Mihai Eminescu (n?scut Mihail Eminovici; n.

15 ianuarie 1850,[2][3][4][5][6][7][8]
Boto?ani, Moldova � d. 15 iunie 1889,[2] Bucure?ti, Regatul Rom?niei) a fost un
poet, prozator ?i jurnalist rom?n, socotit de cititorii rom?ni ?i de critica
literar? postum? drept cea mai important? voce poetic? din literatura rom?n?.[9]
Receptiv la romantismele europene de secol XVIII ?i XIX, a asimilat viziunile
poetice occidentale, crea?ia sa apar?in?nd unui romantism literar relativ ?nt?
rziat. ?n momentul ?n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradi?ionale ale
Romantismului european, gustul pentru trecut ?i pasiunea pentru istoria na?ional?,
c?reia a dorit chiar s?-i construiasc? un Pantheon de voievozi, nostalgia regresiv?
pentru copil?rie, melancolia ?i cultivarea st?rilor depresive, ?ntoarcerea ?n
natur? etc., poezia european? descoperea paradigma modernismului, prin Charles
Baudelaire sau St?phane Mallarm?, bun?oar?. Poetul avea o bun? educa?ie filosofic?,
opera sa poetic? fiind influen?at? de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de
filosofia antic?, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de g?ndire ale
romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant (de altfel
Eminescu a lucrat o vreme la traducerea tratatului acestuia Critica ra?iunii pure,
la ?ndemnul lui Titu Maiorescu, cel care ?i ceruse s?-?i ia doctoratul ?n filosofia
lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat p?n? la urm?) ?i de teoriile
lui Hegel.

R?d?cina ideologic? principal? a g?ndirii sale economice sau politice era

conservatoare; prin articolele sale publicate mai ales ?n perioada ?n care a lucrat
la Timpul a reu?it s?-i deranjeze pe c??iva lideri importan?i din acest mare partid
care au lansat sloganul, celebru ?n epoc?, �Ia mai opri?i-l pe Eminescu ?sta!�.
Publicistica eminescian? ofer? cititorilor o radiografie a vie?ii politice,
parlamentare sau guvernamentale din acea epoc?; ?n plus ziaristul era la nevoie ?i
cronicar literar sau teatral, scria despre via?a monden? sau despre evenimente de
mai mic? importan??, fiind un veritabil cronicar al momentului.

Eminescu a fost activ ?n societatea politico-literar? Junimea, ?i a lucrat ca

redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator.[10] A publicat primul
s?u poem la v?rsta de 16 ani (De-a? avea), iar la 19 ani a plecat s? studieze la
Viena. 1.8.2 Serviciul funerar
2 Ipoteza asasin?rii
3 Personalitate
4 Cultura sa filosofic?. Izvoarele operei eminesciene
5 Activitatea literar?
6 Activitatea de jurnalist politic
7 Receptarea operei eminesciene
7.1 Traduceri
8 Mihai Eminescu ?n con?tiin?a public?
8.1 ?n muzic?
8.2 Teatru ?i film
8.3 Filatelie
8.4 Notafilie
8.5 Numismatic?
8.6 Cl?diri
9 Portrete
10 Sculpturi ale poetului
11 Fragmente audio
12 Note
13 Opere complete
14 Biografii
15 Monografii, studii critice, istorii literare. ?ntre 1892-1947
16 Monografii, studii critice, istorii literare. Opere selective
17 Bibliografie
18 Leg?turi externe

Biografie
Familia
Mihai Eminescu ?i unii din apropia?ii s?i, pe coli?a nr. 21 emis? de serviciile po?
tale ale Republicii Moldova, cu ocazia s?rb?toririi a 150 de ani de la na?terea
poetului

Str?mo?ii paterni ai poetului se presupune c? provin dintr-o familie rom?neasc? din

Banatul ocupat de turci. Acolo la 1675 s-a n?scut un copil care adult fiind a fost
poreclit Iminul[12], fiul lui Iminul a fost Iovul lui Iminul, n?scut la 1705, care
a fost hirotonisit ca preot sub numele s?rbizat de Iovul Iminovici, ?n conformitate
cu uzul limbii slavone al cancelariei mitropoliei de la Carlovi?.[13][14]

