Decizia de cariera

Neagu Catalin Ionut

PCD

Decizia de cariera

Ana-Maria Cazan Neagu Catalin-Ionut

PSID AN III
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Cuprins

Abstract.......................................................................................................................................................3

Fundamentare teoretica..............................................................................................................................4

Obiective si ipoteze.....................................................................................................................................5

Obiective.................................................................................................................................................5

Ipoteze.....................................................................................................................................................5

Metode........................................................................................................................................................6

Participanti..............................................................................................................................................6

Design......................................................................................................................................................6

Procedura................................................................................................................................................7

Rezultate.....................................................................................................................................................7

Discutii.........................................................................................................................................................9

Limite si posibilitati de imbunatatire.....................................................................................................10

Referinte....................................................................................................................................................11

2
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Abstract
Scopul acestei cercetari este sa investigheze asocieri semnificative din punct de vedere statistic
intre stima de sine, atitudinea fata de propia persoana si decizia de cariera ale elevilor. In acest
sens voi folosi o abordare care apeleaza la literatura privind deciziile legate de cariera – Career
Factory Inventory-precum si scala identitatii vocationale si scala auto-eficacitatii generale, pe
baza de chestionar a cercetarii descriptiv-corelationale. Se va alege un grup de 77 de participanti,
selectati prin studiile avute precum, scoala profesioanala si cei care au terminat un liceu teoretic.
Dupa colectarea datelor si introducerea acestora intr-o baza de date in cadrul programului SPSS,
acestea vor fi prelucrate statistic prin corelatii de tip Pearson si teste t pentru esantioane perechi
si astfel vom afla rezultatele cercetarii noastre    

Cuvinte cheie: stima de sine, cariera, indecizie

3
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Decizia de cariera
Fundamentare teoretica
In acesta cercetare mi-am propus sa masor pe baza literaturii privind deciziile legate de
cariera – Career Factory Inventory - precum si scala identitatii vocationale si scala auto-
eficacitatii generale, corelatia stimei de sine cu , atitudinea fata de propia persoana si decizia de
cariera ale elevilor.
Stima de sine este o trasatura de personalitate ce se raporteaza la valoarea pe care un
individ o atribuie persoanei sale (Doron si Parot 1999 1) sau un simt durabil si afectiv al valorii
personale, bazat pe o corecta perceptie a sinelui (Bednar et al. ap. Branden, 19962). Este apreciata
ca nevoie umana profunda si puternica, vitala pentru echilibrul psihologic fiind suportul vietuirii
psihice (Birkenbihl, 19843). Argyle vede stima de sine ca evaluare a propriei persoane, care
rezulta din autoacceptare si autopretuire, in mod absolut ori in comparatie cu ceilalti. Putem
vorbi de stima de sine odata cu conturarea constiintei de sine, in jurul varstei de opt ani, perioada
in care copiii acced la o reprezentare psihica despre ei-insisi ce poate fi masurata si evaluata
stiintific. Este varsta la care copiii pot fi capabili sa se caracterizeze din punct de vedere al
caracteristicilor fizice, al trasaturilor importante de caracter si sa-si descrie starile emotionale.
S-au facut numeroase studii pe stima de sine si corelatiile sale cu alte dimensiuni ale
personalitatii sau cu diverse comportamente. De exemplu, Rosenberg si Harter in 1990 au luat in
caclul trei dimeniuni: stima de sine, responsabilitatea personala si responsabilitatea sociala.
4
Appleman (2007) intr-o cercetare cu titlul “Self-Esteem Can Affect Your Health”
concluzioneaza ca stima de sine se afla intr-o legatura stransa cu furia si depresia si cele doua
influenteaza negativ starea sanatatii.

1
Doron si Parot 1999

2
Doron si Parot 1999

3
Birkenbihl, 1984

4
Appleman (2007) intr-o cercetare cu titlul “Self-Esteem Can Affect Your Health”

4
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Baumeister, Campbell, Krueger si Vohs (2003) 5fac o sinteza a rezultatele diverselor

studii realizate pe tema stimei de sine. Singurele legaturi semnificative certe identificate de
acestia sunt cele intre stima de sine si fericire (corelatii pozitive), stima de sine si gradul de
depresie sau agresivitatea (corelatii negative). Legaturile cu performanta scolara, performanta la
locul de munca, relatiile interpersonale, si sanatatea s-au dovedit a nu fi semnificative. In plus,
autorii mentionati au concluzionat ca stima de sine ridicata imbunatateste perseverenta in fata
esecului.
Lucrarile de specialitate prezinta stima de sine ridicata (pozitiva), respectiv stima de sine
scazuta (negativa). Stima de sine ridicata (pozitiva) ne permite sa actionam eficient, sa ne simtim
bine in propria piele, sa facem fata dificultatilor (André si Lelord, 1999/2003) 6. Copiii care au o
stima de sine inalta iau mai usor decizii, le respecta, sunt capabili sa se centreze pe punctele lor
forte. In cazul esecurilor/criticilor, ei se pot implica rapid in noi actiuni care ii distrag de la esec
si ii fac sa-l uite, nesimtindu-se devalorizati. Stima de sine scazuta (negativa) provoaca
numeroase suferinte si neplaceri, care vin sa perturbe viata cotidiana.

