L.S.

45 ani, este inginer, tatal unui copil, locuieste impreuna cu acesta si sotia si lucreaza in
cadrul armatei, ca inginer informatician.I

„De anul trecut ma simt anxios referitor la serviciul meu. Am colegi care ma sapa, iar
starea sanatatii mele nu-mi permite sa fiu intotdeauna pe faza si ma pune in situatia de a
putea fi concediat".

In 2005, LS. a avansat in cadrul serviciului si tot atunci a absolvit si facultatea de electrotehnica,
ceea ce i-a adus un grad superior. De atunci a inceput sa se simta anxios si sa aiba atacuri de
panica. „Aveam senzatia ca inima imi batea foarte puternic, o auzeam in tot capul, am inceput sa
ma ingrijorez aproape in legatura cu orice, ma simteam slabit, obosit si nu dormeam bine. Am
banuit o problema cardiologica si am fost sa imi fac investigatii, dar nu s-a descoperit din fericire
nimic".

A primit un tratament cu Xanax pe care nu l-a suportat – „ma facea sa ma simt de parca eram
drogat".

Dupa un timp au aparut senzatii de nod in gat si in stomac, dureri de stomac, balonari, ceea ce l-a
dus catre gastroenterologie, unde a facut inclusiv o endoscopie fara vreun rezultat negativ.

Au inceput sa apara si atacurile de panica nocturne, cu transpiratii puternice, sufocari, palpitatii,

senzatie iminenta ca va muri si nu o data a apelat la salvare. Din nefericire, nimeni nu i-a pus
diagnosticul de atac de panica.

Se simtea adeseori neajutorat si avea o stima de sine scazuta, dezvoltand si o depresie secundara,
asa cum reiese din testarea psihologica.

Simptomele de panica au inclus simptome emotionale (teama de a nu-si pierde controlul,

neajutorare, disconfort), simptome cognitive (convingerea ca va muri, convingerea ca are
probleme cu inima, ca va lesina si isi va pierde cunostinta), simptome comportamentale (evitarea
efortului fizic, caldurii – petrecea mult timp in fata aparatului de aer conditionat), simptome
fiziologice (palpitatii, sufocari, tremuraturi, ameteli, senzatie de cap greu, dureri precordiale
etc.).

Stresorii majori din viata lui L. erau mai ales pe linie de serviciu. Avea un coleg „binevoitor"
care ii inregistra si cea mai mica greseala, se inscrisese si la un master pentru care facea naveta
de cateva ori pe saptamana, pacientul locuind in Giurgiu.

L. S-a simtit coplesit de responsabilitatile de la serviciu, „amabilitatile colegului si sarcinile tot

mai numeroase si mai dure la serviciu si solicitarile masteratului pentru care numai drumul
Giurgiu-Bucuresti si in sens invers reprezinta un stres.
B. ISTORIC MEDICAL

L. Nu avea nici un fel de probleme medicale care sa-i influenteze functionarea psihica,
problemele psihice curente sau tratamentul.

Antecedente personale patologice:

- ruptura de menisc la varsta de 17 ani.

- apendicectomie la varsta de 37 ani.

Antecedente heredo-colaterale:

- tatal a suferit de tulburare depresiva.

- mama a suferit un infarct.

- tatal decedat in urma unui accident vascular cerebral.

C. STATUS MENTAL

Pacientul are un coeficient de inteligenta peste medie, este foarte bine orientat temporo-spatial,
auto- si alopsihic, dar prezinta o dispozitie anxioasa.

D. RELATII FAMILIALE:

- provine dintr-o familie cu multe probleme de sanatate, cu o mama cardiaca, care trebuia in
permanenta protejata, cu un tata depresiv, care nu a fost prea prezent la cresterea si la educarea
copiilor, dar care avea mari pretentii de la acestia – „sa nu ajungeti ca mine".

- mai are un frate si o sora, alaturi de care a dus povara gospodariei, menajandu-si parintii si
impreuna cu care si-au ingrijit tatal dupa accidentul vascular suferit si pana in clipa mortii.

- nu stie sa fie asertiv, avand mai ales un comportament submisiv, atat acasa, cat si la serviciu,
„pigmentat" de mici tente de agresivitate.

- a fost mai apropiat sufleteste de mama decat de tata, deoarece acesta, cu raceala caracteristica
bolnavului depresiv, isi mentinea copiii la distanta, copii care nu au avut prea multe de invatat
din partea lui.

E. PARCURSUL SCOLAR:

- elev silitor, cu note intre mediocru si bune, in ultimii doi ani de scoala se ambitioneaza pentru
obtinerea unor rezultate scolare cat mai bune, dar nu reuseste sa intre la facultate din prima,
motiv pentru care abandoneaza pentru un timp si se angajeaza.
- in 1999, intra la Facultatea de Electrotehnica din cadrul Politehnicii, pe care o absolva in 2005,
an in care incepe si un master in domeniul informaticii.

F. RELATII, PRIETENII:

Are multi prieteni, dar de cand cu istoria tulburarilor de panica, s-a indepartat de ei, nutrind
sentimente de rusine, de inadecvare si de teama de a nu se face de ras in cazul in care ar avea loc
un atac de panica.

Dintre colegi are putini prieteni, dar acestia sunt foarte buni, ii cunosc problemele si cauta sa-l
protejeze in cazul in care ceva s-ar intampla.

G. DIAGNOSTIC DSM IV

Axa 1 (tulburari clinice) – tulburare de panica fara agorafobie, anxietate generalizata.

Axa 2 (tulburari de personalitate) – nimic semnificativ clinic.

Axa 3 (boli somatice sau alte conditii medicale) – nimic semnificativ clinic.

Axa 4 (stresori psihosociali) – suport social inadecvat din partea colegilor, este coplesit de
imprejurarile vietii (probleme la serviciu, conditii de munca solicitante, solicitari academice).

Axa 5 (evaluarea globala a functionarii) – indicele GAF = 55.