;
109
- cecul;
- biletul la ordin;
- cambia;
- trata.
Prin decontare din iniţiativa furnizorului se folosesc ca instrumente de
decontare: factura şi uneori acreditivul documentar.
Acreditivul este forma de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura
livrărilor de bunuri sau prestaţiilor de servicii dintr-o sumă rezervată în acest scop.
La cererea furnizorului, cumpărătorul solicită băncii sale separarea din
disponibilităţile băneşti a unor sume care se constituie într-un depozit la bancă la
dispoziţia furnizorului. Această formă de decontare se foloseşte în cazul plătitorilor
care creează greutăţi financiare furnizorilor în ceea ce priveşte încasarea sumelor,
fie datorită unor întârzieri repetate, fie a unor refuzuri la plată nejustificate.
Acreditivul este avantajos pentru furnizor deoarece acesta are garanţia
încasării creanţelor conform graficului, dar este dezavantajos pentru cumpărător
deoarece acesta îşi blochează o parte din resursele sale financiare pentru relaţiile cu
un singur furnizor.
Scrisoarea de garanţie se foloseşte atunci când agenţii economici nu au
disponibil în cont şi solicită băncii să le asigure cu anticipaţie credite din care să
poată efectua anumite plăţi. Astfel băncile eliberează plătitorilor scrisori de garanţie
prin care se confirmă că pentru anumite cazuri bine determinate vor asigura pe o
anumită perioadă şi în limita unor sume prestabilite resurse necesare efectuării
plăţilor.
Contabilitatea sintetică a trezoreriei este organizată cu ajutorul conturilor din clasa
5 „Conturi de trezorerie”, care cuprinde următoarele grupe de conturi:
grupa 50 „Investiţii pe termen scurt”
grupa 51 „Conturi la bănci”
grupa 53 „Casa”
grupa 54 „Acreditive”
grupa 58 „Viramente interne”
grupa 59 „Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de
trezorerie”
6.4. Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt
Investiţiile pe termen scurt sunt titlurile de plasament achiziţionate de

entităţi în vederea realizării unor câştiguri de capital sau a unor venituri pe termen
scurt.
În această categorie se includ următoarele:
- acţiunile emise d către societăţi din cadrul grupului sau din afara acestuia
cumpărate pentru a fi revândute;
110
- obligaţiunile emise şi răscumpărate la scadenţă în vederea anulării, pentru a
fi vândute în vederea obţinerii de câştiguri pe termen scurt;
- obligaţiunile achiziţionate;
- alte titluri de plasament achiziţionate în vederea realizării unui profit pe
termen scurt (cum sunt: warantul, contractul futures, bonurile de tezaur,
certificatele de depozit).
Warantul este un titlu de valoare care dă dreptul dobânditorului să cumpere
acţiunile societăţii care le-a emis la un preţ fix într-o perioadă de timp determinată.
Contractele de futures reprezintă o înţelegere între două părţi de a vinde,
respectiv de a cumpăra un activ la o scadenţă viitoare.
Bonurile de tezaur sunt titluri emise de către stat care au preţul de vânzare
mai mic decât cele răscumpărate.
Certificatele de depozit sunt titluri de valoare emise de către stat sau bănci
care asigură la scadenţă o anumită dobândă.
Contabilitatea acestora trebuie organizată distinct pe fiecare categorie de
titluri în parte. Principalele caracteristici ale investiţiilor financiare pe termen scurt
se referă la faptul că sunt: negociabile, constitutive de drepturi şi obligaţii, liber
transmisibile şi pot fi cotate la bursă.
Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt se conduce cu ajutorul conturilor
din grupa 50 „Investiţii pe termen scurt”.
Contul 501 „Acţiuni deţinute la entităţi afiliate”
Evidenţiază investiţiile financiare pe termen scurt la societăţile din cadrul
grupului, cumpărate pentru obţinerea de venituri financiare pe termen scurt.
După funcţia contabilă: este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea, la preţ de cumpărare, a
acţiunilor achiziţionate de la societăţile din cadrul grupului:
__________________________ x ____________________________
501 “Acţiuni deţinute la = %
entităţi afiliate” 509 “Vărsăminte de efectuat
pentru investiţiile pe
termen scurt”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile din evaluarea la închiderea exerciţiului financiar, a
valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată
:
__________________________ x ____________________________
501 “Acţiuni deţinute la = 768” Alte venituri financiare”
entităţi afiliate”
__________________________ x ____________________________
111
- creşterea valorii activelor financiare disponibile pentru vânzare , inclusă
direct în capitalul propriu , în cadrul situaţiilor financiare anuale consolidate
__________________________ x ____________________________
501 “Acţiuni deţinute la = 106”Rezerve”
entităţi afiliate”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează valoarea acţiunilor cedate, deţinute
anterior la societăţile din cadrul grupului:
__________________________ x ____________________________
% = 501“Acţiuni deţinute la entităţi
512 “Conturi curente la bănci” afiliate”
531 „Casa”
664 „Cheltuieli privind investiţiile
financiare cedate”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile din eveluarea la încheierea exerciţiului financiar, a
.
__________________________ x ____________________________
668”Alte cheltuieli = 501“Acţiuni deţinute la entităţi
financiare „ afiliate
__________________________ x ____________________________
Soldul contului estedebitor şi reprezintă valoarea acţiunilor deţinute pe termen
scurt la entităţile afiliate.
Contul 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
Evidenţiază obligaţiunile emise şi răscumpărate de întreprindere.
În debitul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor emise şi
răscumpărate ulterior:
__________________________ x ____________________________
505 „Obligaţiuni emise şi = %
răscumpărate” 509 „Vărsăminte de efectuat
termen scurt”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor emise,
răscumpărate şi anulate ulterior:
__________________________ x ____________________________
161 „Împrumuturi din = 505 „Obligaţiuni emise şi
emisiuni de obligaţiuni” răscumpărate”
112
__________________________ x ____________________________
Soldul contului estedebitor şi reflectă valoarea obligaţiunilor emise şi
răscumpărate, neanulate.
Contul 506 „Obligaţiuni”
Evidenţiază obligaţiunile cumpărate de către întreprinderi de pe piaţa
financiară.
În debitul contului se înregistrează valoarea de achiziţie a obligaţiunilor
cumpărate:
__________________________ x ____________________________
506 „Obligaţiuni” = %
509 „Vărsăminte de efectuat
termen scurt”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile din evaluarea la închiderea exerciţiului financiar, a

:
______________________ x ____________________________
506”Obligaţiuni” = 768” Alte venituri financiare”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează valoarea obligaţiunilor cedate:
__________________________ x ____________________________
% = 506 „Obligaţiuni”
531 „Casa”
664 „Cheltuieli privind investiţiile
financiare cedate”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile din eveluarea la încheierea exerciţiuli financiar ,
a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată :
__________________________ x _____________________________
668”Alte cheltuieli = 506”Obligaţiuni”
Financiare
___________________________x_____________________________
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.
Contul 508 „Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate”
113
Evidenţiază alte titluri de plasament şi creanţe asimilate, cumpărate de
întreprindere.
- valoarea de achiziţie a altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe
asimilate cumpărate:
__________________________ x ____________________________
508 „Alte investiţii = %
pe termen scurt 509 „Vărsăminte de efectuat pentru
şi creanţe asimilate” investiţiile pe termen scurt”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie (titluri de
stat în valută şi depozite pe termen scurt în valută), la finele exerciţiului financiar
sau la lichidarea acestora:
__________________________ x ____________________________
508 „Alte investiţii = 765 „Venituri din diferenţe de
pe termen scurt curs valutar”
şi creanţe asimilate”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se evidenţiază:
- valoarea altor investiţii financiare pe termen scurt şi creanţe asimilate
cedate:
__________________________ x ____________________________
% = 508 „Alte investiţii pe
512 „Conturi curente la bănci” termen scurt şi creanţe
531 „Casa” asimilate”
664 „Cheltuieli privind
investiţiile financiare cedate”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie, la
închiderea exerciţiului sau la lichidarea acestora:
__________________________ x ____________________________
665 „Cheltuieli din = 508 „Alte investiţii pe
diferenţe de curs valutar” termen scurt şi creanţe asimilate”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este debitor şi reflectă valoarea altor investiţiilor financiare pe
termen scurt şi creanţe asimilate deţinute de întreprindere.
Contul 509 „Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt”
Este destinat evidenţierii vărsămintelor de efectuat pentru investiţii
financiare pe termen scurt.
114
În creditul contului se înregistrează valoarea datorată pentru investiţiile
financiare pe termen scurt cumpărate şi neachitate:
__________________________ x ____________________________
% = 509„Vărsăminte de efectuat pentru
501 „Acţiuni deţinute la investiţii pe termen
entităţi afiliate” scurt”
505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”
506 „Obligaţiuni”
508 „Alte investiţii pe termen
scurt şi creanţe asimilate”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar , rezultate în urma evaluării datoriilor în
valută , reprezentând vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt , la
finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar.
_________________________x_______________________________
665 „Cheltuieli din = 509„Vărsăminte de efectuat pentru
diferenţe de curs valutar „ investiţii pe termen scurt”
_________________________x_______________________________
În debitul contului se înregistrează valoarea achitată a investiţiilor pe termen
scurt achiziţionate:
__________________________ x ____________________________
509 „Vărsăminte de = %
efectuat pentru investiţii 512 „Conturi curente la bănci”
pe termen scurt” 531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
-diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în
valută , reprezentând vărsămintele de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt, la
finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau în urma achitării
acestora:
___________________________x_____________________________
509 „Vărsăminte de = 765”Venituri din diferenţe
efectuat pentru investiţii de curs valutar
pe termen scurt
___________________________x_____________________________
Soldulcreditor al contului, reprezintă valoarea datorată pentru investiţiile pe
termen scurt cumpărate.
Exemple:
1). Societatea Comercială „A” emite 200 de obligaţiuni proprii la valoarea
nominală de 2 lei/obligaţiuni în vederea obţinerii unui împrumut cu o dobândă de
10%. Ulterior se răscumpără 50% din obligaţiuni care se anulează.
115
- emiterea obligaţiunilor:
461 = 161 400
- încasare debitori diverşi:
5121 = 461 400
- evidenţiere dobândă:
666 = 1681 40
- plată dobândă:
1681 = 5121 40
- răscumpărare obligaţiuni:
505 = 5121 200
- anulare obligaţiuni:
161 = 505 200
2). Societatea Comercială „B” cumpără 500 de obligaţiuni la preţul de 5
lei/acţiune din care 50% se achită din casierie, iar diferenţa urmează a se achita
ulterior. Se vând 300 de obligaţiuni la preţul de 6 lei/obligaţiune iar diferenţa, la
preţul de 4 lei/obligaţiune. Operaţiunile se derulează prin contul de la bancă.
- achiziţie obligaţiuni:
506 = % 2.500
5311 1.250
509 1.250
- achitarea ulterioară:
509 = 5311 1.250
- vânzarea obligaţiunilor (300) PV > PC
461 = % 1.800
506 1.500
764 300
- încasare debitori diverşi:
5121 = 461 1.800
- vânzare obligaţiuni cu încasare imediată: (200) PV < PC
% = 506 1.000
5121 800
664 200
3). Societatea Comercială „A” emite obligaţiuni în valoare de 1000 lei, pe
care le cumpără Societatea Comercială „B”. Dobânda cuvenită prin negociere este
de 10%. După 1 an Societatea Comercială „A” răscumpără obligaţiunile la preţul
zilei de 900 lei. Evidenţiaţi în contabilitatea celor două societăţi operaţiunile
aferente.
Societatea „A”
- vânzare obligaţiuni proprii cu încasare imediată:
5121 = 161 1.000
- evidenţierea dobânzii:
666 = 1681 100
116
- plata dobânzii:
1681 = 5121 100
- răscumpărarea obligaţiunilor proprii: (Pr < Pv)
505 = % 1.000
5121 900
764 100
- anularea obligaţiunilor:
161 = 505 1.000
Societatea „B”
- achiziţie obligaţiuni:
506 = 5121 1.000
- evidenţierea dobânzii negociate şi încasate:
5121 = 766 100
- vânzare obligaţiuni: (Pv < Pc)
% = 506 1.000
5121 900
664 100
6.5. Contabilitatea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin conturi la bănci
Cea mai mare parte a decontărilor privind valorile materiale, lucrările şi

serviciile prestate între întreprinderi se derulează în condiţii normale prin
intermediul conturilor bancare.
Cu ajutorul conturilor bancare sunt delimitate şi înregistrate valorile de
încasat (cecurile şi efectele comerciale), disponibilităţile în lei şi în valută, creditele
bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile bancare aferente disponibilităţilor şi
creditelor bancare.
Reflectarea în contabilitate a acestora se realizează cu ajutorul conturilor din
grupa 51 „Conturi la bănci”.
Principalele documente care se folosesc pentru efectuarea decontărilor prin
conturi la bănci sunt: ordinul de plată, cecul, biletul la ordin, cambia. Evidenţa
operativă se asigură cu ajutorul extrasului de cont.
6.5.1. Contabilitatea decontărilor prin conturi curente la bănci
Evidenţa disponibilităţilor în lei şi în valută aflate în conturile bancare, a

sumelor în curs de decontare, precum şi circuitul acestora se asigură cu ajutorul
contului 512 „Conturi curente la bănci”.
Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II:
5121 „Conturi la bănci în lei”
5124 „Conturi la bănci în valută”
5125 „Sume în curs de decontare”
117
După conţinutul economic: cont de mijloace de trezorerie.
- sumele depuse sau virate în cont, rezultate din încasările în numerar, din
alte instrumente de plată, indiferent de modalităţile de plată utilizate
- valoarea subvenţiilor pentru investiţii cuvenite şi încasate
- creditele bancare încasate în contul curent
- sumele încasate de la agenţii economici pentru titlurile de participare
deţinute la aceştia, de la alte societăţi din cadrul grupului sau de la alte entităţi
legate prin participaţii
- sumele încasate cu titlu de împrumuturi şi datorii asimilate
- sumele reprezentând creanţe imobilizate şi dobânzile aferente, precum şi
garanţiile restituite
- sumele încasate de la clienţi
- sumele reprezentând recuperări de debite de la personalul unităţii
- taxa pe valoarea adăugată de recuperat, primită de la bugetul statului
- sumele primite de la buget cu titlu de vărsăminte efectuate în plus faţă de
sumele datorate
- sumele depuse în contul curent de către asociaţi
- sumele depuse reprezentând aport în numerar la capitalul social
- sumele încasate din operaţii în participaţie
- sumele încasate în cont de la debitori diverşi
- sumele încasate, dar necuvenite de unitate
- sumele încasate în avans şi care se referă la exerciţii financiare viitoare
- sumele încasate, în curs de clarificare
- sumele virate subunităţilor (în contabilitatea unităţii) sau unităţii (în
contabilitatea subunităţilor)
- valoarea investiţiilor pe termen scurt cedate
- contravaloarea cecurilor şi efectelor comerciale încasate
- sumele încasate cu titlu de redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
- sumele încasare din activitîţi diverse
- sumele reprezentând dobânzi bonificate de bănci pentru disponibilităţile
existente în conturi bancare
- sumele încasate cu titlu de subvenţii acordate pentru exploatare
- sumele reprezentând alte venituri de exploatare
- sumele cu titlu de dividende pentru participaţiile la capitalul altor societăţi
- sumele încasate cu titlu de dobânzi aferente creanţelor imobilizate
- sumele încasate din investiţiile financiare cedate
- diferenţele favorabile de curs valutar pentru disponibilităţile valutare din
bancă, existente la finele exerciţiului financiar sau operaţiunilor efectuate în valută
în cursul exerciţiului
- valoarea sconturilor încasate de la terţi
118
- diferenţele favorabile , aferente operaţiunilor cu decontare în funcţie de cursul
unei valute , în cursul exerciţiului
- sumele încasate din venituri extraordinare
- sumele ridicate în numerar din contul curent sau virate în alt cont de
trezorerie
- sumele plătite cu titlu de împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
rambursate
- valoarea ratelor de credite rambursate din disponibilităţile existente la bănci
- sumele reprezentând rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate
- sumele restituite societăţilor care deţin titluri de participare ale unităţii sau
altor unităţi din cadrul grupului
- valoarea la preţ de achiziţie a investiţiilor financiare cumpărate, achitate
- sumele reprezentând vărsămintele efectuate (plătite) pentru titlurile
imobilizate şi investiţiile financiare pe termen scurt
- sumele achitate cu titlu de interese de participare
- sumele achitate sau virate coparticipanţilor, conform contractelor în
participaţie
- sumele plătite reprezentând dobânzi
- plăţile efectuate constând în avansuri acordate furnizorilor de imobilizări
- valoarea împrumuturilor acordate pe termen lung
- plăţile efectuate către furnizori
- plăţile efectuate către personalul unităţii
- sumele plătite terţilor, cu titlu de reţineri sau popriri din salarii
- plăţi ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii:
-sumele plătite anticipat:
- sumele plătite pentru acţiuni proprii răscumpărate
- sumele achitate reprezentând contribuţia la asigurările sociale
- sumele achitate pentru constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj,
datorat de angajator şi de angajaţi
- sumele virate asigurărilor sociale sub formă de alte datorii sociale
- sumele achitate la buget cu titlu de impozit pe profit
- plata către buget a TVA datorată, inclusiv cea plătită în vamă
- plăţile către organismele publice privind fondurile speciale, taxele şi
vărsămintele asimilate datorate
- plata către bugetul de stat a accizelor, altor impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate datorate
- plata impozitului de natură salarială, datorat bugetului de stat
- sumele achitate asociaţilor
- sumele achitate acţionarilor sau asociaţilor sub formă de dividende
- sumele achitate creditorilor diverşi
- restituirea sumelor aflate în curs de lămurire, după clarificare
119
- plăţile efectuate constând în sume transferate între unitate şi subunităţi
- contravaloarea serviciilor bancare plătite
- diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente disponibilităţilor în valută
din conturile bancare, la finele exerciţiului financiar sau la data efectuării
operaţiunilor, în cursul anului
- diferenţele nefavorabile , aferente operaţiunilor cu decontare în funcţie de
cursul unei valute, în cursul perioadei
Solduldebitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în valută, iar soldul
creditor valoarea creditelor primite în conturi curente la bănci.
Un tratament distinct are contul 5125 „Sume în curs de decontare”
Operaţiuni:
- sumele virate dar neapărute în extrasele de cont ale băncilor:
5125 = 4111
- consemnarea de sume pentru licitarea de valută:
5125 = 581
- sumele apărute în extrasele de cont din cele neevidenţiate antrior:
5121 (5124) = 5125
- sumele virate în contul de disponibil:
581 = 5125
- comisionul bancar:
627 = 5125
6.5.2. Contabilitatea valorilor de încasat
Valorile de încasat reprezintă efecte de comerţ aflate în posesia furnizorilor

