CURS 4 2015 PROCEDURA CIVILA

Principiul disponibilitatii – art 9 – se refera la mai multe ipoteze – al 1 – cine poate sa

porneasca procesul civil – instanta se poate autosesiza? Nu – in penal la fel. Care este
deosebirea esentiala in procesul civil sub acest aspect – instanta penala este sesizata de
catre procuror cu titlu exceptional de catre parte printr-o plangere prealabila, dar in
procesul civil regula este ca ramane la latitudinea celui care vrea sa isi valorifice un drept
sb sau interes legitim sa porneasca sau nu procesul civil si numai in mod exceptional si
procurorul poate sa porneasca procesul civil at cand e vb de ocrotirea anumitor categ de
pers si legea recunoaste si altor organizatii asociatii si institutii sa inceapa procesul civil
chiar si o instanta poate sesiza o alta instanta dar is exceptii – de ex pt punerea sub
interdictie a unei pers o instanta poate sesiza o alta instanta. P disponibilitatii inseamna ca
pc porneste din initiativa partii care vrea sa isi valorifice un dr sb ori un interes legitim.

Ea decide ce cale sa aleaga pt ca de ex poate sa aleaga o proced de drept comun – sau pot
avea proced speciale si care pot fi mai urgente cum ar fi proced privind creantele de
valoare redusa sau proced ordonantei de plata, are 3 cai puse la disp de lege din care
poate sa isi recupereze banii, tot de p disponibilitatii tine. O sa vedem cand poate opta
partea pt ele, oricand va putea opta pt orice cale oferita de lege? Nu. Cand nu spune legea
ca partea poate opta nu are aceasta optiune.

In executare silita daca vreau sa suspend executarea tre sa platesc o cautiune, daca ma
duc la proced ord presedintiale, pot cere suspendarea executarii si nu tre sa platesc dar va
trebui sa fac cerere de suspendare sa platesc o cautiune pt ca legea numai calea aceea mi-
o da.

P disponibilitatii inseamna asa al 1 – daca vreau sa sesizez instanta daca nu asta e. Daca
am decis sa sesizez instanta ma uit care is caile pe care pot sa merg, ma lasa legiuitorul sa
aleg intre ele? Daca da aleg care consider ca e mai favorabila. Al 2 – ob si limitele
procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor – vb de determinarea limitelor
procesului – limitele se refera cu cine ma judec pt ce ma judec daca is recl dar din
perspectiva paratului daca ma apar sau nu ma apar si prin ce ma apar – adica recl, cu cine
ma judec, is liber sa ma judec cu cine vreau, in principiu da dar tre sa fie parte in raportul
de dr substantial, daca am calitatea sa chem in judecata. Daca is tert si cer constatatea
nulit abs a unui contr la care nu is parte nu e de ajuns sa ma judec cu o parte a
contractului, ma judec cu toate partile. Te judeci cu cine vrei dar ca sa ajungi la o solutie
pe fond intervine instanta si sa spuna pai nu ai constituit legal cadrul procesual vrei sa il
chemi in judecata si pe celalalt cocontractant? Legea permite judecat in anumite circumst
sa introduca fortat din oficiu anumite pers uneori fara acordul partilor sau cand e de ajuns
acordul paratului. Pt ce ma judec? Cer o suma de bani – am imprumutat o suma de bani
cu o dobanda – nu se restitue nici suma nici capitalul nici fructele – is liber sa cer
dobanziile si astept capitalul sau cer o parte din capital sau etc ca n-am bani sa platesc
taxa de timbru etc – sunt liber sa determin obiectul procesului – ce anume cer de la
cealalta parte, paratul poate sa spuna ma opun nu mi-a imprumutat nimic sau contr nu e
valabil ca nu am avut discernamant sau etc – poate sa invoce motive de nulitate relativa
ca cele de nulit relativa a titlului de care se prevaleaza recl le poate invoca recl si instanta
din oficiu. Recl porneste procesul iar paratul este liber sa invoce aparari, nulitati relative
sau sa invoce exceptia de neexecutare a contractului, instanta nu poate din oficiu sa
invoce exceptia de neexecutare a contr.
Instanta poate sa extinda cadrul procesual si poate sa invoce nulit rel si de a se
autosesiza dar pe cereri accesorii – in procesul de divort is cererei accesorii oblig – cele
privitoare la nume si la copii.
P disponibilitatii e in oglinda cu rolul judecat – el poate sa extinda cadrul
procesual, poate sa decida din perspectiva paratului sa invoce o nulit abs de ordine
publica sau o exceptie proced de ordine publica. Daca recl e liber sa determine obiectul
procesului, ce anume cere, pt ce cere, starea de fapt, calif juridica a cererii nu e la
libertatea lui de ex spune ca e imprumut dar din starea de fapt e rasp civila delict, instanta
ii pune in discutie care e temeiul j al act si el e cel care stabileste judecat cred. Recl spune
ce cere dar instanta spune care e temeiul j in baza a ce spune el in cererea de chemare in
judecata. Judecat poate sa recalifice calea de atac ( din recurs in apel ). In caz de admitere
in parte e o incalcare a p disponibilitatii de ex am o rasp civila delictuala si recl cere
daune materiale de la parat 100000 lei si instanta il obliga pe parat la 50000 lei pt ca atata
a dovedit recl ca are dauna materiale. E o incalcare? Deloc chiar. Faptul ca recl cere nu
inseamna ca i se va da, i se va da ceea ce probeaza ca paratul ii datoreaza. Dr de a
propune probe nu e in art 9 – e in slide dar vom reveni la act dr cand discuta cererea de
chemare in judecata pt ca acolo recl trebuie sa indice probele pt a-si dovedi pretentia.
Lipsa acestei mentiuni din cerere duce sau nu la nulit cererii – daca da inseamna ca nu e
doar atitudinea lui sa propuna, tre sa le propuna ca daca nu i se anuleaza dar daca spunem
ca poate sa nu propuna, judecat e obligat sa adm toate probele chiar daca partile se opun
si poate sa suplineasca aceasta lipsa din cerere. Ca instanta pot sa cer o marturisire
provocata chemand paratul la interogatoriu.
( p disponibilitatii : intrebare inm : poate sau nu sa propuna sau nu probe ca sa isi
probeze pretentiile sau ca sa-si probeze apararile pt ca si paratul poate spune ca contr e
anulabil pt ca am fost lipsit de discernamant – trebuie act medical de atunci, ai fost in
prezenta unor martori ca nu aveai discernamant – art 22 judecat il obliga sa adm probe
legate de aflarea adevarului – constituie derogare de la p disponibilitatii : a. Posibilitatea
instantei de a dispune din oficiu indreptarea erorii materiale ( de ex am gresit numele unei
parti sau am gresit calcului cheltuielilor de judecata si at pot sa indrept eroarea materiala
din hot la cererea partii interesate sau din oficiu ) b. Posibilitatea de a introduce fortat din
oficiu sa extinda cadrul procesual si c. Din oficiu sa depuna proba chiar daca partile se
opun. Corect este b.  p disp clar tine posibilit de a te judeca cu cine doresti dar la al 1
de la art 9 spune expres ca si alte pers, organizatii etc si la art 22 al 3 spune ca judecat
poate dispune introd in cauza a altor pers ion conditiile legii. Al 1 art 9 – zice ca tu te
judecai pe ce vrei cu cine vrei dar vine al 3 de la art 22 si spune ca si judecat poate in
anumite situatii sa introduca terti in proces. Indreptarea erorii materiale dc nu e exceptie
de la p disp? Instanta poate si din oficiu sa faca asta, poate ca nimeni nu observa, e un
atribut al instantei pe care si-l exercita fara acordul partilor si nu e neaparat numai la
initiativa partii. C. Instanta poate administra probe din oficiu ( la intrebare ) este
exceptie? Tine tot de atributia judecat de a solutiona cauza ca p aflarii adevarului e
fundamental si in acest scop judecat are atributia de a propune probe din oficiu indif de ce
zic partile e atributie nemijlocita. Exceptie de la p disp raportat la al 1 – sa introduca si
alte parti decat cele cu care vrea sa se judece recl. Art 9 nu vb de probe , deloc, in schimb
art 22 vb clar de rolul judecatorului de a administra probe din oficiu. Art 9 nu vb de dr de
a administra probe!!!! Sa fim atenti la cuprinsul articolelor. Al 3 vb de o serie de acte de
dispozitie ale partii in proces – la ce se refera ? ea poate sa duca pana la capat procesul si
sa obtina o hot final pe fond dar se poate razgandi si sa renunte – poate ca peste 1 an va
introduce o cerere sau vom vedea in ce conditii poate renunta la judecata – instanta doar
constata ca s-a renuntat la judecata nu mai da o solutie pe fond. Poate paratul sa spuna ma
apar cer respingerea act recl nu are dreptate sau poate sa spuna da mi-a dat o suma de
bani is de acord sa o restitui si nu am facut-o pt ca nu am bani si vreau sa se admita act si
is de acord sa puna in executare daca eu nu o sa-mi platesc datoria – disponibilitatea o
privesc din ambele parti recl parat dar si a tertilor atunci cand is introdusi in proces.
Partile se pot invoi pt a pune in capat procesului – poate paratul sa recunoasca toate
pretentile sau numai o parte si at recl spune ca pt pretentiile recunoscute sa dati o hot si pt
restul ne judecam in continuare sau partile pot incheia o tranzactie daca is vb de dr de
care partile pot dispune. Pot sa pornesc calea de atac dar dupa ce am pornit-o pot sa merg
pana la capat sau sa renunt si sa platesc celeilalte parti chelt de judecata. Am castigat
procesul – pun sau nu in executare hot ? – ultima parte din art – partea poate dispune de
dr sale in orice mod etc  compet teritoriala uneori codul permite recl sa se adreseze mai
multor instante de acelasi grad si ramane la alegerea recl la care se va indrepta. Sau
compet facultativa este o institutie nou produsa de cod pt situatia in care uneia dintre parti
e judecat a instantei care e compet sa judece cauza si daca judec e recl nu e facultativa ea
nu poate inregistra cererea la instanta la care e judecat, e obligat sa se adreseze unei
instante de acelasi grad a unei curtii de apel din alta raza teritoriala vecina. Daca judecat
este parat si recl e din cluj si vrea sa se judece cu un judecat din cluj compet este
facultativa, raman la cluj la judecatorie. Posibilit ca judecat sa faca oficiul de traducator –
partile pot accepta sau se pot opune e la latitudinea partilor sa uzeze de ele. Toate se
incadreaza la p disp.