Din cauza r?zboiului ruso-austriaco-turc din 1735-1739, ?n urma c?ruia Banatul ?i

alte regiuni, abia cucerite de la turci ?n 1716-1718, reintrau sub suzeranitate
turc?, ?i ?n urma apelului episcopului Inocen?iu Micu-Klein c?tre rom?nii de
pretutindeni de a se stabili la Blaj, preotul Iovul Iminovici pleac? din Banat spre
Blaj pe la 1738-1740, beneficiind de libert??i cet??ene?ti, lot agricol contra unei
taxe, ?nv???m?nt gratuit ?n limba rom?n? pentru copii, condi?ionat fiind ?ns? de a
se m?rturisi unit.[14]. Iovul Iminovici a avut doi fii, Iosif, elev de 10 ani la
1755, ?i Petrea Iminovici.[14]

Petrea Eminovici, str?bunicul poetului, s-a n?scut probabil ?n 1735[14], iar din c?
s?toria acestuia cu Agafia ?erban, n?scut? ?n 1736, au ap?rut mai mul?i urma?i,
cunoscut? cu certitudine fiind doar existen?a mezinului Vasile, bunicul poetului.
Vasile Iminovici, n?scut la 1778, a f?cut ?coala normal? din Blaj ?i se ?nsoar? cu
Ioana S?rghei. Dup? un timp, so?ii Petrea ?i Agafia se despart, Petrea deced?nd la
Blaj ?n 1811, iar Agafia ?nso?ind familia fiului Vasile ?n Bucovina ?i sting?ndu-se
la C?line?tii Cuparencu ?n anul 1818 la v?rsta de 83 de ani.[14]

Vasile Iminovici, ?n v?rst? de 26 ani, atras de condi?iile economice ?i sociale

oferite de Imperiul Austro-Ungar imigran?ilor stabili?i ?n Bucovina, se mut? cu
familia la C?line?tii Cuparencu ?n 1804, unde prime?te post de dasc?l de biseric? ?
i lot agricol din rezerva religionar?. A avut patru fete ?i trei feciori. Cel mai
mare dintre feciori, Gheorghe, n?scut la 10 februarie 1812, a fost tat?l lui Mihai
Eminescu.[14][15] Vasile Iminovici a decedat la 20 februarie 1844.[15]

Gheorghe Eminovici a f?cut vreo trei ani de ?coal? la dasc?lul Ioni?? din
Suceava[16][17], a fost ?n slujba boierului Ioan Ienacaki C?rstea din Cost?na, apoi
scriitora? la baronul Jean Musta?? din Bucovina, iar mai apoi la boierul Alexandru
Bal? din Moldova. Dup? moartea boierului, fiul acestuia, Costache, ?l nume?te
administrator al mo?iei Dumbr?veni ?i ?i cap?t? de la vod? titlul de sulger.[18]
.[20]

Gheorghe Eminovici s-a c?s?torit cu Raluca Jura?cu ?n prim?vara anului 1840,

primind o zestre substan?ial?[21][22], iar la 12 mai 1841 a primit titlul de c?
minar de la vod? Mihail Grigore Sturza.[23]

Mihai Eminescu a fost al ?aptelea dintre cei unsprezece copii ai lui Gheorghe
Eminovici ?i al Raluc?i.[24][25]

Primul n?scut dintre b?ie?i, ?erban (n.1841), studiaz? medicina la Viena, se ?

mboln?ve?te de tuberculoz? ?i moare alienat la Berlin la 30 noiembrie 1874[26].
Niculae, n?scut ?n 1843, se va sinucide ?n Ipote?ti[26], ?n 1884. Iorgu (n. 1844)
[27] studiaz? la Academia Militar? din Berlin. Are o carier? de succes, dar moare ?
n 1873 din cauza unei r?celi contractate ?n timpul unei misiuni. Ruxandra se na?
te ?n 1845[27], dar moare ?n copil?rie[24]. Ilie (n. 1846)[27] a fost tovar??ul de
joac? al lui Mihai, descris ?n mai multe poeme[28]. Moare ?n 1863 ?n urma unei
epidemii de tifos. Maria (n. 1848[27] sau 1849) tr?ie?te doar ?apte ani ?i jum?
tate. Aglae (n. 1852, d. 1906) a fost c?s?torit? de dou? ori ?i are doi b?ie?i, pe
Ioan ?i pe George. A suferit de boala Basedow-Graves. Dup? el s-a n?scut ?n jur de
1854 Henrieta (Harieta), sora mai mic? a poetului, cea care l-a ?ngrijit dup?
instaurarea bolii. A murit cu semne de tuberculoz?.[26] Matei (n. 1856)[27] este
singurul care a l?sat urma?i direc?i cu numele Eminescu. A studiat Politehnica la
Praga ?i a devenit c?pitan ?n armata rom?n?. S-a luptat cu Titu Maiorescu, ?ncerc?
nd s? ?mpiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un
an ?i jum?tate, data na?terii sau a mor?ii nefiind cunoscute.