LEGE nr. 1.

150 din 25 noiembrie 1864

asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române
EMITENT: ALECSANDRU IOAN I.
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL din 25 noiembrie 1864
Data intrării în vigoare: 25 Noiembrie 1864

   
    ALECSANDRU IOAN I.
    cu mila lui Dumnedeu şi vointia naţionala
    Domnu Principateloru-Unite-Române
    La toţi de fatia şi viitori sanetate.
    Asupra raportului Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului
Justiţiei, Culteloru şi Instrucţiunii publice, No. 52,014, pe lîngă care Ne
supune spre aprobare Proiectului de Lege asupra Instrucţiunii publice;
    Vedendu decisiunea luată de Consiliulu Nostru de Miniştri prin jurnalulu
incheiatu în şedinţa de la 16 Octomvrie;
    Ascultandu şi opiniunea Consiliului Nostru de Statu;
    În virtutea Statutului din 2/14 Iuliu trecutu;
    Amu sanctionatu şi sanctionamu, promulgatu şi promulgamu ce urmeza:
    Dispositiuni generali
    1. Instrucţiunea se împarte în publică şi privată.
    2. Instrucţiunea publică se împarte în primăria, secundaria şi superioare.
    3. Instrucţiunea primăria coprinde: scolele primărie din comunele rurali şi
urbane.
    4. Instrucţiunea secondaria coprinde: liceele, gimnasiele, seminariele,
scolele reali, de bele-arti, profesionali şi scolele secundarie de fete.
    5. Instrucţiunea superioare va coprinde facultăţile de litere, de sciinte
matematice şi fisice, de dreptu, de medicina.
    6. Instrucţiunea primăria elementaria este obligatoria şi gratuita, după
cumu se legiuesce la Partea I, Cap. II, Secţiunea I, din presenta lege.
    7. Corpulu invetatoru se împarte în patru grade:
      1 - Învăţători sau invetatore pentru scolele primărie rurali.
      2 - Institutori sau institutrici pentru scolele primărie urbane.
      3 - Profesori de scole secundarie.
      4 - Profesori de facultăţi.
    8. Administraţiunea centrale a instrucţiunii se esercita după regulele şi
în marginile mai jos prescrise.
    a) De ministrulu instrucţiunii.
    b) De consiliulu permaninte alu instrucţiunii.
    c) De consiliulu generale alu instrucţiunii.
    PARTEA I
    Despre administraţiunea şi organisarea instrucţiunii
    CAP. 1
    Despre administraţiunea centrale
    SECŢIUNEA I
    Despre Ministru şi Consiliulu permaninte alu instrucţiunii
    9. Ministrulu este autoritatea suprema a instrucţiunii publice şi private.
    10. Ministrulu esercita autoritatea sa prin mijlocirea consiliului
permaninte alu instrucţiunii.
    11. Consiliulu permaninte se compune de Ministrulu instrucţiunii,
preşedinte, şi de cinci membri, dintre cari unulu va fi vice-preşedinte.
    12. Membrii consiliului se numescu de Domnu dupe recomendatiunea
ministrului.
    La împlinirea fie-cărui periodu de cinci ani se voru scamba câte doui
dintre membri: alunintrelea membrii consiliului nu se potu scama de catu dupe
reporutulu motivatu alu consiliului de miniştrii către Domnu.
    13. Membrii consiliului se voru alege dintre foştii sau actualii profesori,
cari voru ave cinci ani de servicie publice, şi dintre alte persoane, cari se
voru fi distinsu în sfera instrucţiunii.
    14. Consiliulu va fi consultatu, sub clausa de nulitate, însă cu reserva
dreptului de veto alu ministrului, asupra, tutuloru questiuniloru relative la
administraţiunea şi direcţiunea instrucţiunii publice şi private.
    Tote decisiunile ministrului trecute prin consiliu conformu dispositiunii
de susu, voru purta formula "audindu pe consiliulu permaninte alu
instrucţiunii."
    15. Consiliulu are şi atributiuni judiciarie; elu se va pronuntia, în
ultima instanţa, asupra recursuriloru făcute în contra decisiuniloru date de
consiliele academice.
    16. Părerile şi decisiunile consiliului nu voru fi esecutorie de catu dupe
ce voru fi încuviinţate de ministru.
    În casu de revocare a unui profesor, decisiunea consiliului permaninte nu
se va pune în lucrare de catu după ce se va întări prin decretu domnescu
conformu art. 403.
    17. Consiliulu, în esercitialu atributiuniloru sale contentiose, nu va pute
fi presedutu de ministru. În acestu casu va preside vice-preşedintele sau în
lipsa celu mai vechiu dintre membri.
    Ministrulu cu tote acestea va pute asiste la desbatere şi a da lămuririle
ce va judeca.
    18. Conisiliulu, în ceea se privesce cărţile didactice, va propune
ministrului concursuri pentru elaborarea loru, defigendu-se premie din
fondurile budgetului instrucţiunii pentru stimularea barbatiloru capabili,
deosebitu de beneficiele din vendarea aceloru cărţi, cari se voru defige de
consiliulu permaninte după casuri.
    Consiliulu va chiama în sinulu seu pentru consultare doui profesori, de
gimnasie sau de facultăţi, speciali asupra materiei, şi va judeca definitivu
acele concursuri.
    19. Părerile şi decisiunile consiliului permaninte se dau după majoritatea
voturiloru. Minoritatea va fi datore sa'şi dea opiniunea motivată. Consiliulu
nu va pute finctiona cu mai putinu de trei membri presinti.
    20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în fiinta fără a se
observa cele urmatore:
      1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuinta a se face
programei în vigore, consiliulu, cerendu mai anteiu opiniunea tutuloru
consilieloru şcolare, va elabora, noulu proiectu de programa.
      2 - Consiliulu permanente va supune acestu proiectu de programa, insotitu
de observaţiunile sale şi de opiniunile consilieloru şcolare, la esaminarea
consiliului generale alu instrucţiunii.
      3 - Programa, aprobată de doue treimi ale acestui din urma consiliu, se
va tramite ministrului, care o va supune la aprobarea Domnului.
    21. Consiliulu va face la finele fie-cărui anu, o espunere generale de
starea şi trebuinţele instrucţiunii publice, care se va supune ministrului spre
a se comunică consiliului generale.
    SECŢIUNEA II
    Despre consiliulu generale alu instrucţiunii

    22. Consiliulu generale se va compune:

    1) De unu preşedinte, care va fi ministrulu.
    2) De trei delegaţi ai invetamentului primaru cari se voru numi de Domnu
dupe o lista intreita ce voru tramite scolele primărie din Bucureşti, Iaşi şi
Craiova.
    3) De cinci membri ai invetamentului secundariu numiţi de Domnu după o
lista intreita ce se va presenta de scolele secundarie de prin oraşe.
    4) De trei delegaţi ai instrucţiunii superiori, cari se voru numi de Domnu,
dupe o lista indoita ce vor presinta facultăţile din Bucuresci şi Iaşi.
    5) De un membru al scolei militare care se va numi de Domnu, dupe o lista
indoita presentata de corpul profesorale al acelei scole.
    6) De un membru al scolelor de medicina din Bucuresci şi Iaşi, care se va
numi de Domnu după dispositiunile alineatului precedinte.
    7) De trei membri ai instrucţiunii private numiţi de Domnu dupe o lista
intreita presentata de scolele private din oraşele Bucuresci, Iaşi şi Craiova.
    8) De câte un delegat din partea fie carii scole profesorali şi reali,
numitu de Domnu, dupe o lista intreita presentata de corpul profesorale al fie
carii scole.
    9) De doui membri numiţi de Domnu din consililu de Statu.
    10) De doui membri numiţi de Domnu dintre membrii curţii de casatiune.
    11) Pe doui membri numiţi de Domnu din cleru.
    23. La împlinirea fie cărui periodu de trei ani se vor face noue alegeri şi
numiri conformu celor prescrise prin art. precedente.
    Aceleaşi persoane vor pute fi realese şi numite din nou pentru următorul
periodu trienale.
    24. Funcţiunile membrilor consiliului generale sînt gratuite. Membrii cari
un vor fi residenti în Bucuresci vor primi diurna de un galbenu pe di pre cat
va dura sesiunea consiliului, şi deosebit, cheltuelele transportului.
    25. Consiliul generale se va aduna odată pe anu în Bucuresci de la 1-25
Septembre.
    26. Pentru fie care sesiune ministrul instrucţiunii publice va delega trei
membri din consiliul permanente, cari vor asiste la deliberaţiunile consiliului
generale şi vor lua cuventul de câte ori vor judeca de trebuinta; ei nu vor lua
parte la votu.
    27. Şedinţele consiliului generale nu vor fi publice.
    28. Consiliul generale va fi consultatu asupra tuturor cestiunilor cari au
raportu la întinderea şi îmbunătăţirea instrucţiunii.
    29. La începutul fie carii sesiuni, ministrul instrucţiunii va comunică
consiliului generale tote cestiunile relative la instrucţiune, cari vor fi
fostu mai din 'ainte discutite şi pregătite în consiliul permaninte.
    30. Consiliulu generale la finele fie carii sesiuni va presenta ministrului
unu reportu, prin care va resume resultatul deliberatiunilor sale.
    Acestu reportu precum şi procesele verbali ce se vor încheia pentru fie
care şedinţa, se vor publică prin jurnalul instrucţiunii sau prin monitorul.
    CAP. 2
    Despre organisatiunea instrucţiunii primărie

    SECŢIUNEA I
    Despre obligaţiunea instrucţiunii
    31. Instrucţiunea elementaria este obligatoria pentru toţi copiii de
amendoue secsele incepend de la optu pînă la doui-supra-dece ani împliniţi ai
etatii.
    Acesta îndatorire este impusa, sub penalităţile aici mai josu prescrise,
părinţilor, tutorilor, stapanilor, maestrilor şi ori carii, persoane ce ar ave
sub îngrijire unu copilu.
    Copiii în etate de doui-supra-dece ani la punerea în lucrare a acestei legi
vor fi dispensaţi de invetatura obligatoria.
    32. Instrucţiunea obligatoria va coprinde urmatorede obiecte de studiu:
citirea şi scrierea, catechismul, notiuni de igiena, de gramatica, de
geografia, de istoria terei, de dreptu admnistrativi al terei, cele patru
lucrări din aritmetica, sistema legale a mesurelor şi a greutitilor.
    33. Se apara de îndatorirea de a tramite pe copii la scola publică acei
cari vor dovedi ca le dau invetatura a casa sau în veri unu institutu privatu.
    34. Nu se poate lua unu copilu de la scola mai 'nainte de a fi dobinditu
din partea invetatorului un certificat de cunoscintele coprinse în art. 32 de
mai susu.
    35. Nici o causa impedicatore nu poate dispensa de îndatorirea
instrucţiunii obligatoria impusa prin art. 32, de nu va fi judecata şi
recunoscută ca atare de consiliulu municipale sau comunale.
    36. Cînd părintele, tutorele sau stapinul va lasă pe copii a lipsi de la
scola fără motivu legale, şi nu'i va tramite trei dile dupe advertimentul ce va
priimi de la invetiatoru, acesta sau revisorul ori sub revisorul va insciinta
îndată pe consiliulu locale al comunei, care va supune pe părinte, tutore sau
stapanu la o amenda de doue-deci parale la oraşe şi dece parale la sate pentru
fie care di de lipsu.
    Amenda se va plati în bani sau în lucru pentru comuna. În casu de recidiva
ea va fi indoita.
    37. Nici un maestu, industriasu, arendasu, ori stapinu nu va priimi în
servitiul seu un copilu mai micu de doui-supra-dece ani, de cat după ce i se va
areta certificatulu de invetatura, sub osenda de a se supune de către
consiliulu locale la o amenda de una suta lei şi la îndatorirea de a tramite şi
a tine pe copilu în scola pînă la alu patru-supra-decele anu.
    38. Amenda prescrisă prin articlele precedinti se va împlini, de va cere
trebuinta, prin autorităţile administrative dupe cererea consiliului comunale.
    39. Tote amendele se vor versa în casa comunale în favorea scolei.
    40. Preotul comunei, sau, în orasu, preotul de suburbiu, sau autoritatea
însărcinată cu ţinerea actelor civili va comunică în cea d'anteiu luna a fie
cărui anu, invetatorului respectivu o lista de toţi copiii ocolului seu, cari
au implinitu, în acel anu, etatea de optu ani. În acea lista se va areta numele
copilului, satulu sau orasulu, suburbiulu, numele familiei, anul şi diua
nascerii.
    Acesta lista va servi invetatorului spre a'i face cunoscuţi pe copiii cari
trebuescu a fi adstrinsi la invetatura obligată.
    41. La fie care trecere a revisorului sau subrevisorului, se vor esamina
aceste liste, şi se vor controla mesurile ce se vor fi luat.
    42. Instrucţiunea obligatoria este în sarcina Statului întru totu ceea ce
privesce: 1) Personalului invetatoru, administratoru şi domesticu; 2)
Subventiunea pentru materialu de scola, cărţi, chartia etc. la copiii cei fără
mijloace; şi în sarcina comunelor, cat pentru local, mobile şi lemne de
incalditu.
    În casu cînd scola ar ave mijloace proprie provenite din donatiuni,
legături, etc., acelea vor fi afectate la întreţinerea scolei, însă numai spre
a comunei usurare de sarcinele ce i se impunu prin art. precedente.
    43. Comunele, indeplinindu sarcinele impuse lor pentru invetatura
obligatoria prin art. 42 vor pute sa înfiinţeze scole cu invetaturi mai
intinse.
    SECŢIUNEA II
    Despre organisatiunea instrucţiunii primărie

    & I
    Scolele primărie de baeti din comunele urbane
    44. În tote comunele urbane se va stabili câte una sau mai multe scole
primare.
    45. Scola primara a unei comune urbane se va împărţi în trei clasi, fie
care decate un anu. Pentru fie care clase va fi câte unu invetiatoru titulariu;
cînd numerulu scolariloru va trece de cinci-deci în clase, prisosulu va forma o
divisiune deosebită care va fi încredinţată la unu invetatoru divisionariu.
    46. Se va regula treptatu ca numerul scolelor primărie şi alu clasilor lor
să fie în reportu cu populatiunea fie carii comune.
    În fie care suburbiu va fi cel putinu o scola. Cu tote acestea ministrul
instrucţiunii va pute, prin decisiune data în forma determinata prin art. 14,
să permită ca doue suburbie putinu populate să aibă o singura scola.
    47. Institutorele clasii superiori va ave îndatorirea esecutarii legii
pentru obligaţiunea, impusa parintiloru, tutoriloru şi celoru alţi, de a
tramite pe copii la scola.
    48. Institutorii voru tine scola în tote dilele afară de duminice şi
serbatori dominicali sau naţionali.
    49. Vacatiuni voru fi optu dile la Craciunu, cinci-supra-dece la Pasce şi
în tota luna Septembre.
    50. Se voru tine doue esamine generali, unulu în septimana care precede
septemana Patimiloru, şi celu de alu douilea, în cele după urma dile ale lunei
Augustu, candu se va face împărţire de premie.
    Epoca esamineloru se va publică de mai înainte. Asemenea se va publică şi
rezultatele loru prin jurnalulu Instrucţiunii publice.
    51. Institutorii sînt datori a tine în cea mai buna regula registrele şi
catalogele prescrise prin regulamente.
    52. La finitulu anului scolariu fie-care institutore, va face către
revisore unu reportu generale despre starea şi trebuinţele scolei.
    53. Institutorii nu voru permite în scola alte cărţi de catu cele
autorisate de Consiliulu permanetne alu instrucţiunii.
    Aceste cărţi se voru tipari în tipografia Statului şi se voru vinde în
pretiulu costului loru, mai multu beneficiulu de care se face menţiune la art.
18, de va fi casu.
    54. Copiii cari intră în scola, se voru înscrie în într'unu registru
speciale, în care se va trece numele prenumele, etatea, religiunea,
natiunalitatea şi locuinta loru şi a parintiloru, tutoriloru sau
corespondentiloru.
    Ei voru fi adusi de părinţii sau tutorii loru, şi voru presenta actulu de
nascere şi certificatu de altoiu sau dovada ca au facutu de versatu.
    Copiii cari nu sînt domiciliaţi în orasulu unde se afla scola, voru ave unu
corespondinte în acelu orasu.
    55. Nu se voru primi în scola copii mai mici de septe ani.
    56. Institutorii voru aplica copiiloru numai pedepsele prevedute prin
regulamente speciali.
    57. Fie care institutore va reporta municipalitatii despre tote lipsele
materiali ale scolei.
    Revisorele va stărui pentru indesularea loru, şi, cerendu trebuinta, va
reporta ministrului.
    58. Revisorele se va pute aderesa şi de dreptulu la municipalitate spre a'i
atrage atenţiunea asupra ori carii neregularităţi sau trebuinţe ce s'ar ivi.
    59. În înţelegere cu institutorele sau cu cele alte autorităţi,
municipalitatea va îngriji ca toţi copiii ajunsi în etate de optu ani să între
în scola.
    60. Objectele de studiu ale scoleloru primărie, peste cele obligatorie
prescrise prin art. 32, se voru defige de ministeriu în forma determinata prin
art. 14.
    & II
    Scodele primărie de fete de prin orasie
    61. În tote comunele urbane se va stabili una sau mai multe scole primărie
de fete, deosebite de cele de baeti.
    62. Fie-care scola de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu
de-o-data şi directrice.
    Pentru religiune se va numi pe catu se va pute unu preotu catichetu.
Aseminea şi pentru musica vocale se va numi unu profesoru deosebitu.
    63. Directricea va trebui să aibă şederea în localulu scolei şi dacă va fi
locu, şi cea alta institutrice.
    64. Directricea va ave în acesta calitate administraţiunea scolei.
    65. Articolile 45 pînă la 60 inclusive sînt de opotriva aplicabili şi la
scolele de prin oraşe.
    & III
    Scolele primărie de baeti şi de fete din comunele rurali
    66. În fie-care comuna rurale se va institui celu putinu o scola primăria
cu unu invetatoriu.
    67. Ministrulu instrucţiunii, prin decisiune data în forma prescrisă la
art. 14 asupra cererii a doue comune, va pute să le permită şi ave o singura
scola.
    68. În comunele cele mari şi popullate, pe lîngă scola comunale de baeti,
se va înfiinţa şi o scola, separată de fete.
    În cele alte comune scola comunale va servi atatu pentru baeti catu şi
pentru fete.
    69. La scolele comunali, speciali pentru fete, sau la cele alte scole
mixte, se va da feteloru acelesi invetaturi, ca şi la baeti, cu adăugire de
lucru de mana.
    70. În scolele mixte comunali nu se voru tine fete de catu pînă la etatea
de 12 ani.
    Deca scola va posede doue sale, una va fi destinată esclusive feteloru,
fiindu o singura sala, fetele voru ocupa o parte deosebită a scolei.
    71. Scolele primărie rurali voru ave vacatiune de la 15 Augustu pînă la 1
Octobre şi, deosebitu, tote cele alte vacatiuni mici prescrise prin art. 49
pentru scolele primărie urbane.
    72. Comitatulu comunale şi sub-revisorulu voru preveghia ca invetatorulu,
afară de aceste vacatiuni, sa nu ţină scola închisă, ori-catu de micu aru fi
numerulu copiiloru ce o ar frequenta.
    73. Duminica şi serbatorele cele mari, toţi copiii şi fetele se voru aduna
la scola dimineta şi se voru duce de invatatoru la biserica, unde se voru tine
în buna regula, în timpulu serviciului divinu.
    74. Învăţătura religiosa se va da copiiloru, pe catu se va pute, de către
preotulu comunei.
    75. Se voru face doue esamine pe anu: unulu la Craciunu şi altulu la Pasce,
candu se va face şi împărţire de premie.
    76. Dispositiunile art. 50 pînă la 58 se aplică şi la scolele primărie
rulali.
    SECŢIUNEA III
    Despre administrarea speciale a instrucţiunii primărie
    & I
    Despre revisori şi sub-revisori
    77. Pentru fie-care judeţu sau doua se voru numi unu revisore şi, dupe
trebuinta, mai mulţi sub-revisori.
    78. Fie-care revisore va ave dreptulu de controlu asupra sub-revisorelui
din circumscriptiune sa.
    79. Revisorii şi sub-revisorii voru ave misiunea de a inspecta scolele din
circumscriptiunea loru.
    80. Fie-care scola publică sau privată va ave unu registru speciale, în
care se va înscrie în scurtu resultatulu revisiunii.
    În urma fie-carii inspecţiuni, revisorele sau subrevisorele va înscrie în
acelu registru data şi resumptulu observatiuniloru sale.
    La a doua revisiune va vede dacă s'a facutu sau nu imbunetatire.
    81. Registrulu de inspecţiune alu fie-carii scole va remane în archivulu
scolei.
    Acestu registru snuruitu şi sigilatu va sta afiptu pe masa cancelariei
invetiatorelui sau instituturelui şi va fi visibile pentru ori-cine afară de
şcolari.
    Nu voru pute însă înscrie într'insulu de catu persoanele ce au misiunea de
a inspecta instrucţiunea.
    82. Despre fie-care inspecţiune revisorele va tramite ministeriului unu
reportu; asemenea voru urma şi sub-revisorii către revisorii respectivi.
    83. Cu cinci-spra dece dile inanite de finele anului scolariu, revisorii
voru tramite ministrului reportu pe largu despre starea şi populatiunea
scoleloru din circonscriptiunea fie-cărui în reportu cu numerulu copiiloru
veniti în etate de a primi invetatura obligatoria, precumu şi despre ori-ce
alte observatiuni voru fi pututu face în cursulu anului.
    84. Revisiunea scoleloru în genere se poate face şi estraordinarie de ori-
ce alta persona a nume însărcinată de ministeriu.
    85. Deosebitu, institutorele clasii superiori a scoleloru primărie, va ave
o constante preveghiare asupra celoru alţi institutori ai scolei sele, şi la
trebuinta va reporta.
    & II
    Despre comitatele comunali şi municipali de instrucţiune
    86. În fie-care comuna unde se afla scola primăria, consiliulu comunale va
fi comitatu scolariu.
    Din acestu comitatiu a face parte şi unulu din preotii comunei care nu va
fi invetatoriu la acea scola, şi unulu sau doui notabili din comuna, desemnaţi
de ministru.
    87. Comitatulu scolariu va ave sub nemediata sa preveghiare scola comunale.
    Elu va face observaţiunile necesarie invetatoriului comunei, candu s'aru
abate de la datoriele sale, candu nu aru tine scola pe totu timpulu prescrisu,
candu aru ave purtare necuviinciosa în comuna, sau candu s'aru areta în ori-ce
modu nedemnu de misiunea sea.
    Dacă aceste observatiuni remanu fără efectu, comitatulu scolariu se va
adresa la revisoru spre a cere îndreptare.
    88. Localulu şi lucrurile scolei comunali se afla sub preveghiarea şi
respunderea invetatoriului şi comitatului scolariu.
    89. Comitatulu ingrijesce ca toţi copiii sa merga la scola conformu
reguleloru din acesta lege, şi pronunţa penalităţile într'însă prevedute.
    90. Funcţiunea membriloru comitatului scolariu este gratuita şi tine catu
şi calitatea loru de membri ai consiliului comunale.
    91. În tote oraşele consiliulu municipale, în rapportu cu scolele primărie
din acelu orasiu, va fi comitatu scolariu.
    92. Comitatele municipali voru ave aceleaşi drepturi ca şi cele comunali,
şi voru esercita aceleaşi atributiuni.
    CAP. 3
    Despre organisarea instractiunii secundarie

    Dispositiuni generali
    93. Se voru institui gradatu şi catu se va pute mai rapede gimnasie şi
licee în urmatorele oraşe şi în numerulu ce aci mai josu se areta, adică:
    În Bucuresci, doue licee şi trei gimnasie;
    În Iaşi şi în Craiova, câte unu liceu şi câte doue gimnasie;
    În Botosani, Buseu, Focsani, Ismailu şi Barladu, câte un liceu.
    În Ploiesci, doue gimnasie;
    În tote cele-l-alte capitale de judeţe, câte un gimnasiu.
    94. Liceele voru fi compuse de septe clasi. Gimnasiele voru cuprinde patru
clasi.
    95. Invetaturele propuse într'un gimnasiu voru fi totu acele ce se propunu
în cele d'antei patru clasi ale liceului.
    96. Testimoniele de invetaturele gimnasiali nu se potu da de catu de
autorităţile instrucţiunii publice, şi după formele prescrise în presintele
capu.
    SECŢIUNEA I
    Despre Gimnasie şi Licee

    & 1
    Administraţiunea speciale
    97. Fie-care gimnasiu şi liceu va ave unu directoru, unu consiliu
gimnasiale şi alţi impleati şi omeni de serviciu.
    98. Profesorii titulari din fie-care clase voru alege la câte doui ani pe
unulu dintr'înşii ca profesoru ordinaru diriginte.
    Profesorulu ordinaru dintr'o clase nu poate fi alesu în aceeaşi qualitate
în alta clase.
    Profesorii ordinari voru constitui consiliulu scolaru sub preşedinţia
directorelui.
    99. Directorele va ave o cancelaria a sa compusa: la gimnasie, de unu
secretaru, la licee de unu secretaru şi unu adjutoru.
    100. Directorele are dreptu de preveghiare şi controlu, atatu asupra
scolariloru, catu şi asupra profesoriloru; elu este insarcinatu cu aplicarea
esacta a programeloru, a legiloru şi regulamenteloru şcolare.
    Elu are inspecţiunea bibliotecei, a cabinetului de fisica, sau de istoria
naturale, precumu şi a altoru colectiuni.
    101. La finele fie-cărui anu scolaru, directorele va face către ministeru
unu raportu de starea gimnasiului sau a liceului.
    102. Consiliului scolaru se va aduna celu putinu la cincisupradece dile o
dată.
    Elu se va aduna estraordinarie ori de câte ori se va convoca de directoare.
    103. În aceste conferinţe directorele va comunică consiliului ordinile sau
instrucţiunile priimite şi se va chibzui asupra modului de a le aplica.
    Se voru pronuntia pedepsele disciplinarie în casurile şi dupe modulu
prevedutu în acesta lege; se va discute asupra defecteloru sau necuviinteloru
ce se ivescu în vre o clase şi asupra modului de ale indrepta.
    104. Otaririle consiliului relative la aplicarea pedepseloru disciplinarie,
în limitile legii, la mesurile de simpla procedura câte se ia spre esecutarea
programeloru, ordiniloru şi regulamenteloru, se voru esecuta de directoare fără
alta aprobare; candu însă directorele este de opiniune diferita, sau crede ca
consiliulu a trecutu peste competinţa sa, va opri esecutarea otaririi şi va
reporta ministerului care se va pronuntia asupra questiunii.
    105. Tote otaririle consiliului cari voru ave unu caracteru regulamentariu
se voru supune la aprobarea ministeriului.
    106. Otaririle consiliului se ia după majoritatea voturiloru.
    În casu de paritate, votulu directorului va ave preponderanta.
    107. Otaririle consiliului se voru trece într'unu protocolu, minoritatea
îşi va insemna opiniunea sa motivată.
    108. Consiliulu scolaru, ca corpu consultativu, va respunde la tote
questiunile cari i se voru pune de ministeriu.
    Elu are asemenea dreptulu de a propune ministeriului modificările sau
imbunetatirile ce aru crede de folosu a se face în instrucţiunea gimnasiului
sau a liceului.
    109. Profesorii fia-carii clasi voru forma conferinţa sub preşedinţia
profesorului ordinaru.
    110. Acesta conferinţa se va aduna de câte ori trebuinta va cere, convocată
de profesorulu ordinaru sau de dreptulu, sau după cererea a doui din profesori.
    111. Atribuţiunile acestoru conferinţe voru fi relative la studie şi
disciplina.
    112. În ceea ce privesce disciplina, profesorele ordinaru va conferi cu
cei-l-alţi profesori, spre a menţine ordinea în clase, spre a pronuntia, în
marginile determinate prin acesta lege, pedepsele disciplinarie, pe cari
profesorulu ordinaru le va esecuta, şi spre a lua ori-ce mesuri de
imbunetatire, pe cari profesorulu ordinaru le va comunică consiliului.
    113. În ceea ce privesce studiele, conferinţa se va ocupa a armonisa
diferitele lectiuni ale clasii, va alege pe scolarii de premiatu şi'i va
clasifica, va otari promotiunile scolariloru dintr'o clase în alta.
    Profesorulu ordinaru va comunică directorelui tote aceste lucrări, precum
şi catalogele profesoriloru şi ori ce alte acte ale clasii.
    114. Obiectele clasii, modelurile de desemnu şi altele sînt puse sub
preveghiarea profesorelui ordinaru.
    & II
    Obiectele de studiu
    115. În fie-care clase voru fi mai mulţi profesori titularl, şi, de va cere
trebuinta, şi profesori divisionari.
    Nu se va pute insarcina unu profesoru cu mai multu de cinci-deci şcolari;
candu aceia voru fi mai mulţi se voru crea în acea clase divisiuni, cari voru
fi încredinţate la profesori divisionari.
    116. Invetaturele ce se cuprindu în liceu sînt:
    Religiunea;
    Limbele română, latina, elena, francesa, italiana şi germană;
    Aritmetica rationata, sistema legale a mesuriloru şi greutatiloru, elemente
de ţinerea registreloru.
    Geometria, Algebra, Trigonometria;
    Istoria naturale, elemente de Fisica şi Chimia;
    Istoria Generale şi Istoria Romaniloru;
    Cosmografia, Geografia statistica;
    Elemente de Filosofia şi Retorica;
    Elemente de Economia politica şi de Dreptul admitrativu;
    Musica vocale;
    Gimnastica.
    117. Consiliulu permanente alu instrucţiunii va determina objectele de
studiu ale gimnasieloru, alegendu din cele cuprinse în articlulu precedinte.
    118. Tote limbele sînt facultative, afară de cea elena, francesa şi latina;
tote cele-l-alte invetaturi voru fi obligatore.
    119. La finele anului scolaru fie-care profesoru titularu va tramite prin
directoriu la ministeriu programa detaiata a cursului seu pentru anul viitoru.
    Ministrulu, în consiliulu permanente, esaminandu şi modificandu, de va fi
trebuinta, aceste programe, le va publică în fie-care gimnasiu sau liceu
împreună cu programa generale a invetaturiloru.
    & III
    Despre admisiunea scolariloru, disciplina şi esamine
    120. Unu scolaru nu se va admite în gimnasiu, dacă nu va ave etatea de dece
ani celu putinu, şi cunoscintele clasiloru primărie.
    121. Scolarii cari voru ave atestate de la scole publice voru fi înscrişi
fără altu esamenu. Dacă atestatele voru fi de la scole private, scolarii se
voru suppune la unu esamenu, ce se va tine înaintea unei comisiuni compuse de
trei profesori numiţi de directoare.
    122. Junele care va voi sa Între într'o clase superioare, fără sa fi
trecutu prin cele inferiori, va fi supusu unui esamenu de invetaturele acestora
înaintea unei comisiuni compuse de profesorii clasiloru inferiori sub
presedinta directorului.
    123. Candu unu scolaru se stramuta de la unu liceu sau gimnasiu la unu
altulu, va trebui sa presinte unu atestatu de studiele urmate, spre a se aseda
în clasea ce se cuvine.
    124. Nici unu scolaru nu poate fi admisu într'unu liceu sau gimnasiu de
catu la inceputulu anului scolariu pînă la 15 Septembre.
    125. Scolarulu care va voi a se înscrie într'unu gimnasiu sau liceu se va
presenta la director cu părintele, tutorele sau patronulu seu.
    Acei cari un voru ave părinţi sau tutori în acea localitate se voru
presenta cu unu corespondente autorisatu de părintele sau tutorele loru.
    126. Scolarii esclusi în genere de la tote gimnasiele sau liceele nu se
voru pute înscrie în vr'unu altu gimnasiu sau liceu, de catu după unu intervalu
de unu anu de la escludere şi cu autorisarea ministeriului.
    127. Scolariulu esclusu numai de la unu gimnasiu sau liceu, poate să se
înscrie în altulu dacă consiliulu scolaru alu acestuia va găsi de cuviinţă; în
casu de respingere, părintele, tutorele sau corespondentele au dreptu de
recursu la consiliulu permaninte.
    128. Fie-care profesoru este datoru a anuntia pe profesoriulu ordinariu alu
clasii, despre lipsirile nemotivate sau reua purtare a unui scolariu.
    Profesorulu ordinaru va insciinta despre acesta pe părinte sau
corespondinte.
    129. Pedepsele cari, după importanţa casului, se potu aplica în contra
scolarilor cari se abatu de la datoriile loru, voru fi:
    a) Mustrarea, facuta în clase de către profesorele clasii sau de
profesorele ordinaru, ori de directoare.
    b) Censura, pronuntiata de conferinţa profesoriloru clasii.
    c) Închiderea în gimnasiu pe timpul de sese ore celu multu pronuntiata de
către directoare.
    d) Gonirea provisoria sau definitivă din gimnasiu sau din liceu; gonirea
provisoria nu va pute trece peste unu anu şi se va pronuntia de conferinţa
profesoriloru clasii la care va asiste şi directorulu.
    Gonirea definitivă se va pronuntia totu de aceeaşi conferinţa; părintele,
tutorele sau corespondintele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care
va pronuntia definitivu.
    e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronuntia de
consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferenta profesoriloru clasii.
    Părintele, tutorele sau corespondintele scolarului va ave dreptu de apelu
la consiliulu permaninte.
    130. Censura, gonirea provisoria sau definitivă se voru face cunoscute
parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru de către profesorulu ordinaru.
    131. Pedepsele cuprinse la litera: a, b, şi c, se voru trece în catalogulu
clasii; pedepsele cuprinse la litera: d, e, se voru trece în registrulu
generale alu directiunii şi se voru comunică de către directoru tutuloru
celoru-l-alte gimnasie din tera.
    132. Candu unu scolaru va repeti doui ani aceeasu clase fără să se pota
face capabile de a trece într'o clase superioare, se va esclude din scola.
    133. În fie-care gimnasiu se va tine doue esamine generali, unulu în
septemana care precede septemana patimeloru şi celu de alu douilea de la 1-15
Augustu, candu se va face împărţirea premieloru.
    134. Anul scolaru pentru licee şi gimnasie se va începe de la 1 Octobre şi
va tine pînă la 15 Augustu.
    Vacatiuni voru fi, afară de serbatori, optu dile la Craciunu, 15 dile la
pasci, şi o luna şi jumetate de la 15 Augustu pînă la 1 Octombre.
    135. În cursulu anului, la fie-care trimestru se va tine concursu între
scolarii fie-carii clasi şi pentru fie-care lectiune.
    Concursulu se va face inscrisu şi se va insemna gradulu ce fie-care scolaru
a dobenditu.
    Esamenulu de la Pasci se va socoti ca unu concursu pentru gradarea
scolariloru asupra invetatureloru semestrului anteiu.
    136. O proba inscrisu este de rigore pentru fie-care esamenu. Aceste probe
se voru cerceta de conferenta profesoriloru clasii. Directorulu sau unu
representante alu consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru
esamineloru.
    137. Pentru fie-care clase vor fi trei premie. Premiulu anteiu cu corona se
va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lectiunile clasii
loru.
    Premiele se voru regula de conferenta profesoriloru clasii. Scolariulu care
în cursulu anului s'a gonitu provisoriu sau a fostu pedepsitu cu doue censuri
va perde dreptulu de premiu.
    138. În tote oraşele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai
multe licee, ori gimnasie şi licee, se va tine la finitulu fie-cărui anu
scolaru unu concursu între scolarii premiati ai tutuloru aceloru gimnasie şi
licee ale oraşului.
    Acestu concursu se va face asupra obiecteloru de studiu ale gimnasiului sau
liceului, ear nu asupra obiecteloru cuprinse în programa anuale a fie-carii
clasi.
    Se voru publică în Monitorul şi în jurualulu Instrucţiunii, numele
scolariloru triumfatori, numele profesoriloru loru şi alu gimnasului sau
liceului în care au urmatu.
    139. Modulu de insemnarea noteloru şi de gradarea scolariloru se va urma
conformu reguleloru în fiinta şi regulamenteloru fiitore.
    140. Scolarii gimnasieloru şi ai celoru patru clasi inferiori de licee,
voru primi de la profesorele ordinariu la finele fie-cărui anu unu actu de
promotiune, în care se voru trece notele invetaturei şi conduitei, numerulu
lipsiriloru şi pedepsele ce voru fi priimitu.
    Acestu actu se va presenta de scolaru la profesorele ordinaru alu clasii
superiori, vedutu şi subscrisu de părintele sau corespondintele seu.
    & IV
    Esaminele generali de gimnadiu şi de liceu
    141. Scolarii cari au urmatu cursurile clasiloru de gimnasiu sau de liceu
voru trece unu esamenu generale spre a pute dobîndi diploma.
    Scolarii cari voru ave asemini diplome se voru bucura de drepturile
prescrise prin legi.
    142. Esaminele generali se voru tine în localulu gimnasieloru, liceeloru
sau alu academiei, de doue ori pe anu.
    Cea d'intaiu sesiune va fi de la 15-30 Octobre, cea de a doua sesiune va fi
de la 1-15 Iuniu.
    Nici unu esamenu isolatu nu se va tine afară de aceste sesiuni.
    143. Studenţii cari voru fi urmatu în parte, sau în institute private, voru
trece esamenulu generale la liceele sau gimnasiele publice şi cu acelesi
condiţiuni.
    144. Studentul care va voi sa treca esamenulu generale se va adresa cu
cerere în scrisu către directoare cu 15 dile celu puţin înaintea deschiderii
sesiunii, alaturandu pa lîngă cerere actulu de nascere.
    145. Comisiunea esaminatoria se va compune din atati profesori câte sînt
obiectele de studiu ale gimnasiului sau liceului.
    Acesta comisiune va fi preseduta de directoru sau de rectorulu academiei.
Preşedintele nu va ave votu. La aceste comisiuni va pute asiste şi unu membru
alu consiliului permaninte.
    146. Directorulu ve forma lista membriloru comisiunii pentru fie-care
sesiune şi o va comunică fie-cărui membru.
    147. Nu se cere la esaminele generali cunoscinte mai multe sau mai intinse
de catu cele propuse în gimnasiu sau în liceu, în timpulu candu ilu frequenta
candidatulu.
    148. Consiliulu permaninte va forma unu regulamentu în care se va insemna,
pe largu obiectele esaminului generale, precumu şi numele autoriloru pentru
limbele clasice, conformu cu programa în vigore.
    149. Esaminulu generale se va face prin câte doue probe pentru fie care
materia, una scrisă şi alta orale dupe regula ce se va pune de consiliulu
permaninte.
    150. Candidaţii respinsi se potu presinta în fiitorea sesiune fără a li se
tine în sema admiterea loru la probele scrise.
    151. Candidaţii admişi voru priimi prin îngrijirea directorelui diplome.
    Aceste diplome date în numele Domnitorului vor purta sigiliulu scolei şi
voru fi sub-semnate de directoru, de rectorulu universitatii şi de candidatulu
esaminatu.
    Ele voru fi visate de ministrulu instrucţiunii.
    152. Directorul va raporta pe fie-care anu despre numerul şi numele
candidatiloru admişi şi respinsi la esamenulu generale.
    153. După unu anu, incependu de la promulgarea acestei legi, nu se voru mai
da certificate colective de urmarea clasiloru gimnasiali, ci numai diplome după
condiţiunile şi în forma aci mai susu prescrise.
    & V
    Despre Internate
    154. Unu internatu se va institui sub direcţiunea directorului liceului, pe
lîngă fie-care liceu şi în acelaşi localu.
    155. Fie-care internatu va ave unu provisoriu, mai mulţi repetitori, unu
economu şi omeni de serviciu.
    Toţi aceşti voru fi salariaţi de Statu şi voru ave şederea în Internatu.
    156. Provisoriulu va ave administrarea morale şi economică a Internatului.
    157. În privinta părţii economice, provisoriulu se va ajuta de unu economu,
care va face cheltuelele, le va justifica şi va tine comptabilitatea.
    158. În privinta părţii morali şi disciplinarie, provisoriulu va fi
adjutatu de repetitori.
    159. Repetitorii voru adjuta pe şcolari a repeti lectiunile.
    Pentru clasile superiori se potu lua repetitori afară din Internatu, cari
sa vina numai la ore otarite.
    160. Toţi impleatii internatului voru fi sub nemediata preveghiare şi
ascultare a provisorului, care la casu de trebuinta va reporta directorului
liceului.
    161. Pe fie-care anu în luna lui Septembre, provisoriulu va tramite, prin
directoru, ministrului budgetulu de veniturile şi chieltuelele ordinarie şi
estra-ordinarie ale Internatului pentru anul fiitoru.
    162. Elu îşi va da socotelele conformu reguleloru ce sînt şi pentru cele-l-
alte autorităţi.
    163. Nu se voru admite în internatu de catu şcolari, cari să urmeze
invetaturele liceului.
    164. Scolarii din internate voru fi parte stipendisti ai Statului parte
solventi. Numerulu scolarilor de fie-care categoria, precumu şi plata celoru
solventi se voru determina prin regulamente speciali date după formele
prescrise prin art. 14.
    165. Internii solventi voru plati pretulu pensiunii la inceputulu fie cărui
semestru.
    166. Stipendiele Statului pentru internate se vor da la inceputulu fie-
cărui anu prin concursu, care se va publică celu putinu cu trei luni înainte de
diua în care va ave a se tine.
    Materiele concursului vor fi obiectele de studiu ale clasiloru inferiori
celei în care candidatulu voesce a fi admisu.
    167. Concurentii se voru înscrie de mai 'nainte în registrulu depusu la
cancelaria liceulul, şi părinţii sau corespondenţii loru voru depune actulu
candidatiloru de nascere, actulu de vaccinare sau dovada ca au facutu de
versatu, actele de invetaturele ce voru fi facutu, precum şi unui actu de
neavere a parintiloru, ori de serviciele loru publice.
    168. Se voru priimi concurenţi dupe etatea loru, asia incatu pentru clasa I
voru concure cei între 10 şi 12 ani; pentru clasa II, cei între 11 şi 13 ani;
pentru clasa III, cei între 12 şi 14 ani şi asia mai departe.
    Cei ce voru fi în etate mai înaintată nu voru fi priimiti.
    169. Concursulu se va tine în orasulu unde se afla Internatul.
    170. În Bucuresci comisiunea esaminatoria se va numi de ministru;
resultatulu concursului se va face cunoscutu aseminea prin ministru. În cele-
alte oraşe, de către consiliulu scolaru. Comisiunea esaminatoria va fi
preseduta de directorulu liceului.
    171. Comisiunea esaminandu pe concurenţi îi va clasifica după gradulu
meritatu de densii asupra obiecteloru de studiu prescrise prin art. 166 şi după
etatea lor; ea va raporta de tote ministrului. Acesta va decide consultandu pe
consiliulu permaninte alu instrucţiunii.
    172. Directorele va reporta ministrului îndată ce s'a facutu vacatiune de
stipendiu.
    La fie care sese luni elu va tramite ministrului unu reportu despre starea
Internatului.
    173. În fie care internatu se va afla o sala de infirmi: unu medicu va
visita institutulu celu putinu de trei ori pe septemana.
    Aparate gimnastice se voru stabili în internate pentru esercitiulu
corpului, În timpulu recreatiuniloru.
    174. Dispositiuni mai desvoltate asupra moralii, igienei, disciplinei,
asupra materialului şi comptabilitatii internateloru se vor stabili printr'unu
regulamentu speciale.
    175. Pedepsele disciplinarie se voru aplica de directoru dupe unu
regulamentu speciale.
    176. Gonirea din Internatu se va aplica:
    a) Asupra aceloru interni, cari prin reua loru purtare sau relele esemple
ce da celoru alţi şcolari în internat sau în liceu, aru fi causa de scandalu
sau de desordine.
    b) Asupra stipendistiloru cari voru repeti aceeaşi clase, afară de casu de
bola.
    Gonirea se va pronuntia de către ministru după reportulu directorelui.
    177. Internatele fundate şi întreţinute cu cheltuelele particulariloru,
municipalitatiloru sau altoru corpuri se voru regula ca şi internatele
întreţinute de Statu, în lipsa de dispositiuni diferite din partea
fundatoriloru.
    178. Cînd asemini asedaminte s'ar pune de fondatorii loru sub direcţiunea
autorităţiloru instrucţiunii publice, priimirea fondurilor afectate la a lor
întreţinere se va face printr'o lege speciale.
    179. Stipendiele fondate în internatele Statului cu cheltuiala
particularilor, municipalitatilor sau altoru corpuri, se vor regula dupe voinţa
fondatoriloru; ear în lipsa de dispositiuni particulare, se va urma după
regulele întocmite pentru stipendiele Statului.
    180. Internatele şi stipendiele dc cari se face menţiune iu art. 177 şi 179
voru purta numele fondatoriloru loru şi voru fi trecute anume în statistica
anuale a scoleloru.
    181. În privinta administrării fonduriloru destinate pentru stipendie sau
pentru internate, se va esecuta, conformu legii civili, voinţa fondatoriloru,
sub preveghiarea şi respunderea ministrului instrucţiunii.
    182. Dacă fondatorulu a determinatu numerulu stipendistiloru şi dacă sumele
afectate pentru întreţinerea lor nu sînt de ajunsu, ministrulu va scade
numerulu stipendistiloru în proportiune cu sumele afectate.
    183. Scolarii stipendiati de municipalitati sau de alte corpuri, ori de
particulari, voru fi supuşi la aceleaşi regule de disciplina şi de ordine ca şi
scolarii stipendiati de Statu.
    SECŢIUNEA II
    Despre scolele secondare de fete
    184. În tote oraşele unde sînt licee se voru stabili scole secundarie de
fete compuse de cinci clasi.
    185. Scolele secundarie de fete vor fi puse sub inspecţiunea şi
preveghiarea rectorului universitatii şi consilielor judeţene.
    186. Fie care scola, secundaria de fete va ave o directrice, una sau mai
multe superiori de clasi, profesori bărbaţi sau femei şi alţi omeni de
serviciu.
    Toţi aceştia vor ave remunerarie prevedute în budgetulu Statului.