Art 22 - p rolului judecatorului in aflarea adev – al 6 – in oglinda cu p disp si acolo am

zis ca ramane la latitudinea partii sa ceara si ce sa ceara – al 6 e corolarul pt ca spune ca
judecat nu se poate pronunta decat asupra a ceea ce partea a cerut deja. Nu am citit toate
textele dar daca ne intoarcem la p disponibil a pus si al 6 si art 397 al 1 este similar cu cel
al art 22 al 6 si care de fapt vb de solutionarea cauzei nu face decat sa spuna ca instanta e
obligata sa se pronunte asupra tutror cererilor deduse judecatii neputand sa acorde mai
mult decat s-a cerut ex: imi datoreaza paratul mai mult de 100 000 lei iar eu cer sa imi
restutuie 50 000 judecat nu il poate obliga sa plateasca mai mult, ci doar cat am cerut eu.
Eu daca am cerut nulitatea relativa pe lipsa de discernamant judecatorul nu poate spune
altceva pt ca eu facut cerere pe constatatea nulit relative. judecatorul poate invoca totusi
vreodata nulit abs a unui titlul? In ce situatii? Daca recl cere anularea unui contr pe motiv
de nulit relativa poate judecat sa spuna ca nu merge nulit relativa dar ar fi motiv de nulit
abs – si a doua intreb recl nu care desfiintarea si cere executarea iar judecat observa ca
trebuie anulat absolut. In prima situatie o face in favoarea recl si in cealalta o face din
perspectiva paratului – ce face instanta in ambele situatii? In I situatie e recalificare? Recl
spune ca cere desfiintarea contr pt ca e anulabil ca i-a lispit discernamantul la incheirea
lui, e motiv de nulit rel nu am ce sa recalific nu merge din probe se vede clar ca e intitulat
contr de vanzare cumparare si e sub semnatura privata e nul absolut, poate judecat sa
spuna ca nu merge motivul invocat dar ar merge motivul de nulit abs pe alta stare defapt
lipsa formei nu pe ce ai descris acolo cu discernamantul, ce ar incalca judecat? P
disponibilitatii pt ca ce ar face ( art 397 ) s-ar pronunta pe alt obiect pe care nu a fost
investit – asta e limita investirii – judecatorul poate umbla doar daca il las alegea dar is
putine situatii – nu poate spune ca se pronunta pe altceva. Ex: recl cere rezolutiunea dar
contr e nul absolut – judecatorul nu poate spune ca nu merge aceasta cauza de
ineficacitate ca si tu esti de vina ca nu ti-ai executat oblig corelativa dar ar fi un motiv de
nulitate absoluta sa desfiintezi tu contr si sa atragi o rasp extracontractula. Nu poate ca
schimba obiectul, schimba starea de fapt. Din oficiu poate invoca si exceptiile procesuale
de ordine publica si motivele de nulitate abs ale titlului de care se prevaleaza recl dar
numai ca sa respinga actiunea. El nu va desfiinta contr nu va da ce nu i s-a cerut. Daca
paratul nu a formulat reconventioanala ca sa desfiinteze contr si sa-i dea inapoi ce a
executat deja. Nulit abs poate fi invocata pe cale de act si pe cale de exceptie. In
procedura ii zice altfel ca exceptiile tin de norme de dr procesual.

Art 31 – apararile formulate in justitie pot fi pe fond ( vizeaza incalcari ale unor norme de
dr substantial – poate sa le invoce atunci cand tindem la respingerea actiunii dar daca le-
ar invoca in favoarea recl nu ar fi o simpla aparere ca ar fi o pretentie si ar incalca p
disponibilitatii ) sau procedurale. Se pronunta pe tot ce s-a cerut , nu poate da nici mai
mult si nici altceva. Sa nu confundam apararea cu atacul din aceasta perspectiva a
invocarii incalcarii normelor imperative de dr substantial. Paratul poate formula
reconventioala si sa zica desfintati contractul si dati-mi inapoi ce am executat dar daca nu
o face judecatorul nu se ppate pronunta pe asta pt ca ar incalca p disponibilitatii din
perspecitva paratului dar poate invoca doar ...fond, mai reclamantului iti pun in discutie
chestiunea si pronunt hot. Ma pronunt doar cu tittlu de exceptie daca e vb de nulit
abs. ??? whatever. Al 6 – cororlar al p disponibilitatii – art 444 . legea permite partii
interesate sa ceara completarea hot, nu te–ai pronuntat pe dobanzi cer completarea hot
care se adauga la prima dar nu pot sa exercit direct o cale de atac pt ca nu te-ai pronuntat
pe un capat de cerere – art 509 al 1 – revizuire. Exceptii- se pronunta numa pe ce s-a
cerut dar in art 22 sunt o serie de atributii pe care totusi judecatorul le poate face chiar
daca partile nu le-au cerut – in legatura cu situatia de fapt le poate cere niste explicatii si
le poate pune in discutie si imprej care nu is in cereea de chemare in jud sau in
intampinare ex: nulit abs a actului juridic constituie titlul recl sau poate sa spuna ,, mai
recl tu descrii starea de fapt dar nu e ok, ceri o serie de sume de bani, la rasp delictuala
ceri o suma globala dar nu inteleg care e cuantumul daunelor morale, cel al daunelor
materiale si in ce consta fiecare – ai avut zile de spitalizare etc sa platesti un maseur etc
--- daca nu inteleg ceva din ce mi-ai cerut o sa-ti cer sa imi explici si o sa-ti pun in
discutie imprej care nu le-ai pus – daca nu spune paratul in intampinare invoc nulit abs a
titlului de care se prevaleaza recl si cer respingerea act iar judecat o observa din oficiu o
pune in discutie nulitatea abs si imprej pe care se intemeiaza.

