Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tendinţa generală este aceea de a asocia creativitatea cu spaţiul estetic – muzică, poezie,
dans, teatru, arte vizuale. Creativitatea este însă ancorată şi în realitate, ţine şi de pragmatism, şi de
soluţii de criză, şi de substitut pentru sincope financiare (de ce credeţi că la saloanele de creaţie vin
mai ales clienţi care vor sa-şi dezvolte business-ul, dar au resurse limitate pentru publicitate?),
creativitatea deci nu aparţine doar teritoriului muzelor.
Oul lui Columb, singurul care a putut să stea „în picioare” pentru că fusese decojit, calul
construit la ideea lui Ulise fără de care Troia ar fi rămas necucerită, tiparniţa lui Guttemberg,
născută dintr-o banală presă de struguri, sunt tot atîtea dovezi care pledează pentru natura aplicată a
creativităţii.
Simplu: din perspectiva adepţilor poziţionării, creativitatea e arma secretă prin care se cîştigă bătălia
pentru mintea consumatorului.
Din perspectiva celor care pledau cauza produsului, e modul ideal în care se pot prezenta
beneficiile obiectului de promovat.
Din perspectiva omului de media, e optimizare a bugetelor, vizibilitate maxima a unităţilor
de promovat (machete de presă, bannere, spoturi, panouri)
Din perspectiva clientului e acea calitate care face dn agenţia cu care lucrează un partener
creditabil pentru că rezultatele demersului agenţiei sunt de regăsit în cifra de vînzări şi în
notorietatea produselor.
18