IV Luni , 11.05.

2020

Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a

doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan
Tipatescu, Zaharia Trahanache – presedintele gruparii locale a partidului si Zoe,
sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu
ambitios avocat si proprietar al ziarului “Racnetul Carpatilor”. Conflictul
secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de
tradarea prefectului. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin lantul de
evenimente care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei:
scrisoarea revine la destinatar, Zoe, iar trimisul de la centru, Agamita
Dandanache, este ales deputat. Este utilizata tehnica amplificarii treptate a
conflictului. O serie de procedee compozitionale (modificarea raporturilor
dintre personaje, rastunari bruste de situatie, introducerea unor elemente
surpriza, anticipari, amanari), mentin tensiunea dramatica la un nivel ridicat,
prin complicarea si multiplicarea situatiilor conflictuale.
Doua personaje secundare au un rol aparte in constructia subiectului si
mentinerea tensiunii dramatice. In fiecare act, in momentele de maxima
tensiune, Cetateanul turmentat intra in scena, avand interventii decisive in
derularea intrigii. El apare ca un instrument al hazardului, fiind cel care gaseste,
din intamplare, in doua randuri scrisoarea, face sa-i parvina mai intai lui
Catavencu si o duce in final ändrisantului”, coana Joitica. Dandanache este
elementul surpriza prin care se realizeaaza deznodamantul; el rezolva ezitarea
scriitorului intre a da mandatul de deputat prostului Farfuridi
sau canaliei Catavencu. Personajul intareste semnificatia piesei, prin
generalizare si ingrosare a trasaturilor, candidatul trimis de la centru fiind “mai
prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencu”.

Perioada literara
Clasicismul este o doctrina literara cristalizata in secolul al 17-lea in Franta,
caracterizata prin imitarea operelor Antichitatii greco-latine, potrivit unor reguli
deduse din capodoperele acesteia. Clasicismul presupune, indiferent de epoci,
subiecte nobile, monumentale si o expresie simpla, echilibrata, eleganta.
Ca si caracteristici, clasicismul este un curent rationalist in care exista
obiectivitate si se respecta normele de compozitie, a regulilor (celor trei unitati:
de loc, de timp, de actiune). Exista interesul pnetru natura umana (tipuri eterne)
si idealul imbinarii frumosului cu binele si adevarul, a utilului cu placutul. In
opere se afla ordine, echilibru, armonie, rigoare si are loc puritatea genurilor,
sobrietatea stilului, scopul fiind didactic si moralizator.