pentru a fi transformate la scadenţă în disponibilităţi băneşti. Se cuprind în această
categorie:
- cecurile de încasat;
- efectele comerciale de încasat;
- efectele comerciale remise spre scontare.
La scadenţa efectelor comerciale funcţia de instrument detrezorerie a
acestora se realizează cu ajutorul contului 511 „Valori de încasat”. Rolul contului
este de a înregistra efectele comerciale depuse spre încasare la scadenţă sau remise
spre scontare, precum şi cecurile de decontare predate la bancă spre încasare până
la momentul în care valoarea acestora se înregistrează în conturile curente de la
bănci.
Contul 511 „Valori de încasat” se dezvoltă în trei conturi sintetice de gradul
II:
5112 „Cecuri de încasat”
5113 „Efecte de încasat”
5114 „Efecte remise spre scontare”.
Contul 5112 „Cecuri de încasat”
120
Are rolul de a evidenţia drepturile de creanţă faţă de clienţi ca urmare a
cecurilor de decontare emise şi acceptate de furnizori sau prestatori.
În debitul contului se înregistrează sumele reprezentând contravaloarea
bunurilor livrate şi a serviciilor prestate acoperite prin cecuri emise de plătitor
(clienţi) şi depuse la bancă spre încasare:
__________________________ x ____________________________
5112 „Cecuri de încasat” = 4111 „Clienţi”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează încasarea efectivă la scadenţă a cecurilor
acceptate de bănci:
__________________________ x ____________________________
% = 5112 „Cecuri de încasat”
__________________________ x ____________________________
Solduldebitor reflectă valoarea cecurilor depuse la bancă spre încasare dar
neâncasate.
Contul 5113 „Efecte de încasat”
Are rolul de a evidenţia efectele comerciale pe intervalul de la depunerea la
bancă spre încasare şi până la încasarea efectivă în conturile curente.
În debitul contului se înregistrează valoarea efectelor comerciale primite şi
depuse la bănci spre încasare dar neâncasate încă:
__________________________ x __________________________
5113 „Efecte de încasat” = 413 „Efecte de primit”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează încasarea sumelor aferente efectelor de
primit în lei sau în devize prin conturile de la bănci:
__________________________ x ____________________________
% = 5113 „Efecte de încasat”
5124 „Conturi la bănci în devize”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea efectelor comerciale de
natura efectelor de încasat depuse spre încasare la bănci dar încă neâncasate.
Atunci când deţinătorul unui efect comercial are nevoie de numerar înainte
de scadenţă, el poate depune efectul de comerţ la bancă pentru scontare, înainte de
termen.
Scontarea reprezintă operaţia prin care tranzacţiile dintre agenţii economici
se realizează pe bază de titluri de credit, plata efectuându-se înainte de scadenţă
121
atunci când posesorul unui efect comercial se prezintă la bancă, solicitând plata
efectului înaintea scadenţei.
Scontul este deci suma de bani sub formă de dobânzi, la care se adaugă şi un
comision pentru compensarea cheltuielilor de scontare ce se cuvine unităţii bancare
pentru plata efectelor comerciale înainte de scadenţă.
Prin scontare întreprinderea solicitantă va primi suma înscrisă pe efectul de
comerţ, mai puţin taxa scontului (dobânda + comisionul).
Contabilitatea efectelor remise spre scontare se conduce cu ajutorul contului
5114 „Efecte remise spre scontare”. După funcţia contabilă este un cont de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea efectelor comerciale, primite de
la clienţi mai puţin taxa de scont şi depuse spre scontare la bănci înainte de
scadenţă:
__________________________ x ____________________________
5114 „Efecte remise spre = 413 „Efecte de primit”
scontare”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează sumele încasate din efecte remise spre
scontare în lei sau în devize mai puţin sconturile acordate:
__________________________ x ____________________________
% = 5114 „Efecte remise spre scontare”
667”Cheltuieli privind sconturile”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este debitor şi exprimă efectele comerciale remise spre
scontare dar încă nescontate (neâncasate).
Exemplu:
Societatea Comercială “A” livrează mărfuri Societăţii Comerciale “B” în valoare

de 1.000 lei, TVA 19%. Ca urmare a înţelegerii dintre furnizor şi client s-a convenit
ca furnizorul să acorde clientului un credit comercial pentru mărfurile livrate de 45
zile, pentru care SC “B” emite un efect comercial de 1.400 lei acceptat de SC “A”
(diferenţa de 160 fiind dobânda curentă pentru acceptarea efectului). La scadenţă
SC “A” depune efectul comercial la bancă spre încasare.
6.5.3. Contabilitatea dobânzilor aferente disponibilităţilor şi creditelor

acordate prin conturile curente la bănci
Evidenţa dobânzilor datorate, aferente creditelor acordate de bănci în

conturile curente, respectiv de încasat pentru disponibilităţile aflate temporar în
conturile curente se conduce cu ajutorul contului 518 „Dobânzi”.
122
5186 „Dobânzi de plătit”
5187 „Dobânzi de încasat”.
Dobânzile datorate şi cele de încasat, aferente exerciţiului în curs, se
înregistrează la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare după caz.
Contul 518 „Dobânzi”, după funcţia contabilă: este un cont bifuncţional.
- dobânzile cuvenite, de încasat aferente disponibilităţilor aflate temporar în
conturile curente:
__________________________ x ____________________________
5187„Dobânzi de încasat” = 766 „Venituri din dobânzi”
__________________________ x ____________________________
- dobânzile plătite pentru împrumuturile primite:
__________________________ x ____________________________
5186 „Dobânzi de plătit” = 512 „Conturi curente la bănci”
__________________________ x ____________________________
- dobânzile datorate pentru creditele acordate de bănci în conturile curente:
__________________________ x ____________________________
666 Cheltuieli privind = 5186 „Dobânzi de plătit”
dobânzile”
__________________________ x ____________________________
- dobânzile încasate pentru disponibilităţile existente în conturile curente:
__________________________ x ____________________________
512 „Conturi curente la = 5187 „Dobânzi de încasat”
bănci”
__________________________ x ____________________________
- debitor şi reprezintă dobânzile de primit pentru disponibilităţile băneşti
aflate în conturi bancare (ct. 5187);
- creditor şi reprezintădobânzile de plătit pentru creditele în conturile curente
acordate de bănci (ct. 5186).
Exemple:
1). Societatea Comercială “Camel” SA înregistrează pe baza notificării

primite de la bancă dobânda de încasat aferentă disponibilităţilor băneşti aflate în
conturile curente şi depozitele bancare în sumă de 600 lei. Se încasează în contul
curent.
- înregistrarea dobânzii de încasat:
5187 = 766 600
- încasarea dobânzii:
123
5121 = 5187 600
2). Se înregistrează dobânda de plătit pentru creditele acordate de bancă, prin

contul curent, în sumă de 200 lei. Se înregistrează dobânda reţinută (plătită) de
bancă conform extrasului de cont.
- evidenţierea dobânzii de plătit:
666 = 5186 200
- plata dobânzii:
5186 = 5121 200
6.5.4.Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
O datorie trebuie clasificată pe termen scurt (curentă) atunci când se

aşteaptă să fie decontată în cursul normal al circuitului de exploatare al entităţii sau
este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Pentru finanţarea activităţii pe termen scurt agenţii economici pot apela la
credite pe termen de maximum 12 luni prin conturi separatede împrumut.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 519 „Credite bancare pe
termen scurt”. Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II, dintre care
mai reprezentative sunt:
5191 „Credite bancare pe termen scurt”
5192 „Credite pe termen scurt nerambursate la scadenţă
5193 „Credite externe guvernamentale”
5194 „Credite externe garantate de stat”
5195 „Credite externe garantate de bănci”
5196 „Credite de la trezoreria statului”
5197 „Credite interne garantate de stat”
5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.
După funcţia contabilă: sunt conturi de pasiv.
Principalele operaţiuni:
- evidenţierea creditelor pentru nevoi temporare acordate de bănci în conturi
distincte (separate):
__________________________ x ____________________________
% = 5191 „Credite bancare pe termen
512 „Conturi curente la bănci” scurt”
531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
- evidenţierea dobânzilor datorate pentru creditele pe termen scurt primite:
__________________________ x ____________________________
666 „Cheltuieli privind = 5198 „Dobânzi aferente creditelor
124
dobânzile” bancare pe termen scurt”
__________________________ x ____________________________
- reflectarea creditelor pe termen scurt nerambursate la scadenţă:
__________________________ x ____________________________
5192 „Credite bancare pe = 5191 „Credite bancare pe termen
termen scurt nerambursate scurt”
la scadenţă”
__________________________ x ____________________________
- evidenţierea creditelor pe termen scurt rambursate, inclusiv dobânzile
plătite:
__________________________ x ____________________________
% = 512 „Conturi curente la bănci”
5191 „Credite bancare pe termen scurt”
5198 „Dobânzi aferente creditelor
bancare pe termen scurt”
5192 „Credite bancare pe termen scurt
nerambursate la scadenţă”
__________________________ x ____________________________
Soldulcreditor al contului reprezintă creditele bancare pe termen scurt

nerambursate (ct. 5191), nerambursate la scadenţă (ct. 5192) şi dobânzile aferente
creditelor pe termen scurt (ct. 5198).
6.6. Contabilitatea decontărilor în numerar

6.6.1. Contabilitatea decontărilor prin casierie
Entităţile economice pot efectua în condiţiile legii decontări în numerar, atât

în lei, cât şi în valută.
Toate operaţiunile de plăţi şi încasări în numerar se evidenţiază operativ cu
ajutorul „Registrului de casă”. În cazul în care unitatea efectuează operaţiuni atât
în lei, cât şi în valută se deschid registre de casă separate.
Pentru consemnarea operaţiunilor de plăţi şi încasări în numerar se utilizează
următoarele documente justificative cum sunt:
- chitanţa pentru numerarul încasat prin casierie;
- cecul numerar, pentru ridicarea numerarului din contul de la bancă;
- foaia de vărsământ, pentru depunerea numerarului din casierie în contul de
la bancă;
- dispoziţia de plată – încasare, utilizată pentru aprobarea operaţiunilor de
plăţi şi încasări de către persoanele împuternicite din cadrul unităţii.
Decontările în numerar pot fi sintetizate astfel: încasări adică stingeri de
creanţe; plăţi stingeri de datorii şi transferuri (viramente interne).
125
Contabilitatea decontărilor în numerar se conduce cu ajutorul contului 531
„Casa”. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
5311 „Casa în lei” şi 5314 „Casa în devize”
Evidenţiază numerarul aflat în casieria unităţii şi mişcarea acestuia, sub
forma plăţilor şi încasărilor efectuate în cursul perioadei. După funcţia contabilă
este un cont de activ.
- sumele în numerar transferate din conturile bancare în casieria
întreprinderii
- sumele încasate în numerar de la clienţi
- sumele depuse de asociaţi în numerar pentru finanţarea activităţii şi din
operaţii în participaţie
- sumele încasate rezultate din decontări în cadrul grupului sau din interese
de participare
- sumele încasate cu titlu de aport la capitalul social
- sumele încasate de la debitori diverşi sau personal
- sumele încasate de la creditori diverş
- sumele încasate reprezentând venituri anticipate:
- sumele încasate şi necuvenite unităţii
- sumele virate unităţii de către subunităţi( în contabilitatea unităţii) sau
subunităţilor, de către unitate ( în contabilitatea subunităţilor )
- sumele restituite în casierie din avansuri de trezorerie acordate anterior
- sumele încasate în urma cedării imobilizărilor financiare pe termen scurt
- sumele încasate din prestări de servicii, vânzarea de mărfuri şi alte activităţi
- sumele încasate din despăgubiri şi alte venituri din exploatare
- câştigul rezultat din vânzarea investiţiilor pe termen surt la un preţ de cesiune mai
mare decât valoarea contabilă
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută la
finele exerciţiului financiar sau la data operaţiunilor efectuate în valută
- depunerile de numerar din casierie în conturile bancare
- valoarea de intrare a investiţiilor financiare achiziţionate prin plata în
numerar
- plăţile efectuate către furnizori din casierie
- valoarea avansurilor acordate furnizorilor şi prestatorilor în baza facturilor
emise de aceştia
- sumele achitate personalului din casierie
- plăţi ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii
- plăţi efectuate reprezentând sume transferate între unitate şi subunităţi
- sumele achitate terţilor în urma unor reţineri şi popriri din remuneraţiile
personalului
126
- sumele achitate în cadrul decontărilor din cadrul grupului şi cele privind
interesele de participare
- sumele restituite asociaţilor din casierie
- dividende plătite acţionarilor sau asociaţilor în numerar
- sumele plătite din operaţii în participaţii
- sumele achitate creditorilor diverşi din casierie
- sumele plătite anticipat
- plăţile efectuate cu titlu de transfer între unitate şi subunităţi în numerar
- valoarea avansurilor de trezorerie acordate din casierie
- plăţile în numerar privind achiziţiile de alte valori
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută
la finele exerciţiilor financiare sau la data efectuării operaţiunilor de plăţi în valută,
în cursul perioadei
- plăţile efectuate în numerar reprezentând alte cheltuieli de exploatare
Soldul contului este debitor şi reprezintă numerarul existent în casierie la un
moment dat.
În prezent entităţile economice nu sunt limitate în privinţa plafonului de
casă, însă plăţile totale în numerar nu pot depăşi 10.000 lei/zi şi 5.000 lei către un
furnizor sau prestator. Nu se admit plăţi fracţionate, pentru facturile a căror valoare
este mai mare de 5.000 lei.
6.6.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie
Alte valori asimilate trezoreriei sunt reprezentate prin: bonurile valorice,

timbrele fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor şi biletelor
de călătorie, tichetelor de masă, alte valori similare, precum şi mişcarea acestora.
Se reflectă cu ajutorul contului 532 „Alte valori”.
Se dezvoltă în patru conturi sintetice de gradul II:
5321 „Timbre fiscale şi poştale”
5322 „Bilete de tratament şi odihnă”
5323 „Tichete şi bilete de călătorie”
5328 „Alte valori”.
După funcţia contabilă: sunt conturi de activ.
În debitul contului se înregistrează valoarea bonurilor valorice, a timbrelor
fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, tichetelor, biletelor de călătorie
şi a altor valori achiziţionate:
__________________________ x ____________________________
532 „Alte valori” = %
(4426 „TVA deductibilă” 401 „Furnizori”
dacă este cazul) 531 „Casa”
__________________________ x ____________________________
127
În creditul contului se înregistrează valoarea bonurilor valorice, a timbrelor
fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi odihnă, biletelor de călătorie şi a altor
valori consumate, cedate sau distribuite inclusiv tichetele de masă acordate
angajaţilor:
__________________________ x ____________________________
% = 532 „Alte valori”
428 „Alte datorii şi creanţe în
604 „Cheltuieli privind
materialele nestocate”
624 „Cheltuieli cu transportul
de bunuri şi personal”
625 „Cheltuieli cu deplasări,
detaşări şi transferări”
626 „Cheltuieli poştale şi
taxe de telecomunicaţii”
642 „Cheltuieli cu tichetele de masă”
__________________________ x ____________________________
Soldul contului este debitor şi reflectă alte valori de trezorerie aflate în
gestiunea unităţii la un moment dat.
6.7. Contabilitatea acreditivelor şi a avansurilor de trezorerie
Acreditivuleste o formă de decontare care asigură furnizorului garanţia

încasării contravalorii livrărilor şi prestaţiilor efectuate prin rezervarea
disponibilităţilor băneşti în conturi distincte din care, pe măsura livrărilor, se fac
decontările.
Avansurile de trezorerie, reprezintă sume puse la dispoziţia administratorilor
sau altor persoane, cu avizul conducerii, în vederea efectuării unor plăţi pentru
aprovizionări de bunuri, prestări de servicii, cheltuieli de deplasări, detaşări,
delegaţii, servicii poştale, taxe de telecomunicaţii, cheltuieli de reclamă, publicitate
şi protocol, precum şi alte sume mai puţin semnificative dar în legătură cu
activitatea curentă a unităţii.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor din grupa 54
„Acreditive” respectiv conturile 541„Acreditive” şi 542 „Avansuri de
trezorerie”.
Contul 541 „Acreditive”
Reflectă acreditivele deschise la bănci pentru efectuarea de plăţi în favoarea
terţilor. Se dezvoltă în două conturi sintetice de gradul II:
5411 „Acreditive în lei”
5412 „Acreditive în valută”.
128
După funcţia contabilă sunt conturi deactiv.
- valoarea acreditivelor deschise puse la dispoziţia terţilor:
_________________________ x ____________________________
581 „Viramente interne” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
541 „Acreditive” = 581 „Viramente interne”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente soldului acreditivelor
deschise, la finele exerciţiului financiar:
__________________________ x ____________________________
541 „Acreditive” = 765 „Venituri din diferenţe de
curs valutar”
__________________________ x ____________________________
- sumele achitate terţilor sau virate în conturile de disponibilităţi ca urmare a
încetării acreditivului:
__________________________ x ____________________________
- achitate:
% = 541 „Acreditive”
401 „Furnizori”
404 „Furnizori de imobilizări”
- virate:
581 „Viramente interne” = 541 „Acreditive”
512 „Conturi curente la = 581 „Viramente interne”
bănci”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate în
cursul anului sau soldului de acreditive în valută, existent la finele exerciţiului
financiar:
__________________________ x ____________________________
665 „Cheltuieli din = 541 „Acreditive”
__________________________ x ____________________________
Solduldebitor al contului reprezintă valoarea acreditivelor deschise, existente
în conturi la bănci.
Contul 542 „Avansuri de trezorerie”
Evidenţiază avansurile de trezorerie acordate de către unitate personalului
propriu în vederea efectuării unor plăţi curente.
- avansurile de trezorerie acordate din casierie:
__________________________ x ____________________________
129
542 „Avansuri de = 531 „Casa”
trezorerie”
________________________ x ____________________________
- diferenţe favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în
valută, la finele exerciţiului financiar:
__________________________ x ____________________________
542 „Avansuri de = 765 „Venituri din diferenţe de
trezorerie” curs valutar”
__________________________ x ____________________________
- avansurile de trezorerie justificate prin achiziţii de stocuri:
__________________________ x ____________________________
% = 542 „Avansuri de trezorerie”
3xx „Conturi de stocuri”
6xx „Conturi de cheltuieli”
401 „Furnizori”
404 „Furnizori de imobilizări”
532 „Alte valori”
__________________________ x ____________________________
- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în
valută, la lichidarea acestora sau la finele exerciţiului financiar:
__________________________ x ____________________________
665 „Cheltuieli din = 542 „Avansuri de trezorerie”
__________________________ x ____________________________
- sumele reprezentând avansuri nejustificate :
__________________________x_____________________________
428 Alte datorii şi creanţe =542 „Avansuri de trezorerie”
în legătură cu personalul
_________________________x______________________________
- sumele utilizate pentru achitarea altor valori :
_________________________x______________________________
532alte valori = 542 „Avansuri de trezorerie”
_________________________x______________________________
- sumele reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate până la data
bilanţului :
_________________________x_______________________________
% = 542 „Avansuri de trezorerie
461 Debitori diverşi
428Alte datorii şi
creanţe în legătură
130
cu personalul
_________________________x_______________________________
Solduldebitor al contului reflectă sumele acordate sub formă de avansuri de
trezorerie, nedecontate la finele perioadei.
6.8. Contabilitatea viramentelor interne
Viramentele interne reprezintă operaţiunile de transfer ale disponibilităţilor

băneşti între conturile bancare, respectiv între acestea şi casieriile entităţilor.
Reflectarea în contabilitate a acestor operaţiuni economice se explică prin
decalajul dintre momentul depunerii, pe bază de borderou la bancă a documentelor
justificative privind transferul efectiv de sume între conturile de trezorerie şi
consemnarea lor în extrasul de cont se poate scurge un anumit interval de timp.
De asemenea documentele de evidenţă operativă care atestă ieşirea
disponibilităţilor băneşti (ex. registrul de casă) nu coincid cu cele care arată intrarea
(ex. extrasul de cont). În acelaşi timp este necesară separarea fluxurilor băneşti
interne de cele externe (cu furnizori şi clienţi) motiv pentru care se impune un cont
distinct pentru evidenţierea transferurilor interne. Pentru a evita riscul unor
înregistrări duble sau omiterea unor înregistrări, în locul unei singure formule
contabile se vor construi două una care să arate ieşirea banilor iar alta intrarea.
În acest sens se va folosi contul de tranzit a disponibilităţilor băneşti 581
„Viramente interne”.
După conţinutul economic reflectă viramentele de disponibilităţi între
conturile de trezorerie.
După funcţia contabilă este un cont debifuncţional.
În debitul contului se înregistrează sumele virate (ieşite) dintr-un cont de
trezorerie în alt cont de trezorerie:__________________________ x
____________________________
581 „Viramente interne” = %
531 „Casa”
541 „Acreditive”
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează sumele intrate într-un cont de trezorerie

provenind din alt cont de trezorerie:__________________________ x
____________________________
% = 581 „Viramente interne”
531 „Casa”
541 „Acreditive”
__________________________ x ____________________________
131
La finele perioadei, contul nu prezintă (de regulă) sold.
6.9 Contabilitatea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor

de trezorerie
Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii

ajustărilor pentru pierderea de valoare a investiţiilor financiare la entităţi afiliate , a
obligaţiunilor emise şi răscumpărate , obligaţiunilor şi a altor investiţii financiare şi
creanţe asimilate , precum şi a suplimentării , diminuării sau anulării acestora ,
după caz .
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul conturilor din grupa
59”Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie” din care fac
parte :
591” Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la
entităţile afiliate”
595” Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise
Şi răscumpărate”
596” Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor”
598” Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi
creanţe asimilate”
În creditul conturilor se înregistrează valoarea ajustărilor pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie , constituite sau suplimentate după caz .
_________________________x_______________________________
686”Cheltuieli financiare = 591”Ajustări pentru pierderea de
Privind amortizările valoare a acţiunilor deţinute
Şi ajustările pentru la entităţile afiliate
Pierdere de valoare
________________________x________________________________
În debitul conturilor se înregistrează sumele reprezentând diminuarea sau
anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie.
________________________x________________________________
591” Ajustări pentru pierde = 786”Venituri financiare din
rea de valoare a acţiunilor ajustări pentru pierdere
deţinute la entităţi de valoare
afiliate
________________________x________________________________
Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite pentru pierderile
de valoare , existente la sfârşitul perioadei .
Exemple:
132
1). În vederea derulării operaţiunilor comerciale cu furnizorul “B”, SC “A”
solicită băncii sale deschiderea unui acreditiv în valoare de 20.000 lei. Se plăteşte
prima rată de 15.000 lei, diferenţa fiind restituită în contul de la bancă.
- deschiderea acreditivului:
581 = 5121 20.000
5411 = 581 20.000
- plata obligaţiunilor din acreditivul deschis:
401 = 5411 15000
- restituirea acreditivului neutilizat:
581 = 5411 5000
5121 = 581 5000
2). În vederea acordării unui avans spre decontare (de trezorerie), se ridică
din bancă suma de 800 lei. Se acordă avansul. Ulterior se achită din avans 600 lei,
reprezentând rechizite pentru birou. Diferenţa se depune în casierie şi ulterior în
contul de la bancă.
- ridicarea banilor din bancă:
581 = 5121 800
- intrarea banilor în casierie:
5311 = 581 800
- acordarea avansului spre decontare:
542 = 5311 800
- achitarea materialelor nestocate:
% = 542 600,00
604 483,87
4426 116,13
- depunerea avansului neutilizat în casierie:
5311 = 542 200
- ieşirea banilor din casierie:
581 = 5311 200
- intrarea banilor în contul de la bancă:
5121 = 581 200
Cuvinte şi concepte cheie prezentate: structuri privind trezoreria

întreprinderii, instrumentele de plată, investiţii financiare pe termen scurt, încasări
şi plăţi prin conturile bancare, încasări şi plăţi în numerar, operaţii în devize,
acreditive şi avansuri de trezorerie, credite bancare pe termen scurt, alte valori de
trezorerie, provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie, activitate de
trezorerie , valori de încasat, viramente interne.
133
Întrebări de control
1. Ce este trezoreria entităţilor economice?

2. Definiţi numerarul, echivalentele de numerar şi fluxurile de trezorerie.
3. Cum se clasifică fluxurile de numerar (trezorerie) în funcţie de natura
activităţii?
4. Cum se face evaluarea fluxurilor de trezorerie?
5. Enumeraţi principalele instrumente de decontare în numerar.
6. Ce este acceptarea ca formă de decontare?
7. Definiţi şi caracterizaţi: acreditivul şi scrisoarea de garanţie.
8. Ce sunt investiţiile financiare pe termen scurt?
9. Ce sunt valorile de încasat?
10. Când o datorie trebuie clasificată pe termen scurt?
11. Care este nivelul maxim al plăţilor zilnice în numerar către furnizori şi
prestatori?
12. Ce se încadrează în categoria alte valori asimilate trezoreriei?
13. Ce sunt viramentele interne?
14. Argumentaţi necesitatea contului 581 „Viramente interne”.
134
CAPITOLUL 7
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ŞI A VENITURILOR
7.1. Definirea, înregistrarea şi recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor
entităţilor
Performanţa întreprinderii reflectă capacitatea acesteia de a genera fluxuri

viitoare de numerar, prin utilizarea resurselor existente, precum şi gradul de
eficienţă în utilizarea de noi resurse.
Capacitatea de a genera fluxuri de numerar viitoare presupune ca
întreprinderea să înregistreze venituri din activitatea desfăşurată, iar utilizarea
resurselor existente presupune evidenţierea de cheltuieli ale perioadei. Veniturile şi
cheltuielile constituie, aşadar elemente legate direct de evaluarea performanţelor
întreprinderii.
Gradul de eficienţă în utilizarea resurselor se exprimă cu ajutorul profitului
(atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile) respectiv a pierderii (atunci
când veniturile sunt inferioare cheltuielilor).
Activitatea oricărei întreprinderi presupune consumuri, datorii şi plăţi care
afectează nivelul performanţelor. Acestea sunt reprezentate în contabilitate prin
noţiunea de cheltuieli.
Cheltuielilereprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor,
ori creşteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din retragerile / distribuite către acţionari sau asociaţi.
Cheltuielile reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:
- consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care
beneficiază unitatea;
- cheltuieli cu personalul;
- înregistrarea de provizioane şi deprecieri ale activelor;
- executarea unor obligaţii legale sau contractuale.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice ce pot rezulta sau
nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente (de exploatare şi financiare) a
persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
Înregistrarea cheltuielilor în contabilitatea unui agent economic presupune
mai multe momente: angajarea, consumul, plata şi imputarea.
a) angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească,
generată de plăţi sau consumuri de resurse;
b) consumul este specific utilizării efective a resurselor în scopul satisfacerii
unor nevoi productive;
c) plăţile, constă în achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrul
relaţiilor comerciale;
d) imputarea este momentul în care cheltuielile sunt decontate asupra
rezultatului de regulă la sfârşitul perioadei de gestiune.
135
Pe lângă cheltuieli activitatea unei întreprinderi presupune şi generarea de
beneficii viitoare ceea ce determină înregistrarea de venituri.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri ale activelor, ori
descreşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor sau asociaţilor.
Sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat ca urmare a
livrărilor de bunuri, executărilor de lucrări, prestărilor de servicii şi a câştigurilor
din orice surse.
În categoria veniturilor se încadrează şi producţia stocată,producţia de
imobilizări, vânzarea de active, anulări de provizioane şialte avantaje pe care
firma a consimţit să le primească în baza unor prevederi legale sau contractuale.
Veniturile includ sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu
din activităţi curente cât şi câştigurile din orice alte surse.
Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apare sau
nu, ca rezultat din activitatea curentă, dar care nu diferă ca natură de veniturile din
această activitate.
Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică ca
parte integrantă a obiectului său de activitate precum şi activităţile conexe acestora.
Înregistrarea în contabilitate a veniturilor presupune, în general următoarele
momente:
- producţia, corespunde obţinerii bunurilor, lucrărilor, serviciilor sau
realizării activităţii pentru care a avut loc consumul de resurse;
- facturarea (vânzarea pe credit comercial), constituie momentul în care are
loc transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător şi se naşte
dreptul de creanţă al furnizorului asupra clientului (beneficiarului);
- încasarea, reprezintă momentul realizării, efective a producţiei, în care
bunul sau serviciul facturat se transformă în numerar (bani) prin decontarea de
către client a contravalorii bunului sau serviciului în favoarea furnizorului sau
prestatorului;
- încorporarea, reprezintă momentul strict contabil în care veniturile
evidenţiate în conturile corespunzătoare, după natura acestora, sunt decontate
asupra rezultatului financiar al perioadei de gestiune.
Recunoaşterea cheltuielilor şi veniturilor în cadrul situaţiilor financiare
anuale ale întreprinderii se face în funcţie de următoarele criterii:
- creştere de beneficii economice viitoare prin creşteri de active sau reduceri
de datorii (în cazul veniturilor);
- diminuare de beneficii economice viitoare prin diminuarea de active sau
creşteri de datorii (în cazul cheltuielilor);
- evaluare credibilă.
7.2. Clasificarea cheltuielilor şi a veniturilor

136
Complexitatea activităţilor, evenimentelor şi tranzacţiilor ce determină
evidenţierea utilizări de resurse sau generare de fluxuri viitoare de numerar în
contabilitate impune clasificarea cheltuielilor şi veniturilor după mai multe criterii.
Dacă se are în vedere momentul angajării, cheltuielile pot fi:
- cheltuieli constatate în momentul plăţii, care se înregistrează în
corespondenţă cu conturile de trezorerie;
- cheltuieli angajate, dar cu plata ulterioară,care se înregistrează în
corespondenţă cu conturile de terţi;
- cheltuieli contabile, calculate pentru a estima deprecierile definitive sau
latente fără angajarea unei plăţi, fiind reprezentate de amortizări, provizioane şi
ajustări pentru deprecieri şi pierderi de valoare a activelor.
Dacă se are în vedere momentul formării, veniturile pot fi:
- venituri constatate în momentul încasării lor, se înregistrează în
corespondenţă cu conturi de trezorerie;
- venituri angajate în prezent, dar a căror încasare va avea loc în perioada
următoare, se înregistrează în corespondenţă cu conturile de terţi (creanţe);
- venituri contabile, cum sunt cele din provizioanele şi ajustările calculate
din punct de vedere contabil fără a angaja o creanţă sau o încasare.
Cel mai reprezentativ criteriu de grupare a cheltuielilor şi veniturilor este pe
feluri după natură sau destinaţie.
Având în vedere acest criteriu cheltuielile pot fi:
a) cheltuieli de exploatare, cuprinzând acele consumuri şi plăţi efectuate
pentru realizarea activităţii de bază a întreprinderii. Se împart în:
- cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, obiecte de
inventar, ambalaje, costul de achiziţie al mărfurilor vândute, etc.;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terţi: lucrări cu întreţinerea şi
reparaţia utilajelor, locaţii de gestiune, chirii, studii de cercetare, cheltuieli de
protocol, cheltuieli de poştă sau telecomunicaţii, servicii bancare, etc.;
- cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: cheltuieli cu impozitele
pe clădiri, terenuri, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, etc.;
- cheltuieli cu personalul: cheltuieli cu salariile, asigurările sociale, şomaj,
fondul de sănătate, etc.;
- cheltuieli reprezentând pierderi din creanţe, amenzi, penalităţi, donaţii şi
alte cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare.
Structuridistincte în cadrul cheltuielilor sunt:
- cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare ale activelor, cuprind acele cheltuieli care se referă la
deprecierea imobilizărilor sau a stocurilor şi la cele rezultate din influenţa inflaţiei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit, sunt acele cheltuieli care se datorează
statului la sfârşitul exerciţiului, reprezentând o cotă parte din profitul brut al
137
agenţilor economici care intră sub incidenţa impozitului pe profit. Această
categorie de cheltuieli nu sunt deductibile fiscal.
b) cheltuieli financiare, au în vedere diminuările de beneficii economice ca
urmare a angajamentelor ce privesc asigurarea finanţării entităţii, cum sunt:
- pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;
- diferenţe nefavorabile de curs valutar;
- cheltuieli cu dobânzile şi sconturile;
- pierderi din creanţe legate de participaţii.
În funcţie de natură, veniturile se împart astfel:

a) venituri din activitatea de exploatare, reprezentate prin activităţile
principale şi conexe generatoare de beneficii economice cum sunt:
- venituri aferente cifrei de afaceri: venituri din vânzarea produselor,
lucrărilor executate şi serviciilor prestate, studii, cercetări, redevenţe şi chirii, din
vânzarea mărfurilor şi a altor activităţi curente;
- venituri din variaţia stocurilor (producţia stocată), reprezentând variaţia
în plus sau în minus între valoarea la cost de producţie efectiv a stocului de produse
şi valoarea producţiei în curs, fără a ţine seama de provizioanele pentru deprecieri
constituite;
- venituri din producţia de imobilizări, reprezentând valoarea lucrărilor de
natura imobilizărilor realizate din producţie proprie;
- venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile primite
pentru acoperirea diferenţelor de preţ, pentru acoperirea pierderilor precum şi alte
subvenţii de care beneficiază unitatea;
- venituri din despăgubiri, penalităţi, amenzi, donaţii primite şi alte venituri
din exploatare.
Se regăsesc de asemenea ca structuri distincte în cadrul veniturilor:
- veniturile din diminuarea sau anularea provizioanelor şi ajustărilor, care
includ veniturile obţinute din operaţii legate de provizioane şi cele care rezultă din
influenţa ajustărilor;
- veniturile din impozitul pe profit amânat reflectă creşterea beneficiilor
economice înregistrate ca urmare a amânării repartizării impozitului pe profit şi a
plăţii impozitului pe profit.
b) venituri financiare, cuprind beneficiile economice obţinute ca urmare a
valorificării eficiente a resurselor financiare deţinute de entităţi cum sunt veniturile
din participaţii, creanţe imobilizate, dobânzi, diferenţe de curs valutar, sconturi
obţinute, alte venituri financiare.
7.3. Structura analitică a rezultatului exerciţiului
138
Teoria şi practica contabilă denumesc rezultatele economico – financiare
aferente unui an calendaristic rezultate ale exerciţiului.
Structura analitică a rezultatului exerciţiului cuprinde: rezultatul din
exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar,
rezultatul brut, rezultatul net şi rezultatul impozabil.
Rezultatul din exploatare (R.expl), se calculează ca diferenţă între veniturile
din exploatare şi cheltuielile din exploatare;
R.expl. = V.expl – Ch. expl
Rezultatul financiar (Rf), calculat ca diferenţă între veniturile financiare şi
cheltuielile financiare;
Rf = Vf – Ch.f
Rezultatul curent (Rc)/Rezultatul brut (Rb), obţinut prin însumarea
rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar;
Rc = R.expl + Rf
Rezultatul net (Rn), se obţine scăzând din rezultatul brut, impozitul pe
profit:
Rn = Rb – Impozitul pe profit
Rezultatul impozabil (Ri), (profitul impozabil) se calculează ţinând cont de
cheltuielile nedeductibile fiscal şi veniturile neimpozabile. Mărimea şi felul
cheltuielilor nedeductibile fiscal şi a veniturilor neimpozabile se stabileşte prin
lege. În prezent sunt nedeductibile fiscal cheltuielile reprezentând: amenzi,
penalităţi, donaţii acordate, cheltuieli de protocol care depăşesc limita admisă de
lege, etc. În categoria veniturilor neimpozabile se încadrează: dividendele primite
de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română,
diferenţele favorabile ale titlurilor de participare ca urmare a încorporării
rezervelor, primelor de capital, etc. De asemenea se scad deducerile fiscale legale
(ex. pierderile din anii precedenţi, rezervele legale).
Ri = Rb + Ch.neded – V.neimp.
Impozitul pe profit aferent perioadei contabile se calculează prin aplicarea
cotei de impozit pe profit, stabilită prin lege la rezultatul impozabil. În prezent cota
de impozit pe profit este de 16%.
Impozitul pe profit = Ri x C% (16%)
7.4. Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi a veniturilor
Cele mai semnificative documente justificative folosite de agenţii economici

pentru reflectarea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor financiare sunt: bonuri de
consum, situaţii de lucrări, state de plată a salariilor, dispoziţii de plată, deconturi
de cheltuieli, contracte de donaţie, de sponsorizare, contracte de împrumut bancar,
prospecte de emisiune, facturi, avize de însoţire, borderou de predare – primire,
ordine de plată, chitanţe, declaraţii de încasare, note de transfer – predare
primire.
139
Pot fi considerate documente de evidenţă operativă a veniturilor şi
cheltuielilor: rapoartele zilnice de fabricaţie, centralizatorul produselor realizate,
borderou de încasări, jurnalul de vânzări, jurnalul de cumpărări.
La sfârşitul exerciţiului cheltuielile, veniturile şi rezultatele financiare sunt
reflectate cu ajutorul Situaţiei financiare „Contul de profit şi pierderi”.
Pentru organizarea contabilităţii sintetice a cheltuielilor şi veniturilor prin
Planul de Conturi General s-au prevăzut clasa VI„Cheltuieli” şi clasa VII
„Venituri”.
În cazul cheltuielilor s-au prevăzut grupele:
Grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”
Grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
Grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
Grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
Grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”
Grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”
Grupa 66 „Cheltuieli financiare”
Grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare”
Grupa 69 „ Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”
În cazul veniturilor s-au prevăzut grupele:
Grupa 70 „Cifra de afaceri”
Grupa 71 „Venituri aferente costului producţiei în curs deexecuţie”
Grupa 72 „Venituri din producţia de imobilizări”
Grupa 74 „Venituri din subvenţii de exploatare”
Grupa 75 „Alte venituri din exploatare”
Grupa 76 „Venituri financiare”
Grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de
valoare”
Conturile de venituri şi cele de cheltuieli nu se încadrează încategoria
conturilor bilanţiere deoarece la sfârşit de lună nu prezintăsold, ele închizându-se
prin decontarea veniturilor respectiv a cheltuielilor asupra rezultatului perioadei de
gestiune.
Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ şi funcţionează după regulile
specifice acestor conturi cu excepţia contului 609” Reduceri comerciale primite”
care are funcţie contabilă de pasiv. Se debitează în momentul angajării unei
obligaţii sau momentul plăţii unor sume în cadrul tranzacţiilor financiare, precum şi
odată cu înregistrarea consumului de resurse.Sunt conturi care reflectă: obligaţii,
consumuri, plăţi.Se creditează la sfârşitul lunii în momentul decontării (imputării)
cheltuielilor asupra rezultatelor perioadei prin preluarea soldurilor în debitul
contului 121 „Profit şi pierderi”.
__________________________ x ____________________________
121 „Profit sau pierdere” = 6xx „Conturi de cheltuieli”
140
__________________________ x ____________________________
Se pot credita în cursul perioadei cu cheltuielile rezultate din operaţii de
participaţii transferate coparticipanţilor, sau recuperări de cheltuieli.
Conturile de venituri sunt conturi de pasiv, cu excepţia conturilor 709”
Reduceri comerciale acordate”, care are funcţia contabilă de activ şi 711
„Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”respectiv 712 „ Venituri
aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” care sunt bifuncţionale.
Restul conturilor de venituri funcţionează după regulile conturilor de pasiv.Se
creditează în cursul lunii, pe măsura încasării creanţelor, înregistrării producţiei pe
bază de documente justificative ori constatării veniturilor, indiferent de data
încasării acestora.Exprimă încasări, creanţe, producţie realizată dar stocată, etc.Se
debitează la sfârşitul lunii prin preluarea soldurilor în creditul contului 121 „Profit
sau pierdere”.
__________________________ x ____________________________
7xx „Conturi de venituri” = 121 „Profit sau pierdere”
__________________________ x ____________________________
În cursul perioadei pot fi debitate cu veniturile realizate din operaţii de
participaţie transferate coparticipanţilor sau cu variaţia stocurilor cedate.
7.5. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea de exploatare
Cheltuielile din exploatare sunt generate de activitatea de bază respectivconsumuri,

angajamente şi plăţi. Se încadrează în categoria cheltuieli de exploatare:
- cheltuieli cu stocurile;
- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
- cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
- cheltuieli cu personalul;
- alte cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Stocurile cuprind următoarele categorii de elemente: materiile prime,
materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia, apa,
animalele şi păsările, mărfurile şi ambalajele.
Cheltuielile privind stocurile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul grupei
60 „Cheltuieli privind stocurile” respectiv conturile:
601 „Cheltuieli cu materiile prime”
602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”
603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de
inventar”
604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”
605 „Cheltuieli privind energia şi apa”
141
606 „Cheltuieli privind animalele şi păsările”
607 „Cheltuieli privind mărfurile”
608 „Cheltuieli privind ambalajele”
609” Reduceri comerciale primite”
Contul 602 „Cheltuieli cu materiale nestocate” se dezvoltă în următoarele
conturi sintetice de gradul II:
6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare”
6022 „Cheltuieli privind combustibilul”
6023 „Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”
6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb”
6025 „Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat”
6026” Cheltuieli privind furajele”
6026 „Cheltuieli privind alte materiale consumabile”
Din conţinutul economic: conturi de procese economice reflectând:
- consumul de materii prime, materiale stocabile sau nestocabile;
- costul de achiziţie al animalelor şi păsărilor cumpărate, al mărfurilor şi
ambalajelor ieşite din gestiune prin vânzare sau pe alte căi.
Se debitează în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în funcţie de
natura acestora.
La sfârşitul lunii conturile de cheltuieli privind stocurile se închid prin contul
121 „Profit şi pierdere”.
Nu prezintă sold.
Tratamentul reducerilor comerciale
OMFP nr. 1.802/2014 prezintă următoarele reguli cu privire la tratamentul
contabil al reducerilor de preţ:
Reducerile comerciale acordate de furnizor şi încrise pe factura de
achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Atunci
când achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale sunt tratate
împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de.
asemenea, costul de achiziţie al bunurilor.
Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul
stocurilor la care se referă, dacă acestea mai, sunt în gestiune. Dacă stocurile
pentru care au, fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune,
acestea se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 ,,Reduceri
comerciale primite ”), pe seama conturilor de terţi.
Atunci când vânzarea de. produse, şi acordarea reducerii comerciale sunt
tratate împreună, reducerile comerciale acordate ulterior facturării ajustează
veniturile din vânzare,(pct. 76 (3))
Reducerile comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la
care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 709 „Reduceri
142
comerciale acordate”), pe seama conturilor de terţi.
Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior
facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care
se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 „ Reduceri
comerciale primite ”, respectiv contul 709 ,¡Reduceri,comerciale acordate ”),
pe seama conturilor de terţi.
În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei
bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, acestea se
înregistrează la data bilanţului în contul 408 „Furnizori - facturi nesosite ”,
respectivcontul 418„Clienţi - facturi de întocmit”, şi se reflectă în situaţiile
financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor
justificative. Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la data
bilanţului în contul 408 „Furnizori - facturi nesosite’’, corectează costul
stocurilor la carese referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.
Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi
În această categorie se cuprind lucrările şi serviciile care privesc: cheltuielile
cu întreţinerile, reparaţiile, redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile, primele de
asigurare, studiile şi cercetările.
Contabilitatea acestora se ţine cu ajutorul următoarelor conturi:
611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”
612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi
chiriile”
613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”
614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările”
Se debitează în cursul lunii odată cu înregistrarea cheltuielilor în funcţie de
natura acestora.
Se creditează la sfârşitul lunii când se şi închid prin debitul contului 121
„Profit şi pierdere”.
La sfârşitul lunii nu prezintă sold.
Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi

Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi includ acele cheltuieli care
privesc: colaboratorii, comisioanele, onorariile, publicitatea, protocolul,
transportul de bunuri şi personal, deplasările, transferările, detaşările, taxele de
telecomunicaţii, serviciile bancare şi alte cheltuieli executate de terţi.
Se reflectă cu ajutorul următoarelor conturi:
621 „Cheltuieli cu colaboratorii”
622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”
623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”
624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”
625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări”
143
626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”
627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”
După funcţia contabilă sunt conturi de activ.
Se debitează în cursul lunii, odată cu înregistrarea cheltuielilor cu alte
servicii executate de terţi, după natura acestora.
Se creditează la sfârşitul perioadei de gestiune (lunar) când se închid prin
debitul contului 121 „Profit sau pierdere”
Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

În această categorie se includ cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice, cum sunt:
cheltuielile cu impozitul pe clădiri, terenuri, TVA colectată aferentă lipsurilor
peste normele legale, cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub
formă de avantaje în natură, prorata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă,
diferenţele de preţ la gaze şi ţiţeiul obţinut din producţie proprie.
Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului: 635
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.După funcţia
contabilă: cont de activ.
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială

Pentru munca prestată salariaţii sunt îndreptăţiţi să primească din partea
angajatorilor remuneraţii sau salarii. Din perspectiva întreprinderilor acestea
constituie cheltuieli.
Incepand cu 1 ianuarie 2018, contributiile s-au mutat din sarcina
angajatorului în sarcina angajatului iar valoarea acestora s-a
modificat puțin. In sarcina angajatorului a ramas o singura
contribuție nou introdusa si anume contributia asiguratorie pentru
munca.
Salariatii și angajatorii plătesc la comun contributiile de CAS și
CASS, însă partea angajatorului nu este inclusă în salariul brut.
Astfel că, valoarea contribuțiilor din 2018 va fi urmatoarea:
Angajat:
 Asigurari Sociale (CAS) – > 25%;
 Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) -> 10%;
 Impozit pe venit (IV) 10%
Angajator:
 Contributie Asiguratorie pentru Munca (CAM) -> 2.25%.
144
Conform Monitorul Oficial nr. 120 din 7 februarie 2018, a fost publicat
OMFP nr.1243 din 5 februarie 2018 privind completarea unor reglementari
contabile.
Astfel conform acestui ordin, incepand cu data de 01. 01.2018 se vor utiliza
urmatoarele conturi:
a) 4315 „Contributia de asigurari sociale (P)”;
b) 4316 „Contributia de asigurari sociale de sanatate (P)”
c) 436 „Contributia asiguratorie pentru munca (P)”:
d) 646 „Cheltuieli privind contributia asiguratorie pentru munca”
Alte conturi utilizate în legătură cu salarizarea fprței de muncă:

6456”Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative”
6457”Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară
de sănătate”
6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”.
Asadar, începand cu data de 01.01.2018, inregistrarile contabile vor fi:

1. Inregistrari contabile salarii

421 = 4315 Valoarea CAS
datorat
Personal – remuneratii Contributia de asigurari sociale pentru CM
-25%
datorate

421 = 4316 Valoarea CASS
datorat Personal – remuneratii Contributia de asigurari pentru
CM -10%
datorate sociale de sanatate

421 = 444 Valoare impozit

Personal – remuneratii datorate Impozitul pe venituri de pe salarii
10% natura
salariilor

145
646 = 436 Valoarea contributiei
asiguratorie
Cheltuieli privind contributia Contributia asiguratorie pentru CM
2,25%
asiguratorie pentru munca pentru munca

641 = 4315 Valoare CAS suportata
Cheltuieli cu salariile Contributia de asigurari de angajator (in cazul
sociale contractelor de munca cu timp partial)

641 = 4316 Valoare CASS(diferenta) suportata
Cheltuieli Contributia de asigurari de angajator (in cazul
contractelor de cu salariile sociale de sanatate munca cu
timp partial)

2. Recunoasterea drepturilor cuvenite salariatilor pentru concediile medicale
suportate de unitate:

641 = 421 Valoare CM
Cheltuieli cu salariile Personal - remuneratii datorate suportat de
unitate

Personal – Contributia de asigurari sociale datorat
pentru
remuneratii datorate CM -25%

421 = 444 Valoare impozit pe salarii
10%
Personal – Impozitul pe venituri de
remuneratii datorate natura salariilor

646 = 436 Valoarea contributiei
Cheltuieli privind Contributia asiguratorie asiguratorie pentru
146
CM 2,25%
contributia asiguratorie pentru munca
pentru munca

3. Concediile medicale suportate din FNUASS

Recunoasterea drepturilor cuvenite salariatilor pentru concediile medicale suportate
din FNUASS:

4382 = 423 Valoare CM suportat
Alte creante sociale Personal - ajutoare materiale de unitate
(analitic distinct) datorate

Retinerea sumelor datorate pentru concediile medicale:

423 = 444 Valoare impozit pe
salarii 10%
Personal - Impozitul pe venituri
ajutoare materiale datorate de natura salariilor

25%
Personal - Contributia de asigurari sociale
ajutoare materiale datorate

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Sunt încadrate în categoria alte cheltuieli de exploatare, acele cheltuieli care
rezultă din activitatea curentă, de exploatare dar care sunt deosebite ca urmare a
volumului sau frecvenţei cum sunt: pierderile din creanţe şi debitori diverşi,
amenzi, penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate, cheltuieli privind activele cedate
şi alte operaţii de capital. Reflectarea acestora în contabilitate se face cu ajutorul
conturilor:
652”Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător”
654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
658 „Alte cheltuieli de exploatare”, care se dezvoltă în următoarele conturi
sintetice de gradul II:
6581 „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”
6582 „Donaţii şi subvenţii acordate”
147
6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de
capital”
6588 „Alte cheltuieli de exploatare”
Sinteticele de gradul II ale contului 658 „Alte cheltuieli deexploatare”
cuprind fostele cheltuieli excepţionale reflectate în vechiul plan de conturi prin
contul 671 „Cheltuieli excepţionale”, care au devenit cheltuieli aferente
exploatării. Având în vedere că legislaţia fiscală le consideră în continuare
cheltuieli nedeductibilefiscal, efectul noii reâncadrări se resimte doar asupra unor
indicatori de profitabilitate şi rentabilitate, inclusiv ai burselor de valori care vor
avea o altă evoluţie.
Se închid la sfârşit de lună prin contul 121.
Nu prezintă sold la sfârşit de lună.
7.6. Contabilitatea veniturilor aferente cifrei de afaceri
Cifra de afaceri este un indicator financiar de bază al activităţii întreprinderii

care rezultă din însumarea veniturilor rezultate din vânzările de bunuri, executarea
de lucrări, prestările de servicii, locaţii, chirii, studii, cercetări şi alte venituri din
exploatare. Veniturile care formează cifra de afaceri sunt legate de profilul
principal al activităţii agenţilor economici şi reprezintă cea mai mare parte a
veniturilor întreprinderii.
Cifra de afaceri netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea
de bunuri şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente după scăderea
reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe
aferente.
Reflectarea în contabilitate a acestor venituri se realizează prin conturile din
grupa 70 „Cifra de afaceri”:
701 „Venituri din vânzarea produselor finite”
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 „Venituri din studii şi cercetări”
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 „Venituri din activităţi diverse”
709” Reduceri comerciale acordate”
După conţinutul economic sunt conturi de procese economice reflectând
veniturile din activitatea curentă a întreprinderii, în momentul evidenţierii dreptului
de creanţă sau al încasării efective (vânzarea mărfurilor prin unităţile cu
amănuntul).
148
Contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite”, 702 „Venituri din
vânzarea semifabricatelor”, 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”
Se creditează în cursul lunii odată cu întocmirea facturilor sau a altor
documente ce atestă transferul dreptului de proprietate.
Contul 704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
Ţine evidenţa veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate.
Contul 705 „Venituri din studii şi cercetări”
Ţine evidenţa veniturilor din studii şi cercetări.
Contul 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”
Ţine evidenţa veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
Contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”
Evidenţiază veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor.
Contul 708 „Venituri din activităţi diverse”
Evidenţiază veniturile din activităţi cum sunt: comisioane, servicii prestate în
favoarea personalului, punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii, venituri
din valorificarea ambalajelor şi alte venituri realizate din relaţiile cu terţii.
Conturile de venituri aferente cifrei de afaceri se închid la sfârşitul perioadei cu
ajutorul contului 121.
Pentru evidenţa reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, indiferent
de perioada la care se referă utilizăm contul 709”Reduceri comerciale acordate”.
După funcţia contabilă: este un cont de activ.
Se debitează cu sumele reprezentând reduceri acordate ulterior emiterii facturii
către clienţi :
__________________________ x ____________________________
709 „Reduceri comerciale = 4111 „Clienţi ”
acordate ”
__________________________ x ____________________________
Se creditează la sfârşitul lunii cu suma transferată asupra contului de profit sau
pierdere
__________________________ x ____________________________
121 „Profit sau pierdere” = 709”Reduceri comerciale acordate”
__________________________ x ____________________________
7.7. Contabilitatea veniturilor aferente costului produselor, a producţiei

şi serviciilor în curs de execuţie
Evidenţa contabilă a veniturilor aferente costului producţiei în curs de

execuţie se realizează cu ajutorul grupei 71.Din această grupă fac parte conturile :
711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”
149
712”Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie”
Bunurile obţinute din producţie proprie şi care se pot încadra într-o anumită
categorie de stocuri sunt înregistrate în momentul constatării lor pe baza
documentelor ca venituri ale perioadei. Reflectarea în contabilitate se face cu
ajutorul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.
Pentru a evidenţia veniturile aferente lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie
prin Ord 1802/2012 se introduce un nou cont 712”Venituri aferente costurilor
serviciilor în curs de execuţie”.
Contul 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”.
Ţine evidenţa costului de producţie al produselor în curs de execuţie, al
produselor, animalelor şi păsărilor din producţie proprie.
După conţinutul economic este un cont de procese economice exprimând
variaţia stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie.
După funcţia contabilă: este un cont bifuncţional.
Soldul creditor reprezintă variaţia veniturilor din creşterea stocurilor de
produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune
faţă de începutul perioadei, iar cel debitor reprezintă variaţia veniturilor datorită
diminuării stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul
perioadei faţă de începutul acesteia. Soldul debitor şi creditor se transferă la
sfârşitul exerciţiului asupra contului 121 „Profit sau pierdere”.
__________________________ x ____________________________
121 „Profit sau pierdere” = 711 „Venituri aferente costurilor
711 „Venituri aferente costurilor = 121 „Profit sau pierdere”
stocurilor de produe”
__________________________ x ____________________________
La determinarea variaţiei în plus sau în minus a stocului de produse şi
producţie în curs între începutul şi sfârşitul perioadei nu se iau în calcul ajustările
pentru depreciere constituite. Variaţia stocurilor reprezintă în fapt o corecţie a
cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a mărit nivelul
stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Contul 712”Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie.
Rolul contului este de a evidenţia costul de producţie al serviciilor în curs de
execuţie, precum şi variaţia acestuia.
După funcţia contabilă cont de pasiv.
Se creditează la sfârşitul perioadei cu costul serviciilor în curs de execuţie :
__________________________ x ____________________________
332„Lucrări şi servicii în curs de = 712”Venituri aferente costurilor
execuţie” serviciilor în curs de execuţie”
__________________________ x ____________________________
150
Se debitează la începutul perioadei prin reluarea serviciilor în curs de
execuţie:
__________________________ x ____________________________
712„Venituri aferente costurilor = 332”Lucrări şi servicii în curs de
Serviciilor în curs de execuţie” execuţie”
__________________________ x ____________________________
La sfârşit de lună nu prezintă sold
7.8. Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări
Veniturile din producţia de imobilizări sunt formate din: costul de producţie

al imobilizărilor corporale şi necorporale realizate în regie proprie şi evidenţiate ca
active imobilizate inclusiv cheltuielile auxiliare privind procurarea şi punerea în
stare de folosinţă a imobilizărilor (cheltuieli de instalare, montaj, etc.). Reflectarea
în contabilitate a acestora se face cu ajutorul conturilor 721 „Venituri din
producţia de imobilizări necorporale”, 722 „Venituri din producţia de
imobilizări corporale”. După funcţia contabilă:sunt conturi de pasiv.La sfârşit de
lună nu prezintă sold.
7.9. Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare
Întreprinderile pot primi din partea statului sau a altor organisme publice
venituri destinate activităţii de exploatare cum sunt:
- venituri pentru finanţarea unor activităţi de cercetare;
- venituri pentru susţinerea unor diferenţe de preţ la produsele de strictă
necesitate;
- venituri pentru acoperirea unor pierderi din activitatea desfăşurată;
- venituri pentru susţinerea activităţii de exploatare.
Contabilitatea acestora se conduce cu ajutorul contului 741„Venituri din
subvenţii de exploatare”.
Reflectă subvenţiile şi împrumuturile nerambursabile primite de întreprinderi
în schimbul respectării unor condiţii privind activitatea de exploatare.Se dezvoltă în
mai multe conturi sintetice de gradul II:
7411 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri”
7412 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi
materiale consumabile”
7413 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din
afară”
7414 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului”
7415 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie
socială”
151
7416 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare”
7417 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri”
7418 „Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată.
După funcţia contabilă: conturi de pasiv.Nu prezintă sold la sfârşit de lună.
7.10. Contabilitatea altor venituri din exploatare
În această categorie se încadrează veniturile din: creanţe reactivate şi

debitori diverşi, veniturile din despăgubiri, amenzi, penalităţi, din donaţii şi
subvenţii primite, din vânzarea activelor, din subvenţiile pentru investiţii şi alte
venituri din activitatea de exploatare.
Conturile de reflectare sunt cuprinse în grupa 75 „Alte venituri din
exploatare” respectiv:
754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”
7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi”
7582 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite”
7583 „Venituri din vânzarea activelor şi altor operaţii de capital”
7584 „Venituri din subvenţii pentru investiţii”
Cu ajutorul acestor conturi se reflectă veniturile realizate din alte surse decât
cele nominalizate în conturile distincte de venituri din exploatare.După funcţia
contabilă: sunt conturi de pasiv.La sfârşit de lună nu prezintă sold.
7.11. Contabilitatea cheltuielilor din activitatea financiară
Posibilitatea apariţiei la nivelul întreprinderilor a unor capitaluri temporar

disponibile determină o serie de operaţii de plasare a capitalului disponibil, care
dau conţinut activităţii financiare.
Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea
firmelor, determină necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma
cheltuielilor din activităţi financiare şi a veniturilor activităţii financiare.
Cheltuielile din activităţile financiare cuprind: pierderile din creanţe legate
de participaţii, cheltuieli privind investiţiile financiare cedate, diferenţele
nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exerciţiul financiar în curs,
sconturile acordate clienţilor, pierderile din creanţe de natură financiară şi altele.
În practica firmelor se întâlnesc situaţii în care, ca urmare a participaţiilor la
capital se înregistrează pierderi de către coparticipanţi. Acestea trebuie evidenţiate
în contabilitate cu ajutorul contului 663 „Pierderi din creanţe legate de
participaţii.După funcţia contabilă: este un cont de activ.
152
Ca urmare a cedării investiţiilor financiare (a titlurilor de plasament)
întreprinderile pot înregistra pierderi care se evidenţiază cu ajutorul contului
664„Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”, care se detaliază în două
conturi sintetice de gradul II:
6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”
6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt
cedate”
În condiţiile dezvoltării comerţului exterior şi a instabilităţii monedei
naţionale, pot apare pierderi în relaţiile cu partenerii externi, reflectate ca diferenţe
nefavorabile între cursul la care au fost înregistrate tranzacţiile şi cursul la care se
face decontarea. Pentru delimitarea acestora se utilizează contul 665 „Cheltuieli
din diferenţe de curs valutar”.După funcţia contabilă este un cont de activ.Nu
prezintă sold la sfârşit de lună.
În condiţiile în care firmele se împrumută de la bănci sau alte instituţii
competente, ele datorează dobânzi, care din punct de vedere al unităţii economice
beneficiare a împrumutului, sunt cheltuieli. Se datorează dobânzi pentru:
împrumuturi şi datorii asimilate, capitalului pentru credite bancare pe termen scurt,
creditelor acordate de bănci în conturi curente, împrumuturi în cadrul grupului, etc.
Cheltuielile aferente acestora se reflectă cu ajutorul contului 666 „Cheltuieli
privind dobânzile”.
După funcţia contabilă este un cont de activ.Nu prezintă sold la sfârşit de
lună.
În condiţiile în care întreprinderile acordă sconturi, adică reduceri pentru
achitarea obligaţiilor înainte de scadenţă acestea reprezintă cheltuieli financiare,
care se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 667 „Cheltuieli privind
sconturile acordate”.După funcţia contabilă este un cont de activ.Nu prezintă
sold.
Celelalte cheltuieli financiare care nu pot fi înregistrate prin conturile
prezentate din această grupă vor fi evidenţiate cu ajutorul contului 668 „Alte
cheltuieli financiare”.După funcţia contabilă este un cont de activ.La sfârşit de
lună nu prezintă sold.
7.12. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară
Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturile din: imobilizări

financiare, investiţii financiare pe termen scurt, creanţe imobilizate, investiţii
financiare cedate, diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzi de primit,
sconturi obţinute şi alte venituri financiare.
În cadrul activităţii lor, firmele pot deţine titluri de participare la alte unităţi
economice, fie sub forma imobilizărilor financiare, fie sub forma investiţiilor
financiare pe termen scurt.
153
Reflectarea dividendelor aferente acestora se realizează cu ajutorul
următoarele conturi:
761 „Venituri din participaţii”
762 „Venituri din alte imobilizări financiare”
Contul 761 „Venituri din imobilizări financiare” se dezvoltă în
următoarele conturi sintetice de gradul II:
7611 „Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate”
7613 „Venituri din interese de participare”
Valorile aflate temporar la dispoziţia altor persoane fizice şi juridice sub
forma creanţelor legate de participaţii, a împrumuturiloracordate pe termen lung
şi alte creanţe, aduc proprietarilor venituri sub forma de dobânzi. Acestea se
reflectă în contabilitate prin contul 763 „Venituri din creanţe imobilizate”.
Vânzarea la bursă a titlurilor de plasament de natura imobilizărilor
financiare şi a investiţiilor financiare pe termen scurt, la un preţ superior valorii lor
de achiziţie, aduce entităţilor venituri financiare ca diferenţe între valoarea de
vânzare a acţiunilor sau obligaţiunilor şi valoarea contabilă a acestora.
Asemenea venituri se înregistrează în contabilitate prin contul 764 „Venituri
din investiţiifinanciare cedate”. Se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II:
7641 „Venituri din imobilizări financiare cedate”
7642 „Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt
cedate”.
Operaţiunile de import – export efectuate de agenţii economici în valută pot
genera diferenţe favorabile de curs valutar considerate venituri financiare.
Diferenţele favorabile de curs valutar pot apare în următoarele situaţii:
- ca urmare a lichidării (plăţii) obligaţiilor (datoriilor) în valută, în situaţia în
care cursul valutar scade;
- ca urmare a lichidării (încasării) creanţelor în valută, în situaţia în care
cursul valutar creşte;
- la închiderea exerciţiului financiar când disponibilităţile în devize se
evaluează la cursul de schimb în vigoare la 31 XII, fiind mai mare decât cursul
valutar la data intrării disponibilităţilor în trezoreria întreprinderii.
Reflectarea în contabilitate a diferenţelor de curs valutar se face cu ajutorul
contului 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”. După funcţia contabilă
este cont de pasiv.
În situaţia în care întreprinderile deţin disponibilităţi băneşti în conturi
bancare sau acordă împrumuturi terţilor, beneficiază de dobânzi, considerate
venituri financiare reflectate în contabilitate prin contul 766 „Venituri din
dobânzi”.După funcţia contabilă este un cont de pasiv.
154
Reflectarea sconturilor obţinute de întreprindere ca urmare a relaţiilor cu
terţii se realizează cu ajutorul contului 767 „Venituri din sconturi obţinute”.După
funcţia contabilă: cont de pasiv.
Scontarea este operaţiunea prin care o bancă achiziţionează la vedere de la
unul din clienţii săi o creanţă la termen, oferind suma înscrisă pe efectul de comerţ
exclusiv dobânda şi comisionul.
Rata scontului (taxa scontului) mărime procentuală a dobânzii percepute de
bancă asupra valorii nominale a efectelor de comerţ achitate înainte de scadenţă.
Având în vedere aceste concepte, scontul la nivelul tranzacţiilor dintre
agenţii economici, este considerat ca „suma obţinută de la furnizori sau creditori
pentru plata înainte de scadenţă a unei datorii”. Este considerată venit financiar.
La sfârşitul fiecărei luni, veniturile şi cheltuielile activităţii financiare se
decontează asupra rezultatelor perioadei respective, obţinând rezultatul din
activitatea financiară. Dacă la acesta adăugăm rezultatul din activitatea de
exploatare, se obţine rezultatul curent al perioadei.La sfârşit de lună nu prezintă
sold.
7.14. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările, provizioanele şi

ajustările pentru depreciere sau pierderea de valoare a activelor
Amortizările, provizioanele şi ajustările reprezintă deprecieri suferite de

capitaluri, active imobilizate, stocuri, creanţe şi elementele de trezorerie care vor
influenţa valoarea de intrare a acestora.
Principalele conturi utilizate pentru reflectarea acestora în contabilitate sunt:
681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările provizioanele şi
ajustările pentru depreciere ”
6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”
6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor”
6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor
circulante”
686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru
pierdere de valoare”
6863 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor financiare”
6864 „Cheltuieli financiare privind ajustările pentru deprecierea activelor
circulante”
6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor”
155
După funcţia contabilăsunt conturi de activ.Conturile de cheltuieli cu
amortizările şi provizioanele se închid la sfârşitul lunii cu ajutorul contului 121. Nu
prezintă sold la sfârşit de lună.
7.15. Contabilitatea veniturilor din provizioane, ajustări sau pierderi de

valoare a activelor
Atunci când provizioanele şi ajustările evidenţiate prin afectarea unor

cheltuieli devin fără obiect, se diminuează sau se anulează, iar operaţiunile
determină afectarea veniturilor.
Anularea are loc atunci când elementele pentru care s-au constituit ies din
unitate prin vânzare sau consum intern ori dispar elementele care au determinat
constituirea.
Diminuarea provizioanelor şi a ajustărilor are loc în cazul în care la sfârşitul
exerciţiului financiar, deprecierea constatată pentru elementele inventariate este
inferioară provizionului constituit la finele exerciţiului financiar precedent.
Diminuarea provizioanelor şi a ajustărilor are loc doar cu diferenţa cu care se reduc
provizioanele, iar la anulare, veniturile sunt egale cu cheltuielile înregistrate la
constituire.
Reflectarea în contabilitate a veniturilor din provizioane se realizează cu
ajutorul conturilor:
781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind
activitatea de exploatare”
7812 „Venituri din provizioane”
7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”
7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”
7815 „Venituri din fondul comercial negativ”
786 „Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”
7863 „Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare”
7864 „Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”
Conturile 781 „Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
privind activitatea deexploatare” şi 786 „Venituri financiare din provizioane şi
ajustări pentru pierdere de valoare” se închid la sfârşitul lunii cu ajutorul
contului 121. Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
7.16. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite
Cheltuiala cu impozitul pe profit reprezintă o cheltuială nedeductibilă fiscal.
156
Contabilitatea cheltuielilor aferente impozitului pe profit se conduce cu
ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”. După funcţia contabilă
este un cont de activ.
Operaţiuni:
- evidenţierea cheltuielilor cu impozitul pe profit:
__________________________ x ____________________________
691 „Cheltuieli cu = 441 „Impozitul pe profit”
impozitul pe profit”
__________________________ x ____________________________
- închiderea contului de cheltuieli concomitent cu înregistrarea impozitului:
__________________________ x ____________________________
121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe
profit”
__________________________ x ____________________________
Nu prezintă sold la sfârşit de lună.
Evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi şi a
altor impozite, conform reglementărilor emise în acest scop se utilizează contul 698
„Cheltuieli cu impozitul pe venit şi alte impozite care nu apar în elementele de
mai sus”.După funcţia contabilă: cont de activ.
Operaţiuni:
- reflectarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor:
__________________________ x ____________________________
698 „Cheltuieli cu = 4418 „Impozitul pe venit”
impozitul pe venit şi alte impozite”
__________________________ x ____________________________
- închiderea contului la sfârşitul lunii:
__________________________ x ____________________________
121 „Profit sau pierdere” = 698 „Cheltuieli cu impozitul pe
venit şi alte impozite”
__________________________ x ____________________________
La sfârşitul lunii nu prezintă sold.
Exemplu:
Societatea Comercială „X” înregistrează în luna decembrie a anului N
următoarele operaţiuni:
1 – consum de materii prime 50.000 lei
2 – consum de materiale consumabile 10.000 lei
3 – achiziţii imprimate de birou 1.000 lei
4 – factură energie electrică 2.000 lei
5 – cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 1.000 lei
6 – locaţii de gestiune achitate 500 lei
7 – prime de asigurare achitate 200 lei
157
8 – cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 1500 lei
9 – cheltuieli cu detaşări 200 lei
10 – cheltuieli poştale 100 lei
11 – amenzi achitate din casierie 500 lei
12 – penalităţi 300 lei
13 – donaţii acordate 100 lei
14 – cheltuieli de protocol 2.000 lei
15 – vânzări produse 80.000 lei
16 – instalaţii tehnice obţinute din producţie
proprie 20.000 lei
17 – produse finite aflate în stoc 10.000 lei
18 – subvenţii pentru exploatare încasate 5.000 lei
Se cere:
- înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor;
- regularizarea TVA;cota de tva 219%
- determinarea rezultatului brut al activităţii;
- determinarea rezultatului impozabil;
- determinarea rezultatului net;
- constituirea de rezerve legale (C soc. = 3.000 lei)
Repartizaţi rezultatul net astfel:
- 20% pentru majorare capital social;
- 40% pentru dividende;
- diferenţa rămâne nerepartizată (se trece la rezultatul reportat)
- închideţi contul de regularizare a profitului;
- achitaţi dividendele (impozit 16%)
1 – consum materii prime:
601 = 301 50.000
2 – consum materiale consumabile:
602 = 302 10.000
3 – achiziţii materiale nestocate:
% = 401 1.190
604 1.000
4426 190
4 – înregistrare factură energie electrică:
% = 401 2.380
605 2.000
4426 380
5 – înregistrare cheltuieli de întreţinere şi reparaţii:
% = 401 1.190
611 1.000
4426 190
6 – înregistrarea locaţiei de gestiune:
158
% = 401 595
612 500
4426 95
7 – înregistrare prime de asigurare achitate:
613 = 5121 200
8 – înregistrare cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal:
% = 401 1.785
624 1.500
4426 285
9 – înregistrare cheltuieli cu detaşările:
625 = 5121 200
10 – înregistrare cheltuieli poştale:
% = 401 119
626 100
4426 19
11 – înregistrare amenzi achitate:
6581 = 5311 500
12 – înregistrare penalităţi datorate:
6581 = 4481 300
13 – donaţii acordate în numerar:
6582 = 5311 100
14 – înregsistrare cheltuieli de protocol:
% = 5311 2.480
623 2.000
4426 380
15 – vânzare produse finite:
4111 = % 95.200
701 80.000
4427 15.200
16 – instalaţii tehnice obţinute din producţie proprie:
213 = 722 20.000
17 – înregistrare produse finite pe stoc:
345 = 711 10.000
18 – subvenţii de exploatere încasate în contul curent:
5121 = 741 5.000
19 – regularizare TVA
4427 = % 15.200
4426 1.539
4423 13.661
20 – achitare TVA:
4423 = 5121 13.661
159
D 4426 CD 4427 C
190
15.200
380
190
95
285
19
380
1.539
21 – închidere conturi de cheltuieli:

121 = % 69.400
601 50.000
602 10.000
604 1.000
605 2.000
611 1.000
612 500
613 200
624 1.500
625 200
626 100
6581 800
6582 100
623 2.000
22 – închidere conturi de venituri:
% = 121 115.000
711 10.000
722 20.000
741 5.000
Determinarea rezultatului financiar brut (Rb):
Rb = Venituri totale (V) - Cheltuieli totale (Cht) = 115.000 – 69.400 =
45.600
Determinarea rezultatului net (Rn):
Rn = Rb – Impozitul pe profit (Ip)
Calculul impozitului pe profit (Ip):
Ip = Rezultatul impozabil x Cota de impozit
Calculul rezultatului impozabil (Ri):
Ri = Rb + cheltuieli nedeductibile fiscal (Ch neded) – Venituri
160
neimpozabile
Calculul cheltuielilor nedeductibile fiscal (Ch nedf):
Chnedf = Amenzi şi penalităţi + Donaţii acordate + Cheltuieli
de protocol ce depăşesc limita admisă de lege 1% + …
Cheltuieli de protocol = 2.000 – 1% x (45.600 + 2.000) = 1.524
Chnedf = 500 + 300 + 100 + 1524 = 2424
Calculul veniturilor neimpozabile:
Vneimp. = Rez. Legale + Pierderi din anii precedenţi + …
Rezerve legale: 5% x Pb = 45.600 x 5% = 2.280
20% x Cs = 3.000 x 20% = 600
600 < 22800
23 – înregistrare rezerve legale:
129 = 1061 600
Ri = 45.600 + 2.424 – 600 = 47.424
Ip = 47.424 x 16% = 7588 lei
24 – înregistrare impozit pe profit:
691 = 441 7.588
25 – închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit:
121 = 691 7.588
Determinarea rezultatului net:
Rn = 45.600 – 7.588 = 38.012
Situaţia contului 121 „Profit şi pierderi”
D C
69.400 115.000
(cheltuieli) (venituri)
45.600 – profit brut
7.588
(impozit)
Sfc 38.012 – profit net
În anul următor:
26 – Inregistrarea profitului net realizat în exerciţiul încheiat evidenţiat la

începutul anului următor la rezultatul reportat:
121 = 1171 38.012
27 – Închiderea repartizării profitului la rezerve :
121 = 129 600
26 – Repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social:
1171 = 1012 7.602
sau
161
1171 = 446 (16%*7602) 1.216
1171 = 1012 6.386
27 – Repartizarea profitului net la dividende:
1171 = 457 15.205
30 – Înregistrare impozit pe dividende:
457 = 446 2.433
31 – Achitarea impozitului pe dividende:
446 = 5121 2.433
32 – Achitare dividende:
457 = 5121 12.772
Cuvinte şi concepte cheie prezentate:cheltuieli privind consumurile stocate şi

nestocate, cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, cheltuieli cu
impozitele, taxele şi vârsâmintele asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli
de exploatare, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli privind sconturile acordate,
cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli privind diferenţele de curs
valutar, cheltuieli cu reparaţiile, cheltuieli cu transportul bunurilor cumpărate
efectuate cu mijloace proprii, cheltuieli de împrumut, cheltuieli de cercetare şi
dezvoltare, creditări privind conturile de cheltuieli, angajarea, plata, producţia,
încasarea, cheltuieli curente, cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii,
venituri curente, venituri de realizat., cheltuieli din exploatare, cheltuieli
extraordinare, venituri financiare, consumul, imputarea, facturarea, încorporarea,
cheltuieli financiare, venituri din exploatare,venituri extraordinare.
Întrebări de control
1. Ce reflectă performanţa întreprinderii?
2. Ce sunt cheltuielile şi cum se clasifică?
3. Ce sunt veniturile şi cum se clasifică?
4. Care sunt momentele înregistrării în contabilitate a cheltuielilor respectiv
veniturilor?
5. Care sunt criteriile de recunoaştere în contabilitate a cheltuielilor şi
veniturilor entităţilor?
6. Definiţi: cheltuielile şi veniturile de exploatare, financiare şi extraordinare.
7. Cum se determină rezultatul curent şi rezultatul net?
8. Caracterizaţi generic conturile de cheltuieli (clasa 6) şi conturile de
venituri (clasa 7).
9. Definiţi: cifra de afaceri şi cifra de afaceri netă
10. Ce se înţelege prin variaţia veniturilor din creşterea şi descreşterea
stocurilor de produse, lucrări, animale, etc.?
11. Ce exprimă veniturile din producţia de imobilizări?
162
CAPITOLUL 8
CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR ÎN AFARA BILANŢULUI, DE
ÎNCHIDERE ŞI REDESCHIDERE A CONTURILOR BILANŢIERE
8.1. Conţinutul şi caracteristicile conturilor speciale
Planul de Conturi General utilizat de entităţile din România prevede pe lângă

conturile din clasele 1–7, cu ajutorul cărora se reflectă existenţa, mişcarea şi
transformarea activelor, capitalurilor proprii şi datoriilor, clasa 9 „Conturi de
gestiune” prin care se evidenţiază consumul de factori de producţie şi în mod
deosebit costurile întreprinderii, o clasă mai deosebită, respectiv clasa 8 –a
„Conturi speciale”.
Conturile din această clasă se delimitează prin conţinutul lor astfel:
- conturi care reflectă drepturi din angajamentele acordate,obligaţii din
angajamente primite sau alte valori ce pot influenţa activele, datoriile şi capitalurile
proprii;
- conturi care reflectă valori materiale sau băneşti ce se aflătemporar în
unitate dar nu afectează în nici un fel activele şi pasivele acesteia;
- conturi cu ajutorul cărora se reflectă drepturi sau angajamentelatente
incerte în momentul înregistrării;
- conturi care se folosesc pentru preluarea soldurilor conturilorbilanţiere la
închiderea şi deschiderea exerciţiului financiar.
Prin Planul de Conturi General sunt prevăzute două grupe de conturi şi
anume:
- grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”
- grupa 89 „Bilanţ”
8.2. Conţinutul şi funcţiunea conturilor în afara bilanţului
Sunt reflectate de grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”.

Reflectă drepturi din angajamente acordate, obligaţii din angajamente
primite şi alte valori în afara activelor şi pasivelor întreprinderii.
Principala caracteristică a acestor conturi este funcţionarea lor în partidă
simplă,adică înregistrările se fac fie în debitul, fie în creditul unui singur cont fără
folosirea de conturi corespondente.
În ceea ce priveşte funcţionarea conturilor în afara bilanţului, acestea se
debitează cu creşterile, majorările, intrările şi se creditează cu micşorările,
reducerile, ieşirile.
Contul 801 „Angajamente acordate”
Reflectă angajamentele acordate de către unitate (giruri, cauţiuni, garanţii,
alte angajamente acordate), evidenţiind creanţa eventuală a acesteia asupra terţilor
163
în cazul în care va fi determinată să plătească în locul terţilor suma constituind
obiectul angajamentului.
În debitul contului se înregistrează: valoarea angajamentelor în momentul
acordării lor de către unitate.
În creditul contului se înregistrează: valoarea angajamentelor în momentul
încetării lor.
Soldul contului reprezintă contravaloarea angajamentelor acordate de către
unitate, existente la un moment dat.
Contul 802 „Angajamente primite”
Evidenţiază angajamentele primite de către unitate (giruri, cauţiuni, garanţii,
alte angajamente primite), reflectând creanţa eventuală a terţilor asupra unităţii în
cazul în care terţii vor fi determinaţi să plătească în locul unităţii suma constituind
obiectul angajamentului.
În debitul contului se înregistrează: valoarea angajamentelor în momentul
primirii lor de către unitate.
În creditul contului se înregistrează: valoarea angajamentelor în momentul
încetării lor.
Soldul contului reprezintă contravaloarea angajamentelor primite de către
unitate, existente la un moment dat.
Contul 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”
Ţine evidenţa imobilizărilor corporale luate cu chirie de la terţi în baza
contractelor încheiate în acest scop.
În debitul contului se înregistrează: pe baza contractelor sau proceselor –
verbale de închiriere, valoarea de inventar a imobilizărilor corporale respective
luate cu chirie.
În creditul contului se înregistrează: valoarea aceloraşi imobilizări corporale
restituite titularilor pa baza proceselor – verbale de predare.
Soldul contului reprezintă valoarea de inventar a imobilizărilor corporale
luate cu chirie la un moment dat.
Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”
Ţine evidenţa materiilor, materialelor şi altor valori materiale (imobilizări
corporale, obiecte preţioase, etc.) aparţinând terţilor, primite pentru prelucrare,
finisare sau reparare, pa bază de contract.
În debitul contului se înregistrează, la preţurile prevăzute în contract,
valorile materiale primite pentru prelucrare, finisare sau reparare.
În creditul contului se înregistrează, la aceleaşi preţuri, valorile materiale
finisate sau reparate, restituire titularilor.
Soldul contului reprezintă valorile materiale primite spre prelucrare sau
reparare.
Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”
164
Ţine evidenţa valorilor materiale (materii şi materiale, mărfuri, imobilizări
corporale, etc.) primite temporar spre păstrare sau în custodie pa bază de act de
predare – primire (scoatere) din custodie, încheiat în acest scop.
În debitul contului se înregistrează, la preţurile prevăzute în documentele
încheiate, valorile materiale primite în custodie sau păstrare temporară.
În creditul contului se înregistrează, la aceleaşi preţuri, valorile materiale
ieşite din custodie sau păstrare ca urmare a restituirii, achiziţionării pentru nevoile
unităţii, distrugerii din cauza calamităţilor, lipsurilor de inventar.
Soldul contului reprezintă valoarea materialelor primite în păstrare sau
custodie, existente la un moment dat.
Contul 8034 „Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare”
Ţine evidenţa debitorilor care au fost scoşi din activul unităţii, ca insolvabili
sau dispăruţi, care, în conformitate cu dispoziţiile legale, trebuie urmăriţi în
continuare până la reactivare sau împlinirea termenului de prescripţie.
În debitul contului se înregistrează: sumele datorate de debitorii insolvabili
sau dispăruţi, scoşi din activ.
În creditul contului se înregistrează: sumele reactivate ca urmare a revenirii
debitorilor la starea de solvabilitate sau sumele ale căror termene de urmărire s-au
prescris.
Soldul contului reprezintă sumele datorate de debitorii insolvabili sau
dispăruţi scoşi din activ, nereactivate.
Contul 8035 ”Stocuri de natura obiectelor de inventar aflate în folosinţă”
Ţine evidenţa stocurilor de natura obiectelor de inventar trecute pe cheltuieli
şi a căror natură necesită urmărirea lor extrabilanţieră.
În debitul contului se înregistrează: valorile materiale de natura obiectelor de
inventar.
În creditul contului se înregistrează: aceleaşi valori pentru care nu mai este
necesară urmărirea lor extrabilanţieră.
Soldul contului reprezintă valoarea stocurilor de natura obiectelor de
inventar date în folosinţă, la un moment dat.
Contul 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii
asimilate”
Ţine evidenţa imobilizărilor primite în leasing, a contractelor de închiriere,
chiriilor şi altor datorii asimilate, datorate de către unitate pentru bunurile luate în
concesiune, locaţii sau chirie.
În debitul contului se înregistrează: sumele reprezentând redevenţe, locaţii
de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate.
În creditul contului se înregistrează: valoarea datoriilor de acest gen, efectiv
plătite de către unitate.
Soldul contului reprezintă contravaloarea redevenţelor, locaţiilor de
gestiune, chiriilor şi altor datorii asimilate pe care unitatea le are de plătit la un
moment dat.
165
Contul 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă”
Ţine evidenţa efectelor scontate depuse la bancă, dar neajunse la scadenţă.
În debitul contului se înregistrează: efectele scontate, dar neajunse la
scadenţă, depuse la bancă.
În creditul contului se înregistrează: efectele scontate ajunse la termen.
Soldul contului reprezintă efectele scontate depuse la bancă, neajunse la
scadenţă.
Contul 8038” Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu
chirie”
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa bunurilor publice primite în
administrare, concesiune şi cu chirie de către regii autonome,societăţi/companii
naţionale, societăţi comerciale.
In debitul contului se înregistrează valoarea bunurilor publice primite în
administrare, concesiune şi cu chiriede către regii autonome, societăţi/companii
naţionale, societăţi comerciale, iar în credit, valoarea celor restituite.
Soldul contului reprezintă valoarea bunurilor publice primite în administrare,
concesiune şi cu chiriede către regii autonome, societăţi/companii naţionale,
societăţi comerciale, existente în entitate la un moment dat.
Contul 8039„Alte valori în afara bilanţului”
Ţine evidenţa bunurilor predate în leasing financiar şi a altor valori în afara
bilanţului decât cele cuprinse în conturile 8031 – 8037.
În debitul contului se înregistrează: alte valori în afara bilanţului existente în
unitate.
În creditul contului se înregistrează: stingerea obligaţiilor unităţii în legătură
cu aceste valori.
Soldul contului reprezintă alte valori în afara bilanţului, existente în unitate
la un moment dat.
Contul 8045 „Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor
fixe”
Ţine evidenţa amortizării aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe.
În debitul contului este evidenţiată amortizarea aferentă gradului de
neutilizare a mijloacelor fixe, urmărită extrabilanţier.
În creditul contului se evidenţiază amortizarea aferentă gradului de
neutilizare a mijloacelor fixe cu ocazia reevaluării, a trecerii pe cheltuieli sau
scoaterii din evidenţă a acestora.
Soldul contului reprezintă valoarea amortizării aferentă gradului de
neutilizare a mijloacelor fixe aflate în gestiune.
Contul 805 „Dobânzi aferente contractelor de leasing şi alte contracte
asimilate neajunse la scadenţă”
Reflectă datoriile privind dobânzile aferente contractelor de leasing (contul
8051 „Dobânzi de plătit”) respectiv dobânzile de încasat (Contul 8052 „Dobânzi
de încasat”).
166
Soldul creditor reflectă dobânzile de plătit (8051) iar cel debitor dobânzile
de încasat (8052).
Contul 806 „Certificate de emisii de gaze cu efect de seră”
Contul evidenţiază certificatele de emisii de gaze cu efect de seră primite
gratuit, potrivit legii.
Se debitează cu valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
primite gratuit.
Se creditează cu valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
ieşite din circuit potrivit legii.
Soldul contului reprezintă valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect
de seră , de care beneficiază entitatea.
Evidenţia activelor şi datoriilor contingente se conduce cu ajutorul contului
807 „ Active contingente” respectiv 808”Datorii contingente”.
Activul contingent este unactiv potenţial care apare ca urmare a unor
evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă se confirmă numai prin
apariţia sau neapariţia uneia sau mai multor evenimente viitoare nesigure care nu
pot fi în totalitate sub controlul entităţii. De exemplu : un drept de creanţă ce poate
rezulta dintr-un litigiu în instanţă (de ex. o despăgubire), în care este implicată
entitatea şi al cărui rezultat este incert.
Activele contingente:
- sunt generate de obicei de evenimente neplanificate sau neaşteptate care pot să
genereze intrări de beneficii economice în entittae, nu se recunosc în conturile
bilanţiere;
- nu se recunosc în conturile bilanţiere;
- se prezintă în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor
intrări de beneficii economice ;
- nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece nu sunt certe, iar
recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată - în
cazul în care realizarea unui venit este sigura, activul aferent nu este un activ
contingent şi se procedează la recunoaşterea lui în bilanţ;
- sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea în situaţiile financiare a
modificărilor survenite.
Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul
corespunzător se recunosc în situaţiile financiare aferente perioadei în care au
survenit modificarile . In schimb, dacă este doar probabilă o creştere a beneficiilor
economice, entitatea prezintă în notele explicative activul contingent .
Contul 807”Active contingente”. Cu ajutorul acestui cont se conduce
evidenţa activelor contingente .
In debitul contului se evidenţiază valoarea activelor contingente, iar în credit,
cele scoase din conturile extrabilanţiere.Soldul contului reprezintă valoarea
activelor contingente existente în unitate.
Datoria contingentă este o obligaţie potenţială aparută ca urmare a unor
167
evenimente trecute, anterior datei bilantului şi a căror existenţă se confirmă numai
de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu
pot fi in totalitate sub controlul entităţii. Datoria contingentă poate fi o obligaţie
curentă aparută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului, dar
care nu este recunoscută deoarece nu este sigur ca vor fi necesare ieşiri de resurse
pentru stingerea acestei datorii, sau valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient
de credibil.Datoriile contingente nu se recunosc în bilanţ, se prezintă în notele
explicative. In situaţia în care o entitate are o obligaţie angajată în comun cu alte
parţi, partea asumată de celelalte parţi este prezentată ca o datorie contingentă.
Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit
probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice . Dacă se
consideră că este necesară ieşirea de resurse generată de un element considerat
anterior datorie contingentă, se recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în
situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării
evenimentului
Se disting de provizioane prin fapul că provizioanele sunt recunoscute ca
datorii, presupunând că pot fi realizate estimari corecte, deoarece constituie
obligaţii curente la data bilanţului şi este probabil că vor fi necesare ieşiri de
resurse pentru stingerea obligaţiilor.
Contul 808”Datorii contingente” ţine evidenţa datoriilor contingente .
Se debitează cu valoarea datoriilor contingente înregistrate şi se creditează cu
valoarea celor scoase din conturile extrabilanţiere.Soldul contului reprezintă
valoarea datoriilor contingente existente.
8.3. Conţinutul şi funcţiunea conturilor de bilanţ
Sunt reflectate prin grupa 89 „Bilanţ” şi se utilizează pentru închiderea la

sfârşitul exerciţiului a tuturor conturilor bilanţiere, respectiv redeschiderea la
începutul exerciţiului a tuturor conturilor bilanţiere.
Funcţionează întocmai conturilor bilanţiere, adică în partidă dublă,
debitându-se şi creditându-se în corespondenţă cu conturile din clasele de conturi
ce se regăsesc în bilanţul contabil.
Conturile din această grupă nu prezintă sold, utilizându-se numai la sfârşitul,
respectiv începutul exerciţiului financiar.
Contul 891 „Bilanţ de deschidere”
Cu ajutorul acestui cont se asigură deschiderea tuturor conturilor bilanţiere.
În debitul contului se înregistrează: soldurile conturilor de pasiv (prin
creditarea acestora):
__________________________ x ____________________________
891”Bilanţ de deschidere” = Conturi de pasiv
__________________________ x ____________________________
168
În creditul contului se înregistrează: soldurile conturilor de activ (prin
debitarea acestora):
__________________________ x ____________________________
Conturi de activ = 891 „Bilanţ de deschidere”
__________________________ x ____________________________
Nu prezintă sold.
Contul 892 „Bilanţ de închidere”
Cu ajutorul acestui cont se asigură închiderea tuturor conturilor ce apar în
bilanţul de la sfârşitul exerciţiului.
În debitul contului se înregistrează soldurile conturilor de activ (prin
creditarea acestora):
__________________________ x ____________________________
892 „Bilanţ de închidere” = Conturi de activ
__________________________ x ____________________________
În creditul contului se înregistrează soldurile conturilor de pasiv (prin
debitarea acestora):
__________________________ x ____________________________
Conturi de pasiv = 892 „Bilanţ de închidere”
__________________________ x ____________________________
Nu prezintă sold.
Cuvinte şi concepte cheie prezentate: datorii contingente, angajamente

acordate şi angajamente primite, conturile din afara bilanţului, conturi de bilanţ.
1. Ce reflectă conturile speciale ale entităţilor?
2. Care este principala caracteristică a conturilor în afara bilanţului?
3. Ce reflectă conturile de angajamente acordate respectiv de angajamente
primite?
4. Ce reflectă contul 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”?
5. Care este funcţiunea conturilor din grupa 89 „Bilanţ”?
CAPITOLUL 9
SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE ALE ENTITĂŢILOR ECONOMICE
169
9.1. Conţinutul şi componentele situaţiilor financiare anuale
Situaţiile financiare anuale sunt reprezentate printr-un set dedocumente

(situaţii) prin care se doreşte o reprezentare structurată a poziţiei financiare, a
performanţelor, modificării poziţiei financiare, a fluxurilor de trezorerie şi a
modului de gestionare a resurselor entităţii ce privesc exerciţiul financiar încheiat.
Situaţiile financiare anuale se întocmesc în conformitate cu: Legea
Contabilităţii nr. 82/1991, modificată şi republicată, Cadrul general de întocmire şi
prezentare a situaţiilor financiare, elaborat de Consiliul Comitetului pentru
Standardele Internaţionale de Contabilitate Internaţionale, OMFP 1802/2014,
pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene şi
alte acte normative în vigoare.
Situaţiile financiare anuale trebuie elaborate astfel încât să rezulte că:
- reprezintă fidel poziţia financiară, performanţele, modificarea capitalurilor
proprii şi evoluţia fluxurilor de trezorerie;
- reflectă realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu numai
forma legală a acestora;
- sunt imparţiale;
- sunt prudente;
- prezintă toate aspectele semnificative ce au avut loc în cursul exerciţiului cu
privire la existenţa şi mişcarea activelor şi datoriilor entităţii.
Situaţiile financiare trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a
răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare
anuale în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a –IV-a
a Comunităţilor Economice Europene.
Conform OMFP 1802/2014,Categoriideentitatiraportoare se grupeaza in
treicategorii, astfel:microentitati; entitati mici; entitati mijlociisimari.
1.Microentitatilesuntentitatilecare,ladatabilantului,nu
depasesclimiteleacelputindouadintreurmatoareletreicriterii:
a) totalul activelor:350000 EUR;
b)cifra deafacerineta:700000 EUR;
c) numarulmediudesalariatiincursulexercitiuluifinanciar:10.Pentruaceastacategori
edeentitatiseaplica,deasemenea,
prevederilecap.12SDispozitiiprivindscutirilesirestrictiileaplicabile scutirilorZ.
(2)Entitatilemicisuntentitatilecare,ladatabilantului,nuseincadreazaincategoriami
croentitatilorsicarenudepasesclimitele acel putindouadintreurmatoarele treicriterii:
a)totalul activelor: 4 000000 EUR;
b)cifra deafacerineta: 8 000000 EUR;
c) numarulmediudesalariatiincursulexercitiuluifinanciar:50.
(3)Entitatilemijlociisimarisuntentitatilecare,ladatabilantului,depasesclimiteleac
elputindouadintreurmatoareletreicriterii:
a)totalul activelor: 4 000000 EUR;
b)cifra deafacerineta: 8 000000 EUR;
c) numarulmediudesalariatiincursulexercitiuluifinanciar:50.
d)
170
Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.
În cadrul situaţiilor financiare anuale va fi evidenţiat tratamentulcontabil
prevăzut de reglementări sau standarde internaţionale precum şi impactul financiar
a eventualelor abateri de la standarde şi reglementări asupra: capitalurilor proprii,
profitului net sau pierderii, activelor, obligaţiilor şi asupra fluxurilor de trezorerie
ale entităţii.
Responsabilitatea întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare revine
consiliului de administraţie sau altui organ de conducere al entităţii.
Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată obligatoriu de
inventariereagenerală a elementelor de activ şi pasiv şi a celorlalte bunuri şi valori
aflate în gestiunea şi administrarea întreprinderii potrivit normelor emise în acest
scop de Ministerul Finanţelor Publice.
Eventualele erori contabile constatate după aprobarea şi depunerea situaţiilor
financiare vor fi corectate în anul în care acestea se constată potrivit
reglementărilor legale.
Situaţiile financiare anuale sunt supuse verificării şi auditului financiar,
efectuat de persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii.
Situaţiile financiare se întocmesc obligatoriuanual, precum şi în situaţia
fuziunii, divizării sau încetării activităţii firmelor.
Pentru regiile autonome, societăţile comerciale şi societăţile sau companiile
naţionale în care statul deţine cel puţin 20% din capitalul social, precum şi pentru
celelalte persoane juridice, Ministerul Finanţelor Publice poate stabili întocmirea
şi depunerea situaţiilor financiare şi la alte perioade decât anual.
Fiecare element obligatoriu prezentat în situaţiile financiare poate fi
prezentat mai detaliat decât cere formatul adoptat, dacă această detaliere concură la
prezentarea unei informaţii mai elocvente pentru utilizatori, însă numai în notele
explicative.
9.2. Bilanţul – imaginea poziţiei financiare a întreprinderii
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele

de activ, datorii şi capital propriu la sfârşitul exerciţiului sau în alte situaţii
prevăzute de lege.
Poziţia financiară reflectată prin bilanţ se referă la faptul că acesta oferă
informaţii esenţiale despre capacitatea entităţii de a se adapta schimbărilor de
mediu, de a degaja fluxuri viitoare de numerar, despre necesităţi de creditare
viitoare respectiv repartizările viitoare către creditori, acţionari, etc.
Rapoartele financiare cu scop general oferă informaţii privind poziţia financia-
ră a unei entităţi raportoare, acestea referindu-se la resursele economice ale
171
entităţii raportoare (a se înţelege activele) şi la pretenţiile faţă de aceasta (a se
înţelege datoriile şi capitalurile proprii). Rapoartele financiare oferă, de asemenea,
informaţii privind efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente care modifică
resursele economice ale entităţii raportoare şi pretenţiile faţă de aceasta. Ambele
tipuri de informaţii oferă date utile pentru deciziile de furnizare de resurse către o
entitate.
Informaţiile privind natura şi valorile resurselor economice ale unei entităţi ra-
portoare şi pretenţiile faţă de aceasta pot ajuta utilizatorii să identifice punctele
forte şi vulnerabilităţile financiare ale entităţii raportoare, precum şi să evalueze
lichiditatea şi solvabilitatea entităţii raportoare, nevoia sa de finanţare suplimentară
şi probabilitatea ca entitatea să aibă succes în obţinerea finanţării. Informaţiile
privind priorităţile şi dispoziţiile de plată aferente pretenţiilor existente ajută
utilizatorii să prognozeze modul în care vor fi distribuite fluxurile de trezorerie
viitoare între cei care au pretenţii faţă de entitatea raportoare.
Diferitele tipuri de resurse economice influenţează diferit modul în care utiliza-
torii evaluează perspectivele entităţii raportoare de a obţine fluxuri de trezorerie
viitoare. Unele fluxuri de trezorerie viitoare rezultă direct din resursele economice
existente, cum ar fi conturile de creanţe. Altele rezultă din utilizarea în comun a
câtorva resurse pentru a produce şi comercializa bunuri şi servicii pentru clienţi.
Deşi aceste fluxuri de trezorerie nu pot fi corelate cu resurse economice
individuale (sau cu pretenţii), utilizatorii rapoartelor financiare trebuie să cunoască
natura şi valoarea resurselor disponibile pentru utilizare în activitatea entităţii
raportoare.
Bilanţul contabil este documentul de sinteză care asigură sistematizarea,
centralizarea şi generalizarea datelor furnizate de contabilitate realizând o
prezentare de ansamblu şi un control pertinent al activităţii desfăşurate, a
rezultatelor obţinute de regulă la sfârşitul exerciţiului.
Prin modul în care este conceput şi structurat, bilanţul contabil constituie un
mijloc de cunoaştere, control şi analiză a activităţiiîntreprinderii, informaţiile pe
care le oferă stând la baza fundamentării deciziilor privind activitatea curentă şi de
perspectivă, constituind un factor mobilizator pentru îmbunătăţirea conţinutului şi
organizării evidenţei contabile.
Bilanţul contabil trebuie să respecte principiul realităţii datelor, să fie
prezentat după un sistem simplu şi clar care să permită determinarea celor mai
relevanţi indicatori privind activitatea economico – financiară.
Bilanţul structurează elementele astfel:
- activele după natură, destinaţie şi lichiditate;
- pasivele (datoriile): după natură, provenienţă şi exigibilitate.
Bilanţul contabil pune în evidenţă situaţia netă a elementelor componente
descrisă prin ecuaţia:
172
Activ net (Capitaluri proprii) = Activul bilanţier – Datorii
bilanţiere
Bilanţul contabil se întocmeşte pe baza balanţei de verificare sintetice de la

sfârşitul perioadei de gestiune, respectiv a soldurilor finale debitoare şi creditoare
ale conturilor bilanţiere din clasele I-V din planul de conturi general.
Se cunosc două scheme (forme) de prezentare a elementelor prin bilanţ:
- schema orizontală, sub forma unui tabel (tablou) cu două părţi:
- în partea stângă elementele de activ;
- în partea dreaptă elementele de pasiv (datoriile).
- schema verticală sub forma unei liste în care la început sunt prezentate
elementele de activ iar în continuare datoriile şi capitalurile proprii.
Reglementările actuale din România impun ca forma de prezentare a
activelor şi pasivelor prin bilanţul contabil cea de „listă”. Elementele sunt
evidenţiate în bilanţ la valoarea netă contabilă.
Valoarea netă contabilă se obţine scăzând din valoarea de intrare:
amortizările, provizioanele, ajustările de valoare, diferenţele de preţ, TVA
neexigibilă şi alte elemente similare.
Atunci când un element de activ sau o datorie este în relaţie cu mai mult de
un element bilanţier, relaţia sa cu celelalte elemente trebuie prezentată, în notele
explicative, dacă prezentarea este esenţială pentru înţelegerea conturilor anuale.
Dacă provizioanele sunt semnificative trebuie prezentate în notele explicative.
9.3. Contul de profit şi pierdere – expresia performanţelor întreprinderii
Contul de profit şi pierderi evidenţiază într-o formă sistematizată rezultatele

fiecărui exerciţiu (an) sau perioade de gestiune prin prisma raportului dintre
cheltuieli şi venituri, oferind o imagine sintetică asupra structurii rezultatelor
activităţii din exploatar și, financiare.
Performanţa întreprinderii reflectă capacitatea resurselor entităţii de a
genera fluxuri viitoare de numerar precum şi eficienţa cu care sunt utilizate.
Nici conceptul de performanţă financiară nu este definit de reglementări.
Pentru a-1 înţelege, este util să avem în vedere textele emise de IASB, din care
acest concept a fost preluat. Contabilitatea de angajamente ilustrează efectele
tranzacţiilor şi ale altor evenimente şi circumstanţe asupra resurselor economice şi
pretenţiilor faţă de o entitate raportoare în perioadele în care respectivele efecte se
produc, chiar dacă încasările şi plăţile aferente de numerar au loc într-o perioadă
diferită. Acest aspect este important deoarece informaţiile privind resursele
economice şi pretenţiile faţă de o entitate raportoare, precum şi modificările
resurselor sale economice şi ale pretenţiilor faţă de entitate în decursul unei
perioade oferă o bază mai solidă pentru evaluarea performanţei trecute şi viitoare a
173
entităţii decât informaţiile care se referă numai la încasările şi plăţile de numerar în
decursul respectivei perioade.
Informaţiile privind performanţa financiară a unei entităţi raportoare în
decursul unei perioade, reflectate de modificările resurselor sale economice şi ale
pretenţiilor faţă de entitate care au alte cauze decât obţinerea de resurse
suplimentare direct de la investitori şi creditori, sunt utile pentru evaluarea
capacităţii trecute şi viitoare a entităţii de a genera intrări nete de numerar. Aceste
informaţii prezintă măsura în care entitatea raportoare şi-a suplimentat resursele
economice disponibile şi, astfel, capacitatea de a genera intrări nete de numerar
mai degrabă prin activitatea sa decât prin obţinerea de resurse suplimentare direct
de la investitori şi creditori.
Informaţiile privind performanţa financiară a entităţii raportoare în cursul unei
perioade pot indica măsura în care evenimente cum sunt modificările preţurilor
pieţei sau ale ratelor dobânzii au condus la creşteri sau reduceri ale resurselor
entităţii şi ale pretenţiilor faţă de entitate, afectând astfel capacitatea acesteia de a
genera intrări nete de numerar.
Cheltuielile, veniturile şi rezultatele sunt grupate în cadrul contului de profit
şi pierdere după:
- natura activităţii desfăşurate (exploatare, financiare);
- natura resurselor utilizate (în cazul cheltuielilor);
- natura rezultatelor obţinute (în cazul veniturilor).
La fel ca şi bilanţul contabil, contul de profit şi pierdere se poate prezenta:
- sub formă de tablou bilateral (schema orizontală);
- sub formă de listă (schema verticală).
Modelul Contului de profit şi pierdere adoptat în România este cel de listă.
În timp ce bilanţul se întocmeşte pe baza informaţiilor din clasele de conturi 1 – 5,
Contul de profit şi pierdere se întocmeşte pe baza informaţiilor furnizate de clasele
6 „Cheltuieli” respectiv 7 „Venituri”.
Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă,veniturile şi
cheltuielile exerciţiului grupate după natura lor precum şi rezultatul exerciţiului
(profit sau pierdere).
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierderi atunci când a avut
loc o creştere de beneficii economice viitoare, aferente creşterii unui activ sau
diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Pentru ca venitul să fie recunoscut este necesar ca elementele ce îl determină
să poată fi evaluate în mod credibil şi să aibă un grad suficient de certitudine.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierderi atunci când a avut
loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau
creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil.
Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierderi pe baza asocierii
directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit. Acest
proces implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi a
174
cheltuielilor ce rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte
evenimente.
Recunoaşterea cheltuielilor are loc şi în baza unei proceduri de alocare
sistematică şi raţională atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii economice în
decursul mai multor perioade contabile iar asocierea cu veniturile perioadei poate fi
făcută în mod indirect.
Cifra de afaceri netă, cuprinde sumele provenind din vânzarea de bunuri şi
prestarea de servicii ce intră în categoria acţiunilor curente ale persoanei juridice
după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adăugată şi a altor
impozite şi taxe aferente.
Se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri,
executarea de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare mai puţin
rabaturile, remisele şi alte reduceri acordate clienţilor.
Întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit şi pierderi, fie în
notele la contul de profit şi pierderi o analiză a cheltuielilor utilizând fie metoda
după natură, fie metoda după destinaţie.
Conform metodeidupă natură stocurile de produse finite şi în curs de
execuţie în cadrul unei perioade reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie
pentru a reflecta două aspecte:
- fie producţia a mărit nivelul stocurilor;
- fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.
Metoda clasificării după destinaţie evidenţiază cheltuielile după funcţiunea
lor (locul/activitatea de provenienţă) ca parte a costului vânzărilor, distribuţiei,
activităţii administrative, etc. Această metodă poate oferi informaţii mai relevante
pentru utilizatori decât clasificarea după natură, dar alocarea costurilor pe destinaţii
poate fi arbitrară ceea ce implică utilizarea raţionamentului profesional.
Întreprinderile care clasifică cheltuielile după destinaţie trebuie să prezinte
informaţii suplimentare despre natura acestora.
Informaţiile despre performanţa unei întreprinderi în special despre
profitabilitatea acesteia sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale
resurselor economice pe care întreprinderea
le va putea controla în viitor.
În acest sens informaţiile despre variabilitatea performanţelor sunt utile
pentru anticiparea capacităţii întreprinderii de a genera fluxuride trezorerie cu
resursele existente şi pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care
întreprinderea poate utiliza noi resurse.
Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar dar care se referă la un
exerciţiu ulterior se prezintă în bilanţ la rubrica „Cheltuieliîn avans” iar veniturile
recunoscute înainte de data închiderii exerciţiului dar care se referă la un exerciţiu
financiar ulterior se prezintă în bilanţ la „Venituri în avans”, neafectând contul de
profit şi pierderi.
175
9.4. Situaţia modificărilor capitalului propriu
Situaţia modificărilor capitalului propriu reflectă creşterea sau reducerea

(variaţia) activului net sau a avuţiei întreprinderii între începutul şi sfârşitul
perioadei contabile cu excepţia modificărilor rezultate din tranzacţii cu acţionarii
(aporturi de capital, acordare de dividende).
Modificarea globală a capitalului propriu reprezintă câştigurile şi pierderile
totale generate de activităţile întreprinderii pe parcursul perioadei. Prin intermediul
acestei situaţii financiare se poate analiza capacitatea de menţinere sau erodare a
capitalului evidenţiind:
- profitul sau pierderea netă a perioadei;
- fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere recunoscut direct
în capitalul propriu şi totalul acestor elemente;
- efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor
fundamentale.
În plus entităţile trebuie să prezinte, fie în situaţia modificărilor capitalului
propriu fie în notele explicative:
- tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile către aceştia;
- soldul profitului cumulat sau a pierderii cumulate la începutul perioadei şi
la data bilanţului şi modificările pe parcursul perioadei indicându-se:
- suma la începutul exerciţiului;
- sumele transferate în cursul perioadei;
- natura, sursa sau destinaţia transferului;
- suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar;
- soldul de deschidere şi de închidere pentru: capitalul subscris, primele de
capital, rezerva din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului
financiar;
- reconcilierea între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capital propriu
la începutul şi sfârşitul perioadei prezentând distinct fiecare modificare.
În elaborarea situaţiilor financiare majoritatea entităţilor adoptă conceptul
financiar al capitalului. Conform acestui concept, banii investiţi sau puterea de
cumpărare investită, sunt sinonimi cu capitalul propriu al întreprinderii. Conform
conceptului fizic alcapitalului cum ar fi capacitatea de exploatare, capitalul
reprezintă capacitatea de producţie a întreprinderii exprimată de exemplu în unităţi
de producţie pe zi. Selectarea de către fiecare întreprindere a celui mai potrivit
concept privind capitalul trebuie să aibă la bază necesităţile utilizatorilor situaţiilor
financiare. Astfel trebuie adoptat conceptulfinanciar al capitalului în cazul în care
utilizatorii situaţiilor financiare sunt interesaţi în primul rând de menţinerea
capitalului nominal investitsau a puterii de cumpărare a capitalului investit. Dacă
principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a
întreprinderii trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului.
176
9.5. Situaţia fluxurilor de trezorerie (numerar)
Fluxurile de trezorerie pot fi definite ca reflectând disponibilităţile care se

regăsesc succesiv în diverse stări, pornind de la lichidităţi, stocuri, creanţe, având
ca finalitate transformarea în numerar.
Fluxul de numerar este descompus pe mai multe activităţi:
- fluxuri de numerar din activităţi de exploatare;
- fluxuri de numerar din activităţi de investiţie;
- fluxuri de numerar din activităţi finanţare.
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi aducătoare de venit ale
entităţii precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investire sau finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active
imobilizate şi alte investiţii care nu sunt incluse în echivalente de numerar.
Activităţile de finanţare sunt acele activităţi care au ca efect modificări ale
dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi ale datoriilor întreprinderii.
9.6. Notele explicative la situaţiile financiare
Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru

necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară, performanţele şi
modificarea poziţiei financiare a entităţii.
Acestea trebuie prezentate de o manieră sistematică astfel încât fiecare
element semnificativ din celelalte situaţii financiare să fie însoţit de o trimitere la
note care să cuprindă informaţii suplimentare prin care să fie prezentat mai explicit
la un nivel rezonabil de cunoaştere, dar care sunt necesare pentru o prezentare
fidelă.
Notele la situaţiile financiare includ descrieri narative sau analize mai
detaliate ale sumelor prezentate în celelalte situaţii financiare şi informaţii
suplimentare referitoare la angajamente şi datorii, ajutând utilizatorii la înţelegerea
situaţiilor financiare şi compararea acestora cu situaţiile altor întreprinderi.
Notele explicative trebuie să prezinte informaţii despre reglementările
contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre
politicile contabile folosite.
Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi
practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea situaţiilor financiare anuale.
Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege
sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la
operaţiunile entităţii.
Notele explicative trebuie să cuprindă informaţii privind metodele de
evaluare aplicate diferitelor elemente din situaţiile financiare şi metodele utilizate
pentru calcularea ajustărilor de valoare.
177
Secţiunea politicilor contabile din notele la situaţiile financiare trebuie să
descrie următoarele:
- bazele de evaluare utilizate la întocmirea situaţiilor financiare;
- fiecare politică contabilă specifică necesară pentru înţelegerea
corespunzătoare a situaţiilor financiar;
La alegerea prezentării sau nu a unei politici contabile specifice trebuie avut
în vedere, dacă astfel utilizatorii ar putea fi ajutaţi la înţelegerea modului în care
tranzacţiile şi evenimentele se regăsesc în poziţia şi performanţele financiare ale
entităţii.
Notele explicative trebuie să conţină mai multe secţiuni şi anume:
- informaţii generale despre întreprindere;
- prezentarea politicilor contabile;
- informaţii pentru completarea bilanţului;
- informaţii referitoare la contul de profit şi pierderi;
- informaţii referitoare la salarii şi salariaţi;
- alte aspecte.
Utilizatorii situaţiilor financiare anuale
OMFP nr. 1.802/2014 face referire la utilizatori, la diferite aşteptări ale aces-
tora, la diferite beneficii şi riscuri la care ar putea fi expuşi, dar fără să îi enumereşi
să prezinte, chiar şi de o manieră generală, nevoile lor informaţionale.
De aceea, pentru a înţelege care sunt categoriile de utilizatori, interesele lor,
posibilele stări conflictuale şi modul în care situaţiile financiare cu scop general
reuşesc să satisfacă interesele comune ale acestora, facem din nou recurs la
prevederile Cadrului general conceptual emis de IASB.
Obiectivul raportării financiare cu scop general este acela de a oferi informaţii
financiare cu privire la entitatea raportoare care să fie utile pentru investitorii exis-
tenţi şi potenţiali, împrumutători şi alţi creditori în deciziile pe care aceştia le iau
cu privire la oferirea de resurse entităţii. Respectivele decizii implică achiziţiona-
rea, vânzarea sau deţinerea de instrumente de capitaluri proprii şi datorii şi furniza-
rea sau decontarea împrumuturilor sau a altor forme de credit.
Deciziile luate de investitorii existenţi şi potenţiali privind achiziţionarea, vân-
zarea sau deţinerea de instrumente de capitaluri proprii şi de datorii depind de ren-
tabilităţile pe care aceştia le aşteaptă de la o investiţie în respectivele instrumente,
de exemplu, plăţile de dividende, principal şi dobânzi sau creşterile preţurilor de
piaţă. In mod similar, deciziile luate de împrumutători i existenţi şi potenţiali şi de
alţi creditori privind furnizarea sau decontarea împrumuturilor sau a altor forme de
credit depind de plăţile de principal şi de dobânzi sau de alte rentabilităţi aşteptate
de aceştia. Aşteptările investitorilor, împrumutătorilor şi ale altor creditori privind
rentabilităţile depind de evaluările pe care aceştia le fac privind valoarea,
momentul apariţiei şi incertitudinea privind (perspectivele pentru) intrările nete de
numerar pentru entitate. În consecinţă, investitorii existenţi şi potenţiali,
împrumutătorii şi alţi creditori au nevoie de informaţii care să îi ajute să evalueze
178
perspectivele privind intrările nete de numerar pentru o entitate.
Pentru a evalua perspectivele unei entităţi privind intrările nete de numerar,
investitorii existenţi şi potenţiali, împrumutătorii şi alţi creditori au nevoie de
informaţii privind resursele entităţii şi pretenţiile faţă de entitate, precum şi de
informaţii referitoare la cât de eficient şi-au îndeplinit consiliul de administraţie şi
conducerea entităţii responsabilităţile de utilizare a resurselor entităţii. Exemplele
de astfel de responsabilităţi includ protejarea resurselor entităţii de efectele
nefavorabile ale factorilor economici, precum modificările preţului şi cele
tehnologice, şi certitudinea că entitatea respectă legile, reglementările şi
prevederile contractuale aplicabile. Informaţiile privind îndeplinirea de către
conducere a responsabilităţilor sale sunt, de asemenea, utile pentru deciziile luate
de investitorii existenţi, împrumutători şi alţi creditori care au dreptul de a vota sau
de a influenţa în alt fel acţiunile conducerii.
O mare parte a investitorilor existenţi şi potenţiali, a împrumutătorilor şi a altor
creditori nu le pot solicita entităţilor raportoare să le ofere informaţiile direct lor şi
trebuie să se bazeze pe rapoartele financiare cu scop general pentru o mare parte
din informaţiile financiare care le sunt necesare. În consecinţă, ei sunt utilizatorii
principali către care sunt direcţionate rapoartele financiare cu scop general.
Totuşi, rapoartele financiare cu scop general nu oferă şi nu pot oferi toate in-
formaţiile de care au nevoie investitorii existenţi şi potenţiali, împrumutătorii şi alţi
creditori. Utilizatorii trebuie să analizeze informaţiile pertinente din alte surse, de
exemplu, condiţiile şi aşteptările economice generale, evenimentele politice şi cli-
matul politic, prognozele industriale şi cele privind compania.
Rapoartele financiare cu scop general nu sunt menite să indice valoarea unei
entităţi raportoare; în schimb, ele oferă informaţii care să ajute investitorii existenţi
şi potenţiali, împrumutătorii şi alţi creditori să estimeze valoarea entităţii rapor-
toare.
Utilizatorii principali individuali au nevoi şi dorinţe informaţionale diferite şi,
posibil, aflate în conflict. IASB, în elaborarea standardelor de raportare financiară,
va căuta să prevadă setul de informaţii care să satisfacă nevoile unui număr maxim
de utilizatori principali. Totuşi, axarea pe nevoile informaţionale comune nu
trebuie să împiedice entitatea raportoare să includă informaţii suplimentare care
sunt deosebit de utile pentru o anumită subcategorie a utilizatorilor principali.
Conducerea entităţii raportoare este, de asemenea, interesată de informaţiile fi-
nanciare ale entităţii. Totuşi, conducerea nu trebuie să se bazeze pe rapoartele
financiare cu scop general, deoarece este capabilă să obţină intern informaţiile
financiare necesare.
Alte părţi, cum ar fi organismele de reglementare şi alţi membri ai publicului
în afară de investitori, împrumutători şi alţi creditori, pot de asemenea să considere
utile rapoartele financiare cu scop general. În orice caz, obiectivul primordial al
acestor rapoarte nu îl constituie aceste alte grupuri.
Obiectivul raportării financiare trebuie să se axeze pe deciziile de alocare a re-
179
surselor. Investitorii, împrumutătorii şi alţi creditori, în plus faţă de deciziile de
alocare a resurselor, iau şi alte decizii care sunt susţinute de informaţiile de
raportare financiară. De exemplu, acţionarii care votează dacă să se păstreze
directorii sau să fie înlocuiţi, precum şi asupra modului în care membrii conducerii
să fie remuneraţi pentru serviciile lor au nevoie de informaţii pe care să îşi
fundamenteze deciziile. Procesul decizional al acţionarilor poate include evaluarea
manierei în care conducerea entităţii a acţionat în raport cu conducerea entităţilor
concurente aflate în circumstanţe similare.
în cele mai multe cazuri, informaţiile generate pentru deciziile de alocare a re-
surselor pot fi utile şi pentru evaluarea performanţei conducerii.
Lista utilizatorilor situaţiilor financiare ale unei entităţi raportoare este destul
de largă. În ea se regăsesc toţi cei care la un anumit moment au un interes care
priveşte entitatea în cauză. De exemplu, partenerii comerciali, băncile, societăţile
de leasing, salariaţii etc. se află în relaţii contractuale cu entitatea şi manifestă, de
regulă, un interes pe termen lung în ceea ce priveşte poziţia financiară şi
performanţa acesteia. Nu trebuie uitaţi investitorii. Ei sunt proprietarii entităţii şi
sunt, evident, cei mai interesaţi de soarta acesteia. Dacă entitatea se finanţează prin
apel la piaţa bursieră, ea va fi obligată să facă publice situaţii financiare care să
răspundă exigenţelor impuse de autoritatea care reglementează funcţionarea pieţei.
Un utilizator important este, mai ales în mediul românesc, autoritatea fiscală.
Instanţele de judecată pot solicita ca mijloc de probă pentru soluţionarea unui
litigiu situaţiile financiare ale unei entităţi sau un raport de expertiză contabilă ju-
diciară elaborat de un expert contabil. Colectivităţile locale sau organizaţiile
ecologiste pot manifesta şi ele un interes. Şi lista poate continua.
Raportarea financiară cu scop general este menită să satisfacă, în principal, ne-
voile comune de informare ale utilizatorilor. Totuşi, unii utilizatori au nevoi şi do-
rinţe informaţionale diferite.
In realitate, unii utilizatori sunt mai informaţi decât alţii. Vorbim în acest con-
text de asimetrie informaţională. Astfel, pot fi puse în evidenţă relaţii de asimetrie
între manageri şi acţionari, între acţionarii majoritari şi acţionarii minoritari, între
manageri şi creditori, între manageri şi salariaţi, între proprietari şi salariaţi etc.
Cuvinte şi concepte cheie prezentate: situaţii financiare; conturi anuale;

balanţa conturilor înainte de inventariere; regularizarea rezultatului inventarierii;
diferenţe de curs valutar; valoarea de inventar ; valoarea de înlocuire; lucrări de
închidere a exerciţiului ; rezultat contabil ; balanţa conturilor după inventariere;
rezultat fiscal; diferenţe permanente;impozit exigibil; diferenţe temporare; impozit
amânat; delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor
Întrebări de control:
1. Care este obiectivul situaţiilor financiare?

180
2. Care sunt caracteristicile calitative ale informaţiilor din situaţiile
financiare?
3. Cui îi revine responsabilitatea întocmirii şi prezentării situaţiilor
financiare?
4. Cum se defineşte poziţia financiară ?
5. Cum sunt structurate elementele bilanţului contabil ?
6. Ce reflectă performanţa unei întreprinderi ?
7. Ce cuprinde contul de profit şi pierdere ?
8. Ce se poate analiza prin intermediul situaţiei modificărilor capitalului propriu ?
9. Ce sunt fluxurile de trezorerie ?
10. Ce includ notele la situaţiile financiare ?
TESTE GRILE DE VERIFICARE FINALĂ:
CAP. IV.
1. Plusuri de animale şi păsări obţinute din producţie proprie, 180 lei :
a) 361 = 711 180
b) 361 = 758 180
c) 361 = 771 180
d) 361 = 606 180
2.Se achizitionează mărfuri de la furnizor în valoare de 15.000 lei Adaosul

comercial practicat de unitate este de 20%. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu
amanuntul. Indicaţi varianta corectă privind recepţia mărfurilor în gestiunea unităţii
:
a) % = 401 18.600 371 = 378 3.000
371 15.000 371 = 4428 4.320
4426 2.850
b) % = 401 18.600 371 = 378 3.570

371 15.000 371 = 4428 3.528
4426 2.850
c) % = 401 18.600 378 = 371 3.000

371 15.000 4428 = 371 3.420
4426 3.600
181
3. Materiile prime trimise spre prelucrare la terţi se înregistrează :
a) 301= 351 b) 351=302 c) 351 = 456 d) 351=301 e) 351= 601
4. Primirea gratuită a unor mărfuri se reflectă :

a) 371 = 707 b) 371= 767 c) 371= 7582 d) 371= 768
5. In cursul lunii se obţin din procesul de producţie produse finite evaluate la preţul
standard de 11.000 lei. La sfârşitul lunii se determină costul de producţie al
produselor finite de 9.000 lei . Formula contabilă privind recepţia produselor finite
este următoarea :
a) 345 = 711 11.000 b) 345=711 11.000 c) 331 = 711 11.000

348 = 711 2.000 711= 348 2.000 348 = 711 2.000
6. Consumul de materii prime şi materiale reprezintă :

a) cheltuieli financiare ;
b) cheltuieli de exploatare ;
c) cheltuieli extraordinare ;
d) venituri din exploatare.
7. Ce semnificaţie are următoarea înregistrare „ 371= 301”?:

a) pierderi la materii prime;
b) consum de materii prime;
c) minus la inventar la materii prime;
d)materii prime vândute ca atare ;
e)materii prime date spre prelucrare.
8. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă ?:

% = 401
301
308
4426
a) achiziţionarea de materii prime fără factură;
b) cumpărarea de materii prime în sistemul inventarului intermitent;
c) achiziţionări de materii prime conform facturii fiscale în condiţiile folosirii
preţului prestabilit;
d) plus de inventar la materii prime .
CAP. V.
1. Remiza este o
a)reducere acordată de furnizor pentru cumpărări permanente
182
b)reducere acordată de furnizor pentru calitate inferioară a bunurilor livrate;
c)sumă achitată cu anticipaţie furnizorilor înaintea începerii execuţiei unei
comenzi;
d)sumă achitată furnizorilor de către unităţile patrimoniale ca urmare a executării
parţiale a comenzilor;
e)reducere acordată la sfârşitul anului pentru depăşirea plafonului valoric de către
cumpărători.
2. Avansurile acordate furnizorilor reprezintă :

a)reducere acordată de furnizor pentru cumpărări permanente
b)reducere acordată de furnizor pentru calitate inferioară a bunurilor livrate ;
c)sume achitate cu anticipaţie furnizorilor înaintea începerii execuţiei unei
comenzi ;
d)sume achitate furnizorilor de către unităţile patrimoniale ca urmare a executării
parţiale a comenzilor.
3. Documentele care reflectă relaţiile cu furnizorii sunt

a) facturi , chitanţe, ordine de plată, bilete la ordin, file CEC, contracte, etc ;
b) facturi , chitanţe, ordine de plată, contracte, state de salarii, condică de
prezenţă ;
c)declaraţii de impozite şi taxe, deconturi ;
d) nici o variantă nu este corectă.
4.Se înregistrează drepturi de personal neridicate:

a) 426 = 5311 b) 421=426 c) 426=423 d)4282=426
5. Inregistrările corecte privind contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate

şi fond de şomaj sunt
a) 6453  4313 b)6453  4311 c) 635  4313 d)nicio variantă
6452  4371 6452  4372 6451  4371 nu este corectă
6.TVA de plată se înregistrează conform formulei :

a) 4427=4423 b)4426=4423 c) 4423=4428 d) 4423=4424
7. Se livrează produse finite unui client fără întocmirea facturii. Preţul de vânzare
contractat este de 600 lei, TVA 24% şi costul de producţie 500 lei. Care sunt
înregistrările contabile corecte
a) 411  % 744 b) 418  % 744 c) 418  % 744

701 600 701 600 701 600
4426 144 4427 144 4427 144
183
711  345 500 711  345 500
d) nici o variantă nu este corectă
8. Se plăteşte cu ordin de plată la Bugetul de Stat impozitul pe veniturile din salarii

şi impozitul pe profit prin formula contabilă :
a) % = 5121 b) 421 = 444 si 641= 441

441
444
c) 5121= % d) % = 5311
441 441
444 444
9. Taxa pe valoarea adaugată este:

a)un impozit direct care se evidentiază în contabilitate cu ajutorul contului 442
b) un impozit indirect care se evidentiază în contabilitate cu ajutorul contului 442
c) o taxă care se virează la bugetul statului
d) nicio variantă nu este corectă
10.Obligaţiile sociale ale unui agent economic sunt:

a)impozitul pe veniturile din salarii
b)TVA
c)contribuţia la asigurarile sociale
d) mpozitul pe profit, impozitul pe dividende
CAP. VI.
1. Soldul final al contului 5191 reprezintă :

a) rambursarea creditelor;
b) primirea creditelor ;
c) valoarea creditelor ce vor fi primite ;
d) creditele bancare pe termen scurt primite şi nerambursate.
2. Se acordă un avans de trezorerie administratorului societăţii din casierie

a) 542  5311 b) 425 5311 c) 542  5121 d) 425 5121
3. Alegeţi documentul corect pentru următoarea operaţie economică  se depune la

bancă suma de 1500 lei din casieria unităţii 
a) chitanţă
b)foaie de vărsământ
184
c)dispoziţie de plată
d) monetar
4. Se restituie la termen creditul bancar în lei pe termen scurt prin formula

a) 518  5121 b) 5191  5314 c)1621  5121
d) 5191  5121
5. Ce semificaţie are următoarea formulă contabilă : “ 5124= 765” ?:

a) înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar ;
b)înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar ;
c)încasarea unui furnizor extern ;
d) încasarea unor venituri din sconturi ;
6. Contul 581 “Viramente interne ” este :

a) cont de pasiv ;
b) bifuncţional ;
c) cu sold final debitor ;
d) cu sold final creditor.
7. Ce semificaţie are următoarea formulă contabilă : “ 5311= 461” ?:

a) încasarea unei sume prin contul deschis de bancă ;
b)încasarea unei sume din vânzarea mărfurilor ;
c)viramente interne;
d) încasarea unei sume în numerar din vânzarea de imobilizări.
8. Pentru disponibilul din cont, ţinând seama de soldul zilnic al contului de

disponibil, banca calculează o dobândă pe care o acordă societăţii conform
extrasului de cont :
a) 627 = 5121 b)5187 = 766 c)5121 = 518 d) 5121 = 766
e) 666 = 5121
CAP VII
1) Dispuneţi de următoarele date  veniturile totale ale perioadei 5.000 lei din care
dividende încasate de la o altă societate comercială 600 lei. Cheltuielile totale ale
perioadei sunt de 3.900 lei din care amenzi şi penalităţi pltătite 200lei .Determinaţi
varianta corectă privind calculul şi înregistrarea impozitului pe profit
a) 691  441 112 b) 641  441 120 c) 457  446 1.100
d) 691 441 48
121  691 48
185
2) Veniturile agentului economic se compun din
a) cifra de afaceri ;
b)venituri din exploatare +venituri financiare – cheltuieli extraordinare ;
c)venituri financiare +cheltuieli ;
d) venituri din exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare.
4)Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului dar care privesc exerciţiul viitor sunt 
a) cheltuieli de exploatare ale exerciţiului ;
b) cheltuieli ale perioadei de gestiune ;
c) cheltuieli extraordinare ;
d) cheltuieli anticipate ;
e) cheltuieli financiare.
CAP VIII.
1.In contabilitatea locatarului(utilizatorului de leasing) evidenţa extrabilanţieră a
ratelor de leasing compuse din valoarea bunului plus profitul negociat se
înregistrează în :
a) debitul contului 8036;
b) în creditul contului 8036;
c) în debitul contului 8035;
d) nu se înregistrează extracontabil.
2. In contabilitatea locatorului (finanţatorului), în debitul contului 8038 „Alte valori

în afara bilanţului” se reflectă :
a) valoarea bunului şi a dobânzilor de încasat;
b) valoarea dobânzilor de încasat;
c) diminuarea creanţei faţă de locatar cu ratele încasate;
d) valoarea bunului şi a dobânzilor totale datorate.
3. Conturile în afara bilanţului funcţionează :

a) în partidă simplă;
b) în partidă dublă;
c) după regula conturilor de activ;
d) după regula conturilor de pasiv.
4. Imobilizările corporale aflate în folosinţă temporară în gestiunea unităţii se

înregistrează astfel :
a) la valoarea de inventar în debitul contului 8031;
b) la valoarea de intrare în debitul contului 8036;
c) la valoarea de inventar în creditul contului 8031;
d) la valoarea de intrare în debitul contului 8032.
186
CAP. IX
1. Informaţiile privind performanţa întreprinderii sunt oferite în primul rând de :

a) bilanţul contabil ;
b) notele explicative la situaţiile financiare ;
c) situaţia fluxurilor de numerar ;
d) contul de profit şi pierdere .
2. Informaţiile despre profitabilitatea unei întreprinderi sunt necesare cu precădere

pentru :
a) evaluarea activităţilor de exploatare , finanţare , investiţii ;
b) evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care
întreprinderea le va putea controla în viitor ;
c) evaluarea disponibilităţilor de numerar pe o perioadă mai lungă de timp în
care urmează să se onoreze angajamentele financiare ;
d) evaluarea disponibilităţilor numerarului în viitorul apropiat după luarea în
calcul a obligaţiilor financiare
3. Conform Cadrului contabil IASB elementele legate direct de evaluarea poziţiei

financiare sunt :
a) activele, pasivele, veniturile şi cheltuielile ;
b) activele, pasivele, veniturile, cheltuielile şi capitalul propriu;
c) activele, datoriile, capitalul propriu, veniturile şi cheltuielile;
d) activele, datoriile şi capitalul propriu .
4. Tabloul fluxurilor de numerar oferă informaţii privind:

a) variaţiile pe care capitalurile proprii le-au suferit în perioada unui exerciţiu
financiar;
b)capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri viitoare de numerar;
c) modul în care activităţile întreprinderii au fost finanţate şi cum au fost
utilizate resursele sale financiare;
d) nici o variantă nu este corectă.
5. În cadrul situaţiei fluxurilor de trezorerie, operaţiile de numerar sunt grupate pe

următoarele activităţi:
a) exploatare, finanţare;
b )exploatare, investiţie;
c) finanţare, investiţie;
d) exploatare, investiţie, finanţare.
187
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Mateş D, Contabilitatea financiară în conformitate cu Directivele Europene,
ş.a., Editura Gutenberg Univers, Arad, 2010
***** Legea contabilităţii nr.82/2001 republicată în 2008, M.Of. nr.454/2008
***** OMFP 1802/2014 pentru aplicarea reglementărilor contabile privind
sitaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale
consolidate
***** Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările şi completările
ulterioare
***** OMFP 2861/2009 privind organizarea şi efectuarea inventarierii, M.Of

704/2009
***** OMFP 3512/2008 privind documentele financiar contabile, M.Of 870 bis
2008
188

CFAExpl EH ID 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CFAExpl EH ID 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Prof. Univ. Dr. ELENA HLACIUC

CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR ŞI A PRODUCŢIEI ÎN

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA RELAŢIILOR CU TERŢII

CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA FLUXURILOR DE TREZORERIE

CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA CHLTUIELILOR ŞI A

CAPITOLUL 8 CONTABILITATEA OPERAŢIUNILOR ÎN AFARA

CAPITOLUL 9 SITUAŢII FINANCIARE ANUALE ALE ENTITĂŢILOR

Stocurile sunt active circulante deţinute pentru a fi vândute, în curs de

a) După apartenenţă la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:

b) În funcţie de provenienţă, stocurile se pot grupa în:

Pe lângă stocuri în categoria activelor circulante se mai cuprind: creanţele,

4.2. Înregistrarea, costul şi evaluarea stocurilor în contabilitate

4.3. Metode de evidenţă sintetică şi analitică a stocurilor

Întreprinderile din România pot să-şi organizeze contabilitatea stocurilor

Conturi de stocuri = Conturi de furnizori

4.3.2. Metode de evidenţă analitică a stocurilor

În situaţia contabilizării stocurilor după metoda inventarului permanent,

4.4. Organizarea contabilităţii stocurilor şi a producţiei în curs de

Operaţiunile privind existenţa, intrarea, ieşirea şi deprecierea stocurilor sunt

4.5. Contabilitatea materiilor prime şi a materialelor

Contabilitatea materiilor prime, materialelor şi a diferenţelor de preţ aferente

2). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constată un plus de materii

3). Se vând din stoc materiale consumabile pe bază de factură în valoare de

5). Cu ocazia inventarului de control de gestiune se constată plus de materiale de

4.6 Contabilitatea stocurilor în curs de aprovizionare

Stocurile în curs de aprovizionare cuprind materiile prime,materialele,animalele,

4.7.Contabilitatea producţiei în curs de execuţie

Producţia în curs de execuţie este acea structură a stocurilor

Activitatea desfăşurată de agenţii economici din sfera producţiei materiale se

4). Se dau în consum materii prime în valoare de 8.000 lei, materiale

4.9. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi

4.10. Contabilitatea Activelor biologice de natura stocurilor

- primite de la unitate sau subunităţi:

Se creditează cu preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor ieşite din gestiune

Soldul contului este debitor şi exprimă valoarea la preţ de înregistrare a

4.11. Contabilitatea mărfurilor şi a diferenţelor de preţ la mărfuri

Mărfurile sunt acele bunuri materiale achiziţionate în scopul revânzării în

Preţ cu = Cost de + Adaos + TVA

- determinarea adaosului total :

Adaos total = Soldul iniţial creditor (Sic) + Rulajul creditor (Rc)

Adaosul aferent = Adaos total - Adaosul aferent

- determinarea adaosului aferent stocurilor:

Adaos aferent stocurilor = Stoc marfă fără TVA x K378

- calculul stocului de marfă mai puţin TVA:

Stocuri de mărfă fără TVA = SfD371 – SfC4428 sau

1). Societatea Comercială „X” specializată în comerţul en gros,

Profit net 4200

4200– profit net.

- regularizare TVA: (4427 > 4426 → TVA de plată).

2). Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine

4.12. Contabilitatea ambalajelor

Ambalajele sunt bunuri destinate să protejeze stocurile materiale pe timpul

4.13 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a

Ajustările pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie

Cuvinte şi concepte cheie prezentate:.conceptele de activ circulant, ciclul de

Contabilitatea decontărilor cu terţii reflectă datoriile şi creanţele entităţii în

5.2. Evaluarea şi recunoaşterea datoriilor şi a creanţelor

Evaluarea este procesul prin care sunt recunoscute în situaţiile financiare

5.3. Organizarea contabilităţii relaţiilor cu terţii

Relaţiile cu terţii sunt consemnate în diverse documente justificative, care se

5.4. Contabilitatea furnizorilor şi a altor tranzacţii asimilate