Obiective si ipoteze

Obiective
Obiectivul acestei cercetari este sa investigheze asocieri semnificative din punct de
vedere statistic intre stima de sine si luarea decizia de cariera ale elevilor. Ipoteza cercetarii este
aceea sa vedem daca stima de sine se asociaza cu luarea decizia de cariera ale elevilor. Pentru a
putea cerceta obiectivul.
Am ales o abordare care apeleaza la ancheta pe baza celor doua scale a cercetarii,
descriptive-corelationale, scopul fiind stabilirea asocierii intre stima de sine si luarea decizia de
cariera ale elevilor

Ipoteze
1.Cei ce au terminat un liceu teoretic isi doresc mai mult sa se auto-cunoasca.

5
Baumeister, Campbell, Krueger si Vohs (2003)

6
André si Lelord, 1999/2003

5
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

2.Stima de sine este mai crescuta pentru cei ce au terminat un liceu teoretic.

3. Indecizia in cariera se datoreaza nivelului de pregatire sau a scolii absolvite

Metode
Participanti

Numar participanti: 77
Gen participanti: 27 feminin, 50 masculin,
Varsta: 15-19 – predominanti cei cu varsta de 17 ani
Modalitate completare chestionar: online

In cercetarea noastra, am ales un grup de 77 de elevi, cu varste cuprinse intre 15-19 ani,
dintre care 50 baieti si 27 de fete, de asemenea li s-a cerut participantilor sa treaca si scoala
absolvita putand astfel observa ca 40 elevi au promovat un liceu teoretic si 37 o scoala
profesionala.

Design
Aceasta are un design descriptiv ce masoara caracteristicile unei populatii naturale, cu
subiecti alesi prin randomizare, neintervenindu-se in nici un fel in alegerea participantilor.
Ca metoda de testare pentru a afla evalua increderea individului ca poate sa faca fata cu
succes unei varietati de provocare/cerinte dificile in viata, am utilizat scala auto-eficacitatii
generale, care consta din 10 itemii, cu ajutorul unei scari Likert, in 5 trepte.
Scala identitatii vocationale a fost propusa pentru a masura detinerea unei imagini clare si
stabile privind scopurile, interesele, personalitatea si talentele personale care conduc pe de o
parte spre luarea relativ calma a unei decizii si pe de alta parte catre abilitatea de a lua decizii
bune privind cariera.
De asemenea, am adaugat variabile precum stima de sine, teama de a face o alegere,
indecizia, nevoia de informare, nevoia de auto-cunoastere
Colectarea datelor s-a realizat prin online,Google Forms. Consimtamantul participantilor
s-a realizat la inceputul testarii printr-un accept verbal.

6
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Ca si variabila independenta putem identifica stima de sine (fiind o marime globala ce

poate fi folosita in functie de domeniul ales; noi o vom folosi doar din punct de vedere
psihologic), iar ca si variabila dependenta regasim genul si scoala absolvita.

Procedura
Formularea planului de cercetare presupune traducerea ipotezelor teoretice in ipoteze
empirice, fixarea locului cercetarii si a grupului de cercetat, alegerea metodelor, verificarea
oportunitatii utilizarii acestora si operationalizarea conceptelor.
Cercetarea se bazeaza pe ipoteza: ”Stima de sine, decizia, genul si scoala absolvita
conteaza in luarea deciziei intr-o viitoare cariera.”
Dupa colectarea datelor si introducerea acestora intr-o baza de date in cadrul programului
SPSS, au fost prelucrate statistic prin corelatii de tip Pearson si teste t pentru esantioane perechi

Rezultate
Datele obtinute in urma efectuarii testului au fost selectate si valorile variabilei
dependente au fost introduse in programul SPSS si prelucrate cu testul t pentru esantioane
independente. Am folosit testul t pentru esantioane independente, in raport cu genul si cu liceul
absolvit

Tabel 1
Group Statistics
liceu N Mean Std. Std. Error
Deviation Mean
scoala
CFI_nevoie_autocunoa 37 3.0054 .82528 .13567
profesionala
stere
liceu teoretic 40 2.9750 .92175 .14574
Mediile, abaterile standard si erorile de la medie in functie de conditiile de aplicare a
testului (scoala absolvita si nevoia de autocunoastere). Se observa ca media scorurilor obtinute
de subiectii ce au absolvit o scoala profesionala este mai mare decat al celor ce au absolvit liceul
teoretic