At cand invoc o exceptie sau aparare judecat trebuie sa o motiveze exact cum o face
partea ca sa poate ele sa puna concluzii. In legatura cu calificarea juridica am zis – partea
cere ce vrea , spune in starea de fapt baza cererii sale dar poate fi gresit – art 22. paratul
zice ca cere sa desfiinteze titlul si sa ii se restituie banii aia e reconventionala si degeaba
o intituleaza el intampinare pt ca nu se opreste la o simpla aparare are o pretentie fata de
recl si at judecatorul o sa-i spuna ( art 152 ) care e calificarea corecta. Totusi fiindca vb
de proces civil , partile pot in anumite circumstante determinate sa impuna judecat o
calificare – partea decide ce cere si pe ce stare de fapt se bazeaza cand cere asta este
atributul ei dar judecarorul decide care e temeiul legal al cererii asta e atributul lui, de la
acest atribut e o exceptie din dr francez – 22 al 5 - ,,partile etc ‘’  nu e rasp contractuala
ca e delictuala, noi vrem sa ne judeci pe delictuala sau nu e o act in revendicare ci de
evacuare pt ca act in revendicare e patrimoniala in fct de valoarea bunului ma adesez
judecat sau tribunalului etc, dif de regim j intre cele 2 actiuni, cea de evacuare va fi intot
la judecatorie cu apel la tribunal. Recl e inteesat sa spuna ca e act in evacuare ca sa nu
mai plateasca taxa de timbru sa nu mai ajunga la ICCJ dar e dupa el? Vine judecat si zice
ca ,,pai tu spui ca esti proprietar si ceri ca paratul sa fie evacuat pt ca ocupa acest imbil
fara niciun drept? Pai ce e asta? Is proprietar si el ocupa fara niciun drept, daca zic ca eu
am posedat si m-a deposedat poate fi act posesorie. Sunt proprietar nu am niciun raport
cu el ca daca as avea raport de locatiune sa fie expirat si cer evacuarea e act in evacuare
dar spui ca e imobilul meu si il ocupa fara niciun drept, nu e comodat, nu locatiune nu e
nimic. Ce act e? In revendicare si judecatorul va spune ,, ok am inteles si nu pot sa umblu
la starea de fapt, la ce ceri tu ca e p disponibilit, calif j e revendicare si te pune sa
timbreaza la valoare si invoca execptia de necompet materiala a instantei. Ce pot sa faca
partile? Paratul va zice ca e ok pt el sa se judece pe evacuare si se intelege cu recl si vor
pe evacuare dar daca am si terti trebuie si acordul lor. Ce face instanta? Partile zic ca prin
acord pot sa impuna calificarea j si anume evacuare – o respinge act ca nu e o act ca nu is
intrunite conditiile act in evacuare ca nu are raport contractual cu paratul ca in baza lui sa
cer evacuarea si pa o respinge. Tu imi impui calif j dar eu iti zic ca nu te incadrezi.
Judecat califica, necompet materiala o invoc la primul termen, taxa de timbru a stabilit-o
si a fost paltita, intervine un tert ulterior si spune ca e alta calif j, ce ne spune bunul simt?
Calif j e fff imp dar partea spune ce cere DAR judecat spune care este temeiul j al cererii
sale. In legat cu administrarea probelor – vezi p disp – indif ca partea ce nu inseamna
probe sau ce fel de probe a cerut judecat poate cere adm altor probe. Partile zic ca ca fara
expertiza si judecat zice ca fara expertiza nu poate sa vada ce si cum si e o sanct daca
refuzi sa o platesti si sa o faci. Recl se judeca cu cine vrea dar judecat poate introduce
fortat sau poate pune in discutie ca nu te judeci cu cine trebuie sau nu te judeci cu toti cei
cu care ar trebui sa te judeci. Posibilit de a lua anumite masuri, regularizarea cererei de
chemare in judecata, iti pune in vedere ce tre sa completezi din cerere, poate sa dispuna
conexarea unor procese, disjungerea unei cererei sau unui capat de cerere si in fine al
ultim vb de posibilit lui de a aprecia in ce masura aplica niste disp legale. Posibilit de a
aprecia ca intr-o anumita proced citeaza partile sau nu.

Cand poate sa invoce judecat incalcarea normelor de orddine publica de drept substantial
– poate sa o faca in favoarea recl? Nu pt ca ar fi o pretentie pe care recl nu a formulat-o si
ar incalca p dispo. Poate sa o formuleze ca o aparare pe fond care ar profita paratului?
Poate? De fapt profita judecatii. Nu pot sa dau o hot sa se execute un contr care e nul abs.
Asta e ratiunea pt care voi invoca incalcarea normei ca sa resping actiunea dar e o solutie
pe pretentia cu care am fost investit. Eu la pretentie nu pot umbla, nici la aparari, alea de
ordine privata. Pot observa lipsa capacit de ex, ca judecator – dar tot ramane la latitudinea
lui sau a reprez sa invoce nulit rel ca aparare. Dar adminitand aceasta aparare voi
respinge doar act , pretentia cu care am fost sesizat si raman in limitele p dispo. Daca as
invoca un motiv de nulit in plus ar insemna o alta pretentie pt o alta stare de fapt si as
incalca p dispo.

Rolul judecatorului – in p penal regula este ca partile nu se pot impaca, nu e la

latitudinea lor tragerea la rasp penala is putine situatii. In p civil ca regula vb de dr de
care partile pot dispune si atunci judecatorul poate sa incerce sa spuna ,, eu va pot da o
hot dar una dintre voi va fi nemultumita sau amandoua, decat sa va dau eu o hot care sa
nu fie acceptata nu ar fi mai bine sa ajungeti la un compromis. Daca nu va pot impaca eu
personal v-as trimite la un mediator – el tre sa fie o pers cu foarte bune abilitati de
comunicare.

Principiul contradictorialitatii + p dreptului la aparare  p contradictorialitatii – art

14 – prima cerinta pt a respecta acest principiu ( contradictorialitate = i-am imprumutat
paratului o suma de bani si nu mi-a restituit-o la scadenta, invoc acest drept in
contradictoriu cu paratul, e proced contencioasa – proced necontencioasa cand ma obliga
legea sa ma adresez instantei dar eu de fapt nu ma adversez cu nimeni ( PJ de ex )
Ca sa fie contradictorialitate este ca partile sa stie de proces si de termenele la
care are loc judecata, contradict inseamna de fapt sa poata discuta orice se intampla in
cauza, ca sa dispute orice trebuie mai intai sacunoasca procesul deci prima premisa a
acestui principiu al 1 art 14 este obligativitatea de citare a partilor. Cu titlu de exceptie
sunt proceduri in care partile nu se citeaza si a 3 categ de proceduri cand e la latitudinea
judecatorului sa citeze sau nu. Intanta nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa
citarea sau infatisarea partilor daca legea nu prevede altfel. Primul lucru le aduc la
cunostiinta ca exista un proces si care e termenul de judecata. Is obligate partile sa se
infatiseze? NU. Daca am o lipsa de procedura si partea se infatiseaza voluntar acopera
acest viciu de procedura dar vine si zice ca nu si-a pregatit apararea dar tre sa ceara
termen sa se pregateasca. Citez partile dar in procesul civil infatisarea partii nu este
obligatorie!!!! Sunt situatii in care legea leaga sanct de lipsa partilor cand? In procesul de
divort recl tre sa se prezinte la fiecare termen sa isi sustina act dar cand se respinge si face
apel tre sa mearga si acolo pt ca si-o sustine in continuare pt ca nu i-a fost admisa. E
libertatea ta sa te infatisezi sau nu dar daca nu o faci e o sanct. Sau la interogatoriu, te
pune judecat sa vii sa raspunzi la niste intrebari, nu vii e treaba ta dar o sa considere ca ai
recunoscut pretentiile adversarului tau. Sau daca nu pot fi sigur ca lipsa reprezinta
recunoasterea pretentiilor voi admite cumva pt ca lipsa ta ( art 22 al 7 ) e la latitudinea
mea sa apreciez.

Partile se infatiseaza fara a fi citate  data trecuta a vb. Ratiunea este sa stie ca sa se
poata apara. Art 411

Partile pot sa ceara sa se judece cauza in lipsa – unul din aspectele acestei cereri care
este? Cererea de judecare in lipsa nu e motiv sa ti se dea termen dar ce presupune? Ca nu
mai vrei sa se dezbata procesul in sedinta publica ci la un alt termen. Pot sa imi cer
judecarea in lipsa. Dar daca nimeni nu cere judecarea in lipsa proced de citare este
indeplinita si ce va face instanta? Partile astea nu vor sa se judece deci nu le da o solutie
si ce face, suspenda procesul pana se gandeste careva sa se judece, daca 6 luni nu se
gandeste nimeni perimare?cred. partile trebuie sa isi faca cunoscuta reciproc si in timp
util direct sau prin instanta dupa caz motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza
pretentiile si apararile si mij de proba astfel incat fiecare sa isi poata organiza apararea.
De ex: recl formuleaza cerere de chemare in jud care o sa fie adusa la cunostiinta
paratului in etapa scrisa. El trebuie sa depuna intampinare care e obligatorie ca sa aratae
cum se apara fata de pretentiile recl. Intampinarea se comunica recl, fie prin instanta fie
prin alte mijloace – cererea de chemare in jud se comunica intot prin instanta dar
intampinarea se comunica direct de catre avocatul paratului avocatului recl si nu mai
trebuie instanta sa o comunice la randul ei. Partile tre sa stie de existenta procesului ca sa
se apere tre sa stie fiecare ce cere la ea in timp util – al 2. mi se comunica cerera de
chemare in judecata pai tre sa mai se dea 25 de zile sa fac intampinarea. In apel e mai
scurt, 15 zile. Pt ca fiecare dintre ele sa isi poata organiza apararea. P contradictorialitatii
este o garantie a dr la aparare – pai cum sa ma apar daca nu stiu ce existenta procesului
sau ce imi cere cealalta parte.
Al 3 – p loialitatii procesuale – pretentie, aparare  dualitate – complet si corect
adica cand recl cand cere ceva in starea de fapt tre sa zica tot nu numai ce ii convine lui,
tre sa spui corect si complet ce s-a intamplat, fara a denatura sau omite faptele care le
sunt cunoscute. Recl in starea de fapt spune tot ce s-a intamplat intre el si parat care l-a
determinat sa formuleze pretentia iar paratul este obligat prin intampinare ( e obligatorie )
sa-si expuna un punct de vedere. La principii nu prea gasim sanct dar le gasim la alte
institutii. Al 3 vb de obligatii si al 4 vb de drepturi. Ce se intampla daca partile nu expun
complet corect sau inteligibil, ce poate sa faca judecatorul? Art 247 al 3. al 3 obligatie si
daca nu o executa judecat isi da seama si le pune in vedere.
Al 4 – se refera la un drept – de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt si
de drept etc vezi art  al 5 – partile tre sa cunoasca existenta procesului ca sa se poata
apara , sa puna concluzii dar pt judecat nu e o facultate sa le puna in discutie tot ce s-a
cerut ( cerere de probatiune. Amanare, tre sa puna in discutia partii prezente asta ). Codul
le permite o singura data in fata unei instante o data in I instanta, o data in apel etc ,,noi
vrem un termen’’ si e obligat sa il dea – recl cere amanare nejustificat dar paratul e
prezent si nu pot sa spun ca se respinge nejustificat. Orice cerere, nu pot anticipa ce
solutie voi va in favoarea cui. Trebuie pt instanta e o obligatie dar daca una dintre parti
este prezenta trebuie sa ii pun in discutie ca cealalta parte a formulat o cerere sau poate ca
partea prezenta a formulat cererea dar tot tre sa ii dau cuvantul sa si-o sustina. Pt instanta
o obligatie pt parte facultate. Vrei sa pui concluzii te las ca poate ti-o resping si nu ai avut
posibilit sa pui concluzii – iti incalc p contradictorialitatii si p oralitatii.
Al 6  nu ma trezesc eu la deliberare, partile pun concluzii pe fond si eu zic ca
titlul de care se prevaleaza recl e nul absolut si ce fac, resping actiunea si in motivare zic
sau in dispozitiv ca e nul absolut. Eu nu am putut sa pun concluzii, te ia prin surprindere.
Tot ce se intampla in proces, tot ce sustine o parte tot ce invoca judecatorul din oficiu tre
sa puna in discutie. Nu pot sa iau partile prin surprindere si sa se trezeasca ca le-am
respins actiunea si am invocat o aparare de fond de ordine publica pe care nu le-am pus-o
in discutie. Sau ma trezesc la deliberare ca judecat nu a calculat bine taxa de timbru si o
anuleaza ca netimbrata.
Al 6 – in hotarare tre sa se regaseasca numai ce s-a petrecut pana ce s-au inchis
dezbaterile asupra fondului. S-au adminsitrat niste probe si partile au pus concluzii la
dezbaterea pe fond pe probele alea si se trezeste judecat si cauta pe internet info si zice ca
partile au spus nuj ce dar el a gasit altceva si te trezesti in hot ca iti schimba starea de fapt
ca el a gasit pe net nuj ce si le-a bagat in hotarare. Poti face asta dar repui cauza pe rol,
redeschizi dezbaterile si pun in discutie ( sau redeschid de la faza cercetarilor jud ) le las
sa puna concluzii si apoi da solutia.

Art 13  2 aspecte: 1. aspect material - aspecte de fond care sunt garantiile procesuale
( cele amintite de la p contradictorialitatii + altele enumerate in slide, felurile in care sunt
organizate si fct instantele) si 2. aspect formal acela de drept al partii de a fi reprezentat
de o pers cu cunostiinte juridice, de specialitate, avocat sau consilier juridic dar poate fi si
judecator ca eu pot sa reprezint mama copilul etc.
Art 13 al 1. al 2 – reprezentare legala pe care o stim din dr substantial atat a PF cat
si a PJ si vb de reprezentare conventionala care poate fi facuta prin mandatar avocat sau
ne avocat. Partea se poate reprezenta singura sau prin reprezentant, nu are intot acest dr
de optiune pt ca de ex pers lipsita de capacit de ex nu se poate reprezenta singura, este
reprezxentata de parinte tutore etc.
Al 2 are o teza a doua care a fost declarata neconstitutionala, era vb de
obligatitvitatea reprez prin avocat/consilier j in cazul PJ atat pt recurent cat si pt intimat,
acest text a fost declarat neconstitutional. Recursul este limitat la motivele expres prev de
lege. In apel pot sa invoc orrice nemultumire. Dar in recurs trebuie sa motivez si motivele
tre sa se incadreze intre cele prev de lege ca daca nu mi se anuleaza ca nemotivat. Nu e
firesc sa se redacteze recursul sau intampinarea din recurs de catre un specialist al
dreptului, nu e o garantie a dr la aparare, nu e o piedica la accesul la justitie pt ca degeaba
fac eu recurs care nu ma pricep. Sau lipsa obligativotatii prin avocat creeaza iluzia partii
ca se poate apara singura si de fapt e o incalcare a dr la aparare. Foarte multe alte sisteme
de drept cunosc institutia obligativitatilor dar cer in recurs ca si in fata primei instante ca
doar in multe situatii ai nevoie de cunostiinte de drept. Nu poate sa-si angajeze avocat are
institutia ajutorului judiciar. CCR a zis ca nu ofera destule garantii. Al 2 – ramane la
latitudinea partii daca isi angajeaza avocat sau nu. Art 58 al 3 care permite instantei sa
numeasca pt o parte care nu se poate reprezenta singura un avocat chiar daca partea nu
vrea. Ti-ai redactat recursul fara avocat si nu e ok il anuleaza adios.
Al 3 – is de la p contradictorialitatii – pot sa ia cunostiinta de actele de la dosar, le
comunic fie in instanta fie pe portal, in citatie partea primeste o parola care permite sa
aiba acces la toate actele de la dosar si le poate imprima singura ( e sistem ce se va
implementa in toata tara ) nu tre sa mai stea la coada la arhiva etc. Si sa propune probe
prin cererea de chemare in judecata, prin intampinare, la orice termen de judecata, ele sa-
si faca aparari, sa-si prezinte sustinerile scris si oral, sa-si exercite caile de atac cu
respectarea conditiilor prev de lege.
Al 4 – dispune infatisarea partii cand le citeaza la interogatoriu ( se iau partile
personal si exceptional iei interogatoriul pf prin avocat, daca domiciliaza in strainatate
sau alte situatii de ex art 227, incercarea de impacare a partilor. Daca partile nu se
infatiseaza ce face judecatorul? Le poate aplica o amenda in baza art 187 aia cu
impiedicarea al 1 2. lit i.

Sanct incalcarii p contradictorialitatii si a dr la aparare? Nulit hot. Nu scrie in textul

principiului si la alte institutii. Nerespectarea unui p fundamental de regula duce la
nulitatea hotararii iar exceptii is situatii in care poate fi o abatere disciplinara in cazul
judecatorului daca nu le respecta. In legea statutului este un text care vb de incalcarea
normelor de drept procesual.

Respectarea p fundamentale art 20  e un articol pleaonastic pt ca principiile au fost

puse in cod ca sa fie respectate si nu mai era nevoie de un articol intitulat astfel.

La un termen de judecata este prezenta o parte si pune concluzii si instanta nu se poate

pronunta si amana sa se pronunte la termenul care urmeaza si la termenul care urmeaza se
prezinta amandoua partile. Ce se intampla? Ce ar face judecatorul? Din moment ce nu m-
am pronuntat la termenul anterior, ca putea sa o fac atunci nu conteaza ca nu venit una
dintre parti, partea prezenta a venit i-am pus in discutii ce trbeuia, ca poate a formulat o
cerere recl in probatiune si nu se prezinta decat paratul, pune concluzii si judecatorul tre
sa se mai gandeasca sau formuleaza o exceptie in scris paratul, se prezinta recl si pune
concluzii si judecat zice ca tre sa se mai gandeasca si la termenul urmator vin ambele
parti. Ce face judecatorul? Daca tot vin ambele parti si trebuie sa o asculte si pe cea care
nu a fost prezenta daca tot nu s-a pronuntat i se da posibilit sa puna concluzii, nu se
amana judecata normal e sa o lasi sa puna concluzii daca nu te-ai pronuntat la termenul
anterior – p contradictorialitatii zice ca nu-i puteai pune in discutie ca nu s-a prezentat si
ai pus in discutie partii prezente. Dar daca nu te-ai pronuntat si partile is prezente le mai
pui o data in discutie pt ca nu ii pui in discutie doar partii care nu s-a prezentat ci la
ambele ( p contradic – ca cealalalta parte sa mai asculte o data si sa pune concluzii ).

ACTIUNEA CIVILA

Elementele actiunii si conditiile generale de exercitare ale act civile care daca nu is
indeplinite vor duce la respingerea ei si nu mai ajung la fond. Clasificarea act ma va ajuta
sa lamuresc unele chestiuni ce tin de competenta instantei.

Sediul materiei : 29 si 41

Cu rosu a marcat normele din CPC si cu albastru cele din CC

Actiune civila – art 29  care este scopul acestor mijloace proecsuale, de ce sa le

utilizeze partile? Ca sa-si protejeze fie un drept subiectiv fie alte situatii juridice ( act
posesorie, protejez o stare de fapt ). Este un ansamblu de mijloace procesuale ( cerere
chemare in judecata, de probatiune, exceptii, cererea reconventionala, intampinarea, toate
is mijloace, cererea de exercitare a caii de atac. Cererea de executare silita, contestatia la
executare, cerere de investire cu forme executorie. Scopul pt care le reglm legea este ca
sa-si ocroteasca un drept sau ca sa-si asigure apararea si recl poate sa se apere fie fata de
pretentia formulata de parat prin reconventioanala fie de o aparare formulata de parat prin
intampinrae. Paratul zice titlul de care se prevaleaza recl este nul absolut fata de aceasta
aparare recl face alta parare pt ca de fapt titlul meu e valabil pt ca etc etc. Si din
perspectiva recl pot sa vb de aparare fata de ceea ce invoca paratul ca sa i se respinga act
recl.
Intelesul unor termeni – drept subiectiv stim ce e dar ce este dreptul la actiune? Este un
drept distinct de dreptul subiectiv, este o componenta a dr subiectiv, ce este actiunea ( e
definita in art 29 ), ce e cererea de chemare in judecata.

Dreptul subiectiv = este facultatea recunoscuta de lege unui subiect de drept de a avea o
anumita conduita si de a pretinde altora o conduita corespunzatoare sub sanctiunea
constrangerii de stat.

Dreptul la actiune = is tot felul de discutii in doctrina, cele 2 opinii is: 1. dr la actiune este
o componenta a dr subiectiv. In sens material legea zice ca ma pot judeca intr-un anumit
interval de timp ( prescriptia extintiva ) . dr la actiune in sens material . este distinct de dr
subiectiv ca dr la actiune tine de actiune si este mult mai complex pt ca de fapt include dr
de a utiliza toate acele mijloace. Ideea este sa stim ca din perspectiva prescriptiei
extintive vb de o conditie de exercitare a act in sensul de a-i produce cerera de chemare
de judecata intr-un anume interval de timp. Institutia prescriptiei extintive ce conduita
impune partilor? – este o norma imperativa sau supletiva? Poate judecatorul din oficiu sa
invoce prescriptia? Ce spune NCC> poate fi invocata numai de catre parat prin
intampinare, chiar spune ca partile pot prelungi termenul de prescriptie ext, pot stabili
alte termene de prescriptie pt ca NCC spre deosebire de VCC considera prescritia o
instituie care protejeaza interesul partilor. Daca paratul nu invoca prin intampinare
prescriptia ext sau daca intampinarea nu e oblig, nu o invoca la I termen de judecata pa,
act e introdusa in termen. Asta tre sa stim. In rest ce intelegem prin dr la act ca e art 29,
asta e important, ce a zis mai sus.
Actiunea civila – in principiu de fiecare data voi avea acele mijloace,dar depinde
de dr subiectiv dedus judecatii pt ca am anumite proceduri in care pot sa exercit si in apel
si in recurs deci ea prinde un contur, va avea un regim j distinct in fct de dreptul dedus
judecatii. Daca e dr de proprietate si obiectul asupra caruia pun 1 mil, si in final am
recurs la ICCJ. Daca e act in evacuare pornesc de la judecatorie si am numai apel la
tribunal, aici taxa de timbru e fixa dincolo era cu intelegi. Vb de mijloace procesuale dar
in fct de dr pe care il protejez voi utiliza anumite mijloace din acel ansamblu in procedura
concreta la care voi recurge. Care este raportul dintre actiunea civila si cele de chemare in
judecata? Act civila e un ansamblu de mijloace iar cererea de chemare in judecata nu este
decat unul din aceste mijloace. De ce este important sa distingem intre cererea de
chemare in judecata si act civila, vom vedea imediat la elemente ca ne intereseaza la
autoritatea de lucru judecat. Care is elem act civile? Parti, obiect, cauza --- de astea putem
vb si la cerera de chemare in jud  cine sunt partile? Am un contract de imprumut si
creditorul cere restituirea imprumutului de la debitor---- care is partile? Creditorul si
debitorul care imbraca haina recl respectiv a paratului. Unul pierde unul castiga procesul.
Se executa cai de atac, apelant intimat, recurent intimat, revizuientului intimatului
contestatorului in anulare intimentului etc. Pot fi si tertii intervenient. Tertii is cei care nu
au nicio implicare in proces sub aspectul pretentiilor sau apararilor uneia dintre parti.
Obiect  difera in fct de mijlocul procesual – ob cererii de chemare in judecata
care este? Pretentia completa – parti, obiect cauza care e starea de fapt, calificarea j vom
vedea imediar, probe, semnatura. Exceptiile procesuale – care e obiectul? ,, invoc
exceptia necompetentei materiale a instantei’’ s-a incalcat cutare norma care reglem
competenta. Ob este incalcarea acelei norme. Ob caii de atac este hotararea pe care o
atac. Ob contestatiei la executare – actul de executare a carui anulare o solicit. Obiectul
act civle nu este un tot unitar, ma uit la fiecare mijloc procesual ce compune at si fiecare
va avea propriul sau obiect.
Cauza  in cazul act civile cauza ei este scopul pe care il urmareste recl – vrea sa
obtina o suma de bani de ex. In cazul cererii de chemare in judecata cauza este de fapt
starea de fapt pe care isi fundamenteaza dreptulo si uneori conteaza si cum o califici
juridic. Iti cer 100 000 lei cu titlul de imprumut, nu probez se respinge actiunea, care a
fost scopul meu? Sa obtin 100 000 lei. Care a fost cauza cererii de chemare in judecata?
Contractul de imprumut. Dupa ce mi se respinge act definitiv introduc o noua cerere si
cer tot 100 000 lei cu titlu de pret, care e cauza act civile? 100 000, e identica. Am autorit
de lucru judecat? Nu pt ca difera cauza cererii de chemare in judecata ca nu e acea stare
de fapt, nu zic ca ti-am imprumutat banii zic ca ti-am vandut un bun. Revendic un bun,
invoc un titlu, contr de v-c si nu dovedesc ca il am mi se respinge act, dar dupa aceea
proprietarul imi doneaza sau prin uzucapiune si introduc o noua act, am autorit de lucru
judecat? Scopul e acelesi sa intru in posesia bunului dar cauza nu e aceeasi. Uneori
conteaza si cum am calificat starea de fapt pe care imi fundamnentez pretentia j pt ca vin
partile si zic e evacuare si judecat zice ca e revendicare dar daca vreti sa ma pronunt pe
evacuare si o resping si maine vine partea si formuleaza revendicare, am autorit de lucru
judecat? Cauza este aceeasi, scopul este acelasi s aintru in posesia bunului dar starea de
fapt nu e aceeasi. In principiu conteaza starea de fapt dar in anumite situatii conteaza si
calificarea juridica data starii d efapt ca daca mi se respinge ca inadmisibila ca nu m-am
dus pe calea corecta nu am avut autori de lucru judecat at cand merg pe calea corecta.
Cauza este starea de fapt, calificarea are importanta numai in ex cu acela in care s-
a respins a inadmisibil si maine introduce altceva plm. Dar daca in primul proces mi se
respinge actiunea pt ca nu am probat, si dupa gasesc probe si introduc un nou proces, am
autorit de lucru judecat? Intr-un proces eu tre sa imi probez pretentiile, mi s-a respins ca
neprobat amin, pot sa am niste situatii de exceptii ce permit eventual reviziuirea hotararii
dar nu se pune prob autorit de lucru judecat ca is in acelasi proces in etapa cailor de atatc
de reformare. Un motiv de reviziure este existenta unui inscris care ar fi putut proba
faptul pretins dar pe care eu nu l-am putut prezenta pt ca a fost in posesia celeilalte parti
si nu am putut dovedi asta sau dintr-o alta imprej mai resus de vointa mea nu am putut,
exista dar nu l-am putut prezenta, asta e motiv de revizuire. Autorit de lucru judecat = am
pierdut un proces introduc altul o alta cerere identica. Faptul ca se respinge ca neprobat
nu inseamna ca introduc o noua cerere si voi proba. Daca m niste situatii exceptionale
care sa imi permita revizuirea e o alta poveste pe probatiune. De fapt nu mi se respinge ca
neprobat ci ca nefondat ca nu am dovezi.

Conditiile generale de exercitare ale act civile in art 32 – is generale pt ca acestea 4 tre sa
le verific la orice actiune dar mai sunt si alte conditii speciale de ex autorit de lucru
judecat daca e cazul, prescriptia extintiva. La act in constatare daca am posibilit sa exercit
o act in realizare act in constatarea dr e inadmisibila, e o conditie de exercitare a act in
constatare e aceea sa nu am act in realizare, e o conditie speciala. Aceea se verrifica
numai daca introduc o act in constatare. Dar acelea 4 se verifica despre orice act este
vorba ( I slide – atac aparare, pretentie aparare, recl parat cauta!! ) al 2 spune ca disp al 1
se aplica si apararilor – paratul nu formuleaza reconventionala dar invoca o nulitate
relativa, pai trbeuie sa justifice interesul sa o invoce? Dar numai el are interes.
Formularea unei pretentii daca e vb de recl si a unei aparari daca e vb de parat, la ambii
verific.

a) ce inseamna capacit procesuala in dr substantial ( capacit de fol PF si PJ si de una

de exercitiu sa le revezi!!!) : capacit procesuala de folosinta = art 56 al 1 – se
includ si capcit de folosinta? Nu poate fi parte in procesul de dezbatere a masei
succesorale cel care este nedemn – e parte e in viata tre sa-i dovedeesc
nedemnitatea, poate sta in justitite. Nu are calitatea de mostenitor si nu are calitate
procesuala ca nu a dobandit dr prin succesiune sau pot sa spun ca nu invoc o
norma de dr substantial si nu poate deveni succesor si nu este nedemn chiar daca
ar fi succesibil. Daca el este cel care introduce act de stabilire a masei succesorale
si partaj pot sa zic pai are capacit procesuala de folosinta ca e nedemn? incapacit
de fol din dr substantial nu se transpune in incapacit de fol pe taramul dr
procesual ci intr-o aparare de forma cred!! E nul titlu pt ca el nu a devenit de fapt
succesibil este nedemn. Incapacit de fol din dr substantial nu e = cu incapacit de
fol din dr procesual ???? X angajeaza un avocat sa ii formuleze o cerere de
chemare in jud si ii face cererea peste o luna o inregistreaza si X moare si
avocatul nu stie si o inregistreaza – e o lipsa a capacit de fol ca e formulata de un
mort. Partea tre sa fie in viata pana se termina procesul fiindca daca moare in
timpul procesului tot nu o sa pronunt hot fata de mort ca tre sa introduc
mostenitorii ca daca pronunt hot fata de mort e lovita de nulitate pt ca lipseste
capacit de fol a partii. O sg exceptie : daca am dat cuv ei sau al avocatului sau
avea posibil sa se prezinte la dezbaterile de fond si nu a facut-o si aman
pronuntarea si moare pana cand pronunt eu hot pot sa o pronunt fiindca era viu
cand s-a terminat de fapt dezbaterea de fond a cauzei. Cum comunic hot
mostenitorilor ca sa poata exercita o cale de atac – o sa vb la mom potrivit.
Capacit de fol in procesul civil la PF asta inseamna, ca este in viata – daca este in
viata are capacit de fol. Daca este moarta si s-a formulat o cerere de chemare in
judecata de catre mort sau chiar daca s-a formulat de ea a semnat-o nu a trimis-o
si se trimite in baza lui art 183 dupa deces nu vb de o lipsa a capacit de fol, se
sanct cu nulitatea absoluta , este o nulitate expresa prev de art 40 al 1. capacit
procesuala de exercitiu = minorul sub 14 ani nu sta singur in proces, prin reprezn
legal, parinte tutore si daca exista o urgenta art 58 si la cererea partii interesate
instanta poate sa numeasca un curator special dintre avocatii baroului. Nu are
parinte tutore si e o urgenta la solicitarea celeilalte parti ii numeste un curator
instanta si el se plateste de partea in favoarea careia se numeste dar nu o poate
plati copilul si se prevede ca cealalta parte poate sa avanseze cheltuielile pt
numirea curatorului si eventual in cazul in care castiga sa ii puna in sarcina partii
in favoarea careia a fost numit. Al 3 – art 58 – el de fapt exercita fct reprez legal
( curatorul ) totusi nu e complet asimilat reperezn legal la institutia termenului in
cunostiinta el nu poate face asta ci trebuie citat la fiecare termen. Desi nu e un
reprez legal ii exercita atributiile. Al 4 – nu spune cine il plateste – logic ar trebui
sa plateasca cel in favoarea caruia se numeste ca e parte in proces, daca nu poate
face asta atunci se face de catre partea adversa si daca ea castiga procesul isi
recupereaza. ( ord 82/2013 ). In cazul celui lipsit de capcit de ex minor sub 14 ani
lipsit total sau interzis judecat vb de institutia reprezentarii legale. Cereera de
chemare in jud se face prin reprezentantul legal el semneaza el este citat pt
minor/interzis. Asistare = am un minor cu capacit de ex restransa, are 14 ani vine
in nume propriu in proces, va fi citat dar va fi asistat tot timpul de reprezentantul
legal. Este si el parte si reprezentantul legal. Cererea de chemare in jud semneaza
amandoi. Autorizarea = acte de dispozitie este necesara si autorizarea instantei de
tutele pe langa celelalte 2 institutii de mai sus. Capacit procesuala de folosinta a
pf e sa fie in viata si cea a exerctiului e de fapt o transpunere a capacit din dr
substantial sub aspectul posibilit de a sta in judecata personal sau prin
reprezentant sau asistat de reprez iar reprezentantul la actele de dispozitie se pune
probl autorizarii ca in dr substantial. art 81. ce se intampla daca nu am capacit
procesuala de fol fie de la bun inceput, recl sau paratul e decedat sau decedeaza pe
parcursul procesului si se pronunta o hot fata de un mort. Art 40 al 1 – e vb de
sanct nulitatii absolute daca cererea de chemare in jud e formulata de un mort sau
impotriva unui mort instanta va invoca nulit abs a ei si va constata nulit. Nu va
raspinge actiunea mostenitorii pot introduce alta. Daca s-ar introduce pe parcursul
judcatii si daca s-ar pronunta o hot fata de mort va fi nula abs invocata in apel sau
recurs. Ce se intampla daca mortul castiga procesul si vine cealalta parte si invoca
nulit abs a ei – sa introduca actiune mostenitorii si sa se judece iar. Art 176 pct 1 –
este o nulitate neconditionata de invocare – nu trebui sa zic ca am pierdut procesul
ci am interesul sa invoc nulit hotararii , nu e conditita vatamarii ?? art 56 al 3 –
inclusiv de instanta din oficiu, ca e norma imperativa in orice statiu al procesului
inseamna ca daca legea nu prevede altfel. Daca nu a fost invocata in fata I instante
si nici in apel nu o pot invoca direct in recurs art 488 ( motivele de casare al 2 ) –
daca ala o murit si nu am spus nimic in I instanta si in apel in recurs nu mai pot
invoca nulit hot I instante pe acest considerent. Art 40 al 1. regimul nulit nu e
identic cu cel din dr substantial. art 57 al 3 si 6 – vb de anulabilitatea actelor de
procedura care pot fi confirmate de reprez legal si al 5 ( este obligata sa dea un
termen si sa intrebe reprez legal daca confirma sau nu actul ca daca il confirma
nulit se acopera si nu se ajunge la desfiintarea actului ). PJ  NCC – art 205 206
209 210 – mom cand se dobandeste personalitatea juridica – vb de o capacit de
folosinta si cea de ex care merg mana in mana dar dpdv al dr procesual ma
intereseaza sa aiba personalit j ( is si exceptii ) sau at cand se cere doar dobandirea
personalitatii j tre sa aiba acea capacit anticipata de fol in vederea dobandirii
personalitatii juridice. In cazul in care isi pierde capacit de folosinta pe parcursul
procesului printr-o forma de reorganizare vb de transmisiunea capcit procesuale,
trebuie introduc succesorul ei in drepturi. Numai ca in cazul PJ in al 2 art 56
spune ca ( vezi art ) –societatea civila nu are personalitate j dar poate fi recl sau
parat pt ca nu trebuie sa aiba pers j ??? nus sigura. Acea asociatie fara
persoanalitate j poate sta in nume personal in justitie in ambele calitati si recl si
parat. Dar tre sa fie o societate civila ca daca e comerciala care nu a indeplinit
toate conditiile voi invoca exceptia lipsei capacit procesuale si de fol si de
exercitiu. Specializare a capacit de folosnta dar in cazul celor fara scop lucrativ –
incheie acte j care se potrivesc scopului pt care au fost constituite insa aceasta
chestiune tine de capacit de folodinta si de ex oare? Incheie un act juridic care nu
e potrivit scopului ei, pers j fara scop lucrativ si vine in instanta si se prevaleaza
de un dr subiectiv nascut din acel act juridic, e lipsa capacit de folosinta? Nu pt ca
 e ca si in capacit de folosinta a PF e o probl de dr substantial de aparare de fond
ca sa-i resping actiunea dar poate sta in justitie. Are personalitate j si poate sta in
justitie. Daca nu are pers j dar s-a constituit potrivit normelor ca e societ civila
poate sta in judecata. Asta verific – cand vb de capacit de fol vb de capacit de a
sta in justitie. Am incheiat actul cu incalcarea p specializarii e o prob de fond
invoc nulitatea si resping actiunea. Reprezentare legala in cazul PJ – prin organele
de conducere – director de ex consiliu de administratie juristul nu e reprez legala
ci conventionala, PJ nu poate sa fie reprez decat fie legal fie conventional nuam
de consilier juridic /avocat. Pot sa imi trimit contabilul sa ma reprezinte? Nu pt ca
nu poate fi reprezentant. Ce exceptii invoc daca trimite contabilul? e o incapacit
ca nu poate fi reprezentant si reprez e nula.
b) Formularea unei pretentii ( e a treia conditie – c) )  de ce e necar? Pot sa
pornesc un proce sfara sa cer ceva instantei? Pe ce sa se pronunte? Din
perspectiva apararii tre sa formulez o aparare ca sa se pronunte pe ea. La toate
cursurile vom intalni de fapt conditiile de exercitare ale dr subiectiv pt ca at cand
formulez o pretentie invoc un dr subiectic si at toti merg pe conditiile de
exercitare ale acestui dr, sa fie recunoscut de lege sa fie potrivit scopului ec si
social etc pt ca daca nu deja intru pe taramul abuzului de drept si sa fie actual. Ex:
am imprumutat o suma de bani cu scadenta peste 1 an si eu introduc maine o
cerere de chemare in jud si nu mai vreau sa ii las banii, instanta o sa zica ca dr nu
e actual si o respinge ca nu e actual dreptul. Sanct pt lipsa dr va fi respingerea
actiunii ca nefondata , sanct pt lispa capacit e nulitatea. Nu exista dreptul nu e
fondat ce cer instantei. In ambele situatii si la art 40 al 2 – pot sa cer despag, mi se
anuleaza cererea de chemare in judecata asta inseamna ca oarecum paratul a
castigat procesul, pe langa cheltuielile de jud care i se restituie poate sa ceara
spune al 2 alte sanct de ex daca se pune probl amenzii pt o cerere invocata cu rea
credinta ( avocatul stie ca a murit si tot introduce apel ) iar cel care a suferit un
prejudiciu are dreptul de a fi despagubit potrivit dr comun, asta inseamna ca nu
ma duc la institutia despag din codul de procedura art 189 care e situatie speciala
ci tre sa formuleze o act distincta pt rasp civila delictuala pe NCC. Tot asa aici
sanct pt respingerea dreptului este adica pt inexistenta dr este respingerea actiunii
ca nefondata daca dreptul nu este actual ca prematura eventual se pune problema
aplicarii unor amenzi pt cerere formulata cu vadita rea credinta art 187.
c) Interesul  ( calitatea procesuala nu o zis de ea ca e mult ) – tre sa fie determinat
legitim personal nascut actual – nu spune codul ce este interesul = nulitatea
absoluta a unui act j poate fi invocata de orice pers interesata, oare ce inteleg prin
pers interesata? Urmareste un folos, ca e material ca e nepatrimonial, urmareste
un folos. De ex: se da o hotarare si la ultimul termen de jud este lipsa de
procedura cu paratul dar el castiga procesul pt ca act se respinge, recl nu va putea
sa invoce necitarea paratului pt ca citarea paratului este in folosul lui. Ce folos
urmareste, citarea unei parti e ca ea sa isi faca apararea nu ca cealalta sa isi faca
apararea. Conditiile sunt date de art 33 – sa fie determinat adica tre sa-l arat asta
urmareasc, cer constatarea nulit abs a unui contract la care nu am fost parte, dar
am incheiat un antecontract cu vanzatorul si vreau sa readuc bunul in patrim lui ca
sa execut silit acest antecontract – sa fie determinat, in ce consta. Legitim = sa fie
in concordanta cu prevederile legale si morale. Nascut si actual – dreptul sa fie
asa ca interesul de a actiona sa fie nascut si actual, ca daca dreptul nu e actual,
interesul poate fi actual fara ca dreptul sa fie in cazul actiunilor preventive, teza 2
art 33 --- art 34 – am incheiat un contract de v-c si vreau sa m asigur ca la
expirarea locatiunii intru in posesia bunului sa predau bunul noului locatar, dr de a
evacua nu e actual ca nu a expirat contractul dar pot sa chem in jud obtin o hot de
evacuare si o pun in executare doar daca la implinirea termenul nu paraseste de
buna voie locuinta. Dar dupa implinirea termenului in cazul act preventive nu ii
pot cere cheltuieli de judecata ca nu e vina lui ca n-am de unde sti ca el nu ar fi
predat bunul. Dr nu e actual dar interesul este si imi permite. Al 2 – autori
parinteasca e in comun si tre sa contribuie la cresterea copilului, cel cu care nu sta
ii cumpara cadouri etc dar nu da bani pt cheltuieli si celalalt parinte cere instantei
sa stanbileasca o suma de bani pe care sa o plateasca periodic, am un grad de
invaliditate si pot lucra mai putin si cer autorului faptei ilicite sa imi plateasca o
renta diferenta de venit pe care nu o pot obtine, nu il chem in jud in fiecare luna si
at permite codul instantei sa il oblige si pt datoriile viitoare in masura in care ele
devin scadente.daca nu plateste faci poprire si in mom in care ii vine salariul ii
taie de acolo si da cui i se cuvine. Al 3 – ex: am dat imprumut bani dar poate sa
decada, debitorul poata sa decada din beneficiul termenului, ca nu mai are din ce
sa plateasca si sa fie obligat sa restituie, instanta poate sa constate ca e in culpa.
Chiar daca dr nu a ajuns la scadenta poate sa admita o astfel de act. Inca dr nu e
incalcat la 34 am dreptul dar nu e scadent si de regula nici nu vb inca de culpa
paratului si de asta nu il pot obliga la cheltuieli de judecata dar vreau sa ma asigur
ca at cand dreptul va fi actual voi avea dr executoriu. Al 2 de la interes spune
altceva. Eu inca nu am un dr sb nascut care sa fie incalcat dar am mari sanse sa
fie. Copacul vecinului speta de cursul trecut – ca is toate sansele sa imi cada pe
casa. La 34 nu am cheltuieli de judecata iar 33 al 2 inca nu am dr subiectiv
incalcat dar am o siguranta ca va fi daca nu se iau masuri si am culpa din partea
paratului ca nu vrea sa ia masura ci asteapta sa il oblige instanta. Ce fel de
exceptie cea a lipsei interesului? Exceptiile procesuale sunt de 2 categ in fct de
obiect is de fond si de procedura , exceptiile de fond vizeaza conditiile de
exercitare ale act civile, lipsa celor 4 conditii se refera la exceptii de fond, daca
imi lipseste formularea unei pretentii inseamna ca imi lipseste un element al
cererii tot motiv de nulitate. Toate celelalte execeptii is de procedura,
necompetenta, incompatibilitatea judecat, lipsa procedurii de verificare etc. este
exeptie de fond peremptorie – si dilatorie ( invoc exceptia de necpompe se admite
se declina la instanta competenta terit ) incov exceptia lispei de interes si resping
act este peremmtorie pt ca duce la respingerea act. Execptie absoluta pt ca poate fi
invocata oricand mai putin art 488 al 2. AMIN!!!