Unitatea de învăţare

1 Prezentare generală a
produsului MathCAD

Cuprins
1.1 INTRODUCERE ................................................................................ 2
1.2 NOUTĂŢI ADUSE DE MATHCAD 2001 ............................................. 2
1.3 CERINŢE HARD ŞI SOFT PENTRU INSTALARE ..................................... 3
1.4 FIŞIERE MATHCAD ........................................................................ 3
1.5 MEDIUL DE LUCRU MATHCAD. ECRANUL MATHCAD, FERESTRE,
DOCUMENTE ................................................................................... 4
1.6 STRUCTURA UNUI DOCUMENT MATHCAD. NOTIUNEA DE REGIUNE 5
1.7 TEHNICI DE LUCRU ......................................................................... 5
1.7.1 MENIURI MATHCAD. PREZENTARE GENERALĂ ................................................. 6
1.7.2 BARE DE UNELTE (TOOLBARS) ....................................................................... 7
1.7.3 CREAREA DE REGIUNI DE TIP EXPRESIE, TEXT SAU GRAFIC ................................... 8
1.8 AGENDE ELECTRONICE (ELECTRONIC BOOKS) ................................ 11
TESTE DE AUTOEVALUARE ....................................................................... 13
BIBLIOGRAFIE/WEBOGRAFIE .................................................................... 13

Obiective

 Familiarizarea cititorului cu facilităţile oferite de MathCAD

 Introducerea unor noţiuni primare despre fişierele şi structura

documentelor MathCAD

 Prezentarea mediului de lucru MathCAD şi a unor tehnici de lucru

1
1.1 Introducere

MathCAD este un produs soft destinat rezolvării problemelor ce implică efectuarea de

calcule matematice, de la simple formule până la rezolvarea de ecuaţii, sisteme de
ecuaţii, ecuaţii diferenţiale, calcul integral, calcul matricial, atât la nivel numeric, cât şi
la nivel simbolic. MathCAD permite trasarea de grafice (2D şi 3D), prelucrarea de
imagini, interacţiunea cu fişiere de date, precum şi cu alte aplicaţii răspândite (Excel,
Axum, Smartsketch).

Produsul este destinat studenţilor, specialiştilor din industrie şi cercetare, cadrelor

didactice din învăţământul mediu şi superior.

Marea forţă a MathCAD este interfaţa de lucru (desktop-ul MathCAD), deosebit de

prietenoasă şi care utilizează tehnica WYSIWYG (What You See Is What You Get),
astfel încât atât aspectul documentelor MathCAD, dar mai ales modul de completare
(generare) sunt identice cu cele care s-ar obţine/utiliza în cazul folosirii hârtiei şi
creionului (de subliniat că documentele MathCAD pot conţine şi secţiuni de comentarii,
deci de text, ceea ce le va face mult mai uşor de înţeles). Mai mult decât atât,
documentele MathCAD pot fi evaluate integral în mod automat ori de câte ori se
produce o modificare în structura lor, astfel că întotdeauna rezultatele afişate vor
reflecta starea curentă (instantanee) a docu-mentului.

1.2 Noutăţi aduse de MathCAD 2001

Versiunea 2001 a produsului pune la dispoziţia utilizatorului o serie de noi facilităţi,

succint descrise în paragrafele următoare:

 Accesare de componente SGBD. Este posibilă conectarea la baze de date.

Componenta de accesare [a bazelor de date] permite efectuarea de operaţii de
interogare a oricărei baze de date compatibile SQL.
 Achiziţie de date. Este posibilă atât achiziţia, cât şi trimiterea de date în timp real
de la/către dispozitive acceptate de MathCAD.
 Facilităţi de generare de elemente (casete de dialog) de control. MathCAD
2001 permite crearea de butoane sau casete de text cu ajutorul cărora se poate
îmbunătăţii interactivitatea documentelor de lucru.
 Modulul de dezvoltare (SDK). Permite crearea rapidă de componente MathCAD,
inclusiv documentaţie sau exemple la nivel de cod.
 Compatibilitate fişiere wav. MathCAD citeşte, scrie şi poate extrage informaţie
pentru fişiere în format pulse cod modulated (PCM) Microsoft Wav, cu ajutorul
noilor funcţii wav.
 Facilităţi WEB. MathCAD oferă posibilitatea salvării documentelor în format
HTML, cu elemente MathML (Mathematical Markup Language) incluse şi
implicit citirea lor cu oricare din browser-ele curente.

2
  Crearea de documentaţii electronice (Electronic Books). Astfel de documente
pot conţine legături de tip hyperlink şi regiuni de tip index. Este disponibil şi un
mecanism de detectare a erorilor documentaţiilor electronice (HBK debugging).
 Import de fişiere imagine. Versiunea 2001 permite importul de imagini într-o
gamă largă de formate (JPEG, GIF şi PCX), în afară de formatul BMP,
disponibil şi la versiunile mai vechi. O imagine odată importată, există
posibilitatea procesării acesteia (facilităţi de zoom, decupare, control strălucire,
contrast, culoare, orientare).
 Noi funcţii. Au fost introduse, pe lângă numeroasele funcţii MathCAD
cunoscute de la versiunile mai vechi, funcţii pentru transformarea de coordonate,
sau funcţii pentru căutarea de valori în tablouri de mari dimensiuni.

1.3 Cerinţe hard şi soft pentru instalare

Structura minimă necesară instalării şi utilizării versiunii MathCAD 2001 este

următoarea:

 Pentium 133MHz sau compatibil;

 CD-ROM drive;
 Windows 95 sau superior, Windows NT 4.0 sau superior;
 Cel puţin 32 MB RAM (64 MB este o valoare recomandată);
 Pentru utilizarea comodă a Help-ului, este recomandată instalarea Internet
Explorer 4.0, Service Pack 2, sau mai nou.

1.4 Fişiere MathCAD

Deşi MathCAD va genera la instalare un mare număr de fişiere de tipuri (şi deci cu
extensii) foarte diverse, utilizatorul obişnuit, trebuie să reţină în această fază că
executabilul principal este mcad.exe, fişierul help principal este mcad.hlp, dar mai ales
că extensia implicită a fişierelor de lucru MathCAD este *.mcd. Fişierele şablon
(template), despre care se va vorbi într-unul din capitolele viitoare, au extensia *.mct.
De interes sunt şi fişierele readme.mcd, sau readme.txt, care conţin informaţii de ultimă
oră despre MathCAD (ulterioare editării manualelor de utilizare). Ambele conţin acelaşi
lucru, doar că readme.mcd poate fi “citit” ca document MathCAD. Este recomandabil
ca după instalare, să se creeze cel puţin un director de lucru, care să conţină fişierele
*.mcd generate de utilizator. Aceasta deoarece nu este bine ca fişierele create de
utilizator să se “amestece” cu cele ce fac parte din pachetul iniţial de fişiere MathCAD.

3
1.5 Mediul de lucru MathCAD. Ecranul MathCAD, ferestre, documente
Ca orice fereastră Windows, şi cea în care va opera MathCAD are o bară de titlu, o zonă
de meniuri pull-down, precum şi mai multe bare de instrumente (toolbars) – dintre care
unele sunt asemănătoare ca aspect şi funcţionalitate cu cele ce apar la multe aplicaţii
Windows. Există şi o zonă de stare (în partea inferioară a ferestrei MathCAD), cursor
vertical şi cursor orizontal, precum şi butoanele pentru controlul stării ferestrei (în
partea din dreapta sus).

MathCAD creează documente, sau foi de calcul, similare, aşa cum s-a mai spus, ca
aspect şi mod de completare cu foile de hârtie pe care s-ar scrie cu creionul. MathCAD
permite deschiderea simultană a mai multor documente, dintre care doar unul este activ
la un moment dat. Dacă nu este strict necesar nu se va abuza de această facilitate,
deoarece orice document deschis (chiar dacă nu este activ), consumă resurse ale
sistemului, ceea ce, în cazul unor documente de mari dimensiuni, poate duce la
reducerea vitezei de lucru în mod inutil.

Fiecare document MathCAD fiinţează tot într-o fereastră (ce poate fi controlată ca orice
fereastră în mediul Windows), cu observaţia că ferestrele în care se găsesc documentele
MathCAD nu pot să se găsească decât în spaţiul de lucru al ferestrei aplicaţiei
MathCAD. Ferestrele document pot fi aranjate în sistem “dale” (tile) sau “cascadă” ca
orice ferestre în mediul Windows. Controlul ferestrelor document se face din meniul
Window.

În figura 1.1 este prezentată fereastra MathCAD cu două documente deschise şi aranjate
în sistem “dale” pe verticală. Documentul activ este cel din dreapta.

Fig. 1-1 - Fereastra MathCAD

4
1.6 Structura unui document MathCAD. Noţiunea de regiune

Pe spaţiul de lucru al unui document MathCAD se pot insera trei mari tipuri de
“obiecte” : expresie, text, grafic. Zona ocupată de un astfel de obiect se va numi
regiune. Tot în figura 1.1 sunt prezentate cele trei tipuri de obiecte.

Zonele încadrate cu dreptunghiuri desenate cu linie întreruptă delimitează regiunea

ocupată de un obiect. Prin utilizarea tehnicii drag and drop, regiunile pot fi mutate
oriunde pe document (regiunile se pot chiar suprapune, ceea ce în general nu este de
dorit), iar unele regiuni – de exemplu cele de tip grafic – pot fi scalate după un
mecanism asemănător cu cel folosit la controlul dimensiunilor unei ferestre în mediul
Windows (deci prin aducerea pointerului de mouse fie în colţul din dreapta jos al
regiunii selectate, fie pe laturile verticală dreapta sau orizontală jos). Selectarea unei
regiuni (care va avea ca efect apariţia dreptunghiului desenat cu linie întreruptă în jurul
regiunii) se face prin plasarea pointerului de mouse în vecinătatea obiectului şi
deplasarea lui înspre obiect cu butonul din stânga apăsat. De subliniat că în această
manieră pot fi selectate mai multe regiuni simultan.

O regiune selectată poate fi deplasată prin plasarea pointerului de mouse în interiorul ei

până când acesta se transformă în +. Din acest moment, cu butonul din stânga apasat se
va “trage” regiunea (sau regiunile) până la noua poziţie. Într-un document MathCAD,
se pot folosi două cursoare. Unul se va utiliza pentru inserarea de obiecte de tip expresie
sau grafic, iar celălalt pentru inserarea obiectelor de tip text. Cele două cursoare sunt un
semn plus de culoare roşie, respectiv o bară vericală de culoare roşie. Deplasarea
cursorului +, se face fie prin utilizarea grupului de săgeţi , , ,  , fie prin
utilizarea mouse-ului (la un simplu clic în poziţia curentă a pointerului de mouse (care
este identic cu cel implicit al mediului Windows) – deci săgeata pe direcţia SE-NV - se
va insera cursorul +.

1.7 Tehnici de lucru

Aşa după cum s-a menţionat, MathCAD foloseşte tehnica WYSIWYG, ceea ce
presupune, ca una din consecinţe, inserarea în document a unor simboluri care nu se
regăsesc pe tastatură (semnul pentru radical, integrală, sumă, produs etc). Inserarea lor
se poate face fie prin utilizarea unor combinaţii de taste (short-cuts), fie prin utilizarea
grupului de butoane corespunzător ales dintre cele aparţinând paletei de butoane Math:

5
În ceea ce priveşte combinaţiile de taste care pot fi folosite pentru inserarea simbolurilor
nedisponibile la tastatură, se recomandă consultarea secţiunii Help  Operators.

Este posibilă şi inserare în documentele MathCAD a caracterelor greceşti (fie utilizarea

grupului de butoane , fie mai simplu, prin tastarea literei corespunzătoare din
alfabetul latin, urmată de combinaţia de taste CTRL + G).

O altă particularitate a modului de operare a MathCAD, este utilizarea poziţiilor de

scriere premarcate, aşa numitele place-holdere. Astfel în cazul în care se doreşte
3
inserarea într-un document a unei expresii de forma 1
sin( x 2 )dx , se va insera la poziţia

curentă a cursorului (prin utilizarea paletei de butoane ) operatorul integrală

definită, care în prima fază va arăta ca mai jos :

Place-holder

Cele patru dreptunghiuri de culoare neagră se numesc în MathCAD place-holdere.

Rolul lor este de a indica utilizatorului unde (şi deci câte) să fie elementele expresiei ce
trebuie completate. Până când toate aceste poziţii de scriere premarcate nu sunt
completate, expresia nu poate fi utilizată. Trecerea de la un place-holder la altul se face
prin utilizarea grupului de săgeţi , , , , sau a tastei TAB, sau încă, prin utilizarea
mouse-ului.

Orice tip de regiune dintr-un document MathCAD poate suporta operaţiile de copiere
(Copy, Paste), mutare (Cut, Paste) sau ştergere (Delete). Pentru aceste operaţii, se va
utiliza meniul Edit, combinaţii de taste (regăsite tot în meniul Edit) sau tehnica
meniului pop-up (care se poate deschide printr-un simplu clic dreapta pe zona de lucru a
unui document MathCAD).

1.7.1 Meniuri MathCAD. Prezentare generală

Aşa după cum s-a menţionat deja, aplicaţia MathCAD dispune de propriul sistem de
meniuri pull-down. Utilizarea lor nu prezintă nici un fel de particularităţi care să le

6
diferenţieze de orice meniu pull-down. Chiar în timpul lucrului în MathCAD, se pot
obţine informaţii despre funcţiile fiecărui câmp al fiecărui meniu, prin apăsarea
simultană a tastelor SHIFT+F1. Pointerul MathCAD se va transforma prin ataşarea
unui semn de întrebare. Orice clic pe un câmp al unui meniu pull-down, va avea ca efect
nu lansarea unei comenzi, ci deschiderea unei ferestre de tip help care va conţine
informaţii succinte despre efectul activării câmpului respectiv. Apăsarea tastei ESC, va
determina transformarea pointerului modificat în cel obişnuit.

1.7.2 Bare de unelte (toolbars)

În cazul butoanelor, simpla oprire a pointerului de mouse deasupra unui buton va
determina apariţia unei mini ferestre în care sunt date explicaţii (la nivel de unu două
cuvinte) despre funcţia butonului în cauză. În afară de cele două bare de unelte cu
structură cel puţin parţial asemănătoare cu cea a barelor de unelte compatibile Microsoft
(în figura 1.2 barele de pe rândurile doi şi trei de pe bara de meniuri), MathCAD mai
dispune şi de şapte palete de butoane organizate în bara de unelte Math, vizibilă şi ea în
figura 1.2.

Fig. 1-2 - Barele de unelte MathCAD

“Apăsarea” unuia dintre butoanele barei de unelte Math, va avea ca efect apariţia
propriu-zisă a paletei [cu butoanele] aferente. Cele nouă palete de butoane au
următoarele funcţii :

 Paleta aritmetică. Ea conţine butoane pentru inserarea în documente a

cifrelor precum şi a operatorilor de calcule matematice (*, +, -, radical etc);
 Paleta operatorilor booleeni. Conţine operatori de tipul <, >, diferit, egal,
evaluare, atribuire etc;
 Paleta pentru reprezentări grafice. Conţine butoanele pentru inserarea în
documente a diferitelor tipuri de grafice;
 Paleta de calcul matriceal. Conţine butoane dedicate calculelor cu vectori
şi matrice;
 Paleta pentru calculul de sume, produse, limite, derivate şi integrale;
 Paleta pentru inserarea în documentele MathCAD a structurilor de
programare (bucle FOR, WHILE, blocul decizional IF etc);

7
  Paleta caracterelor greceşti. Conţine butoane pentru inserarea în
documente a caracterelor alfabetului grecesc;
 Paleta operatorilor de evaluare. Conţine butoanele ce inserează în
documente operatorii de evaluarea numerică şi simbolică;
 Paleta ce conţine cuvintele cheie pentru evaluările simbolice.

Poziţia oricărei palete pe spaţiul de lucru MathCAD se poate modifica prin utilizarea
tehnicii drag and drop.

1.7.3 Crearea de regiuni de tip expresie, text sau grafic

Aşa după cum s-a arătat deja în paragraful 1.5, într-un document MathCAD pot exista
trei tipuri de regiuni : expresii, comentarii (regiuni de tip text) sau grafice.

Se reaminteşte că la cursorul + se inserează fie expresii, fie grafice, iar la cursorul | ,

regiuni de tip text. La versiunea 2001, se poate insera text şi fără precizarea explicită a
acestui lucru. Pur şi simplu se scrie, iar la tastarea primul [caracter de tip] spaţiu,
MathCAD „înţelege” că este vorba de text şi nu de numele unei variabile sau unei
funcţii. Se impune totuşi prudenţă, pentru că scrierea unui singur cuvânt poate produce
confuzii, căci MathCAD va interpreta acel cuvânt ca pe numele unei variabile sau
funcţii. Acest lucru este de evitat, pentru că în MathCAD, numele unei variabile trebuie
să apară într-o expresie (cum se va vedea mai târziu), sau trebuie urmat de operatorul de
atribuire (:=, ), sau de evaluare (=, =).

Pentru crearea în mod explicit a unei regiuni de tip text, se va utiliza câmpul Insert
Text Region (cu prescurtarea ”).

În cazul regiunilor de tip grafic, se va utiliza pentru inserare unul din cămpurile
submeniului Insert  Graph.

Spre exemplificare se va crea un document MathCAD cu o structură simplă şi care

realizează definirea unei variabile de tip şir de valori, a unei funcţii pentru care se obţine
şi reprezentarea grafică. Documentul va conţine şi comentarii sub forma a două regiuni
de tip text.

Etapele în crearea documentului sunt :

1. Din meniul File se punctează pe câmpul New (sau se foloseşte direct shortcut-ul
CTRL + N, sau încă, se foloseşte butonul )
2. La poziţia curentă a cursorului MathCAD se tastează următoarea secvenţă:

8
 x : 0 ; 20 a:3

f(x) : (x^3-a)/(x^2+1)

Pe documentul MathCAD va apărea scris :

Acest “comportament” este consecinţa modului de lucru WYSIWYG, pe care MathCAD-

ul îl foloseşte. În exemplul de mai sus, apăsarea lui “:” a produs operatorul de atribuire
MathCAD (acelaşi cu cel folosit de Pascal de exemplu), apăsarea lui “;” a produs
inserarea simbolului ce indică intervalul de variaţie a unei variabile (aici x ia valori
întregi între 0 şi 20), iar apăsarea lui / a produs o linie de fracţie în adevăratul înţeles al
cuvântului.

Din punct de vedere logic cele două rânduri ale documentului MathCAD prezentate mai
sus, definesc o variabilă cu numele x şi care ia valori întregi între 0 şi 20, o variabilă
numită a, căreia i se atribuie valoare 3 şi respectiv o funcţie pentru care variabila x
definită mai sus este chiar argument (variabila a intervine ca parametru în expresia
funcţiei).

Ordinea în care regiunile de tip expresie incluse în document sunt poziţionate este
extrem de importantă. Se va reţine ca o regulă de bază, că MathCAD “citeşte”
documentele de la stânga la dreapta şi de sus în jos, astfel că orice variabilă ce
intervine într-o expresie trebuie definită înaintea (deci la stânga sau deasupra) expresiei
propriu-zise, după cum orice funcţie folosită pentru trasarea unui grafic se va defini la
stânga sau deasupra graficului.

Pentru a continua exemplificarea, se va insera în document şi graficul în coordonate xy

al funcţiei definite. Pentru aceasta se va poziţiona cursorul la dreapta şi sub definiţia
funcţiei şi se va activa câmpul Insert  Graph  X-Y Plot. La poziţia curentă a
cursorului va apare o regiune de tip grafic la care se vor completa numai marcatorii de
la jumătăţile axelor ox şi oy, ca în figura 1.3.a. Un simplu clic în interiorul graficului,
sau apăsarea tastei F9 va produce desenarea [graficului], aşa cum se poate vedea în
figura 1.3.b.


Spaţiile lăsate au doar rolul de a face expresia mai lizibilă şi nu sunt permise într-un document
MathCAD

9
 a. b.
Fig. 1-3 - Inserarea unui grafic într-un document MathCAD

Pentru a-l face mai uşor de înţeles, se vor insera în document şi două regiuni de tip text.
Una deasupra graficului şi una la sfârşitul documentului. Pentru aceasta se va utiliza
câmpurl Insert  Text Region.

În final micul document MathCAD, va arăta ca în figura 1.4.

Fig. 1-4 - Documentul MathCAD rezultat

10
1.8 Agende electronice (electronic books)

Agendele electronice MathCAD sunt colecţii de formule şi relaţii matematice şi

inginereşti, constante fizice, proprietăţi de material, precum şi alte informaţii utile.

În principiu o agendă electronică (handbook) este o colecţie de documente MathCAD

integrate într-un fişier cu extensie *.hbk.

Deschiderea unei agende se poate face cu ajutorul câmpului Help  Open Book….
Unul din subdirectoarele create la instalarea MathCAD-ului se numeşte chiar
HANDBOOK şi conţine o agendă numită solve.hbk.

Câmpul Help  Handbooks  Solving and Optimization Extension Pack determină

şi el deschiderea unei agende electronice (de această dată chiar cea anunţată prin titlu).

O agendă odată deschisă, oferă utilizatorului posibilitatea de a „naviga” cu ajutorul unei

bare de instrumente specializată, ale cărei butoane au funcţii uşor de bănuit (sau de aflat
prin menţinerea pointerului de mouse „deasupra” fiecăruia din ele).

Un alt exemplu de agendă electronică, este chiar aşa numitul Resource Center. În
figura 1.5 este prezentată fereastra Resource Center. Accesul la oricare din cele trei
mari componente, Overview and Tutorials, QuickSheets and Reference Tables,
respectiv Extending Mathcad, se poate face printr-un simplu clic cu mouse-ul pe
butonul respectiv.

Fig. 1-5 - Resource Center

11
De un interes aparte este componenta QuickSheets and Reference Tables, care este
de fapt o colecţie de documente MathCAD exemplu, deosebit de interesante şi care
trebuie cercetate cu atenţie chiar de utilizatorul cu oarecare experienţă.

De subliniat că una din facilităţile de mare utilitate ale agendelor electronice, sau a
documentelor conţinute în secţiunea QuickSheets and Reference Tables, este
posibilitatea de a realiza transfer de informaţii prin copiere (din agendă într-un
document MathCAD). Copierea propriu zisă se face în maniera clasică, adică printr-o
secvenţă de tip Copy  Paste.

De interes sunt şi câmpurile Help  Developer’s Reference şi respectiv Help 

Author’s Reference.

În principiu, ambele sunt destinate utilizatorilor avansaţi de MathCAD. Primul

furnizează indicaţii pentru generarea de biblioteci dinamice (*.dll) cu ajutorul cărora se
pot defini noi funcţii MathCAD. Această operaţie necesită cunoştinţe de programare în
C++, Java, sau Visual Basic.

12
 Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1.1

Editaţi următoarea expresie:

3
2
x  2  cos ( y )
E( xy ) 
2 2
sin ( x)  4y  2

Calculaţi valoarea expresiei E pentru x=2, y=3.

Bibliografie/webografie

1. Borse G. J., Numerical methods with Matlab : a resource for scientists and
engineers, PWS Publishing Company, Boston, 1997
2. Carnahan B., Luther H., Wilkes O., Applied numerical methods, John Wiley, New
York, 1969
3. Conte S. D., Elementary numerical analysis, McGraw Hill, New York, 1965
4. Ghinea M., Fireţeanu S., Matlab, Calcul numeric-Grafică. Aplicaţii, Editura Teora
Bucureşti, 1995
5. Ingham P., CAD systems in mechanical and production engineering, Heinemann
Newns, London, 1989
6. Nicolescu L. J., Stoka M. I., Matematici pentru ingineri, Editura Tehnică, Bucureşti,
1969
7. Press W., Teukolsky S., Vetterling W., Flannery B., Numerical recipes in C -The art
of scientific computing, Cambridge University Press, Cambridge, 1992
8. Sandi H., Metode matriciale în mecanica structurilor, Editura Tehnică, Bucureşti,
1975
9. Trandafir R., Probleme de matematici pentru ingineri, Editura Tehnică, Bucureşti,
1977
10. **** Documentaţie MathCAD

13