7
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Tabel 2
Group Statistics
liceu N Mean Std. Std. Error
Deviation Mean
scoala
37 3.7748 .76499 .12576
CFI_stima profesionala
liceu teoretic 40 3.7208 .90377 .14290
Mediile, abaterile standard si erorile de la medie in functie de conditiile de aplicare a
testului (scoala absolvita sistima de sine).Se observa ca media scorurilor obtinute de subiectii ce
au absolvit o scoala profesionala este mai mare decat al celor ce au absolvit liceul teoretic

Tabel 3

Cel de-al treilea tabel, ce presupune statistica inferentiala pentru stima de sine si nevoia de
autocunoastere in functie de scoala absolvita, arata:
- Valoarea lui t .283 si .152
- df = 75
p egal cu .779 si 880 Faptul ca p = .880 > 0,05 se accepta ipoteza de normalitatea

Rezultatele obtinute in urma analizei statistice a datelor arata ca nu exista o diferenta

semnificativa la aplicarea testului t pentru cele doua grupuri. Acest lucru reiese din aplicarea
testului, avand un p>0,005.

8
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Tabel 4
Group Statistics
liceu N Mean Std. Std. Error
Deviation Mean
scoala
CFI_indecizi 37 2.2857 .85912 .14124
profesionala
e
liceu teoretic 40 2.5000 .85408 .13504
Am ales sa calculez indecizia intrucat este un element major in luarea unei decizii de
cariera. Indecizia vocationala este asociata atat cu luarea deciziei privind cariera cat si cu
abordarea in cariera. Se observa ca media scorurilor obtinute de subiectii ce au absolvit o scoala
profesionala este mai mica decat al celor ce au absolvit liceul teoretic

Cu toate acestea p=0.276>0.5 ceea ce inseamna ca legatura dintre decizie sau indecizia in
cariera, si scoala absolvita nu este semnificativa.

Discutii
In urma efectuari testelor t am observat ca media scorurilor obtinute de subiectii ce au
absolvit o scoala profesionala este mai mare decat al celor ce au absolvit liceul teoretic in raport
cu scala independenta a nevoii de auto-cunoastere, iar media scorurilor obtinute de subiectii ce
au absolvit o scoala profesionala este mai mare decat al celor ce au absolvit liceul teoretic in
raport cu scala independenta a stimei de sine.

Reluand ipotezele putem afirma ca:

Ipoteza cei ce au terminat un liceu teoretic isi doresc mai mult sa se auto-cunoasca nu se
confirma.
Ipoteza stima de sine este mai crescuta pentru cei ce au terminat un liceu teoretic nu se
confirma.
Ipoteza indecizia in cariera se datoreaza nivelului de pregatire sau a scolii absolvite nu se
confirma

9
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Calculand corelatia Pearson am obtinut rezultatul Pearson = .880 ceea ce inseamna ca

legatura dintre stima de sine, autocunoasterea si alegerea carierei nu este semnificativa
Astfel ipoteza de nul este admisa, iar ipoteza cercetarii este respinsa.

Limite si posibilitati de imbunatatire

Cercetarea de fata a avut un esantion de 77 de subiecti din care 50 subiecti sunt de gen
masculin si 27 de gen feminin. Acest lucru reprezinta o limita a cercetarii deoarce nu am putut
verifica daca stima de sine este mai mare la baieti sau la fete sau daca decizia in cariera este
influentata de nivelul stimei de sine la unul dintre genurile masculin sau feminin.

De aceste aspecte ar trebui sa tinem cont pe viitor, sa ne asiguram ca subiectii participanti

la cercetare sunt aproximativ egali ca numar in functie de anumite caracteristici: gen, studii,
varsta, etc, pentru a putea face comparatii mai exacte.

10
 Decizia de cariera
Neagu Catalin Ionut
PCD

Referinte

1. Doron, R. si Parot, F.- Dictionar de psihologie Ed.Humanitas1999

2. Bednar et al. ap. Branden, 1996

3. Vera F. Birkenbihl. Illustrated by, Jutta Pollak. Publisher, Mensajero, Ediciones, S.A.,
1984.

4. Appleman (2007) “Self-Esteem Can Affect Your Health”

5. Marinela Pîrvulescu - Printxpert - 2009 Sorin Cristea - "Mamagementul organizaţiei

şcolare"- EDP,Bucureşti-2003;

6. Consilierea carierei la adolescenţi – o abordare integrativă Tatiana BARBAROS

7. http://mevoc.net/publik/4Adult_Career_Counselling.pdf

8. http://webcache.googleusercontent.com/search?
q=cache:pkeCFmTUKZUJ:forum.portal.edu.ro/index.php%3Fact%3DAttach%26type
%3Dpost%26id%3D1186670+&cd=9&hl=ro&ct=clnk&gl=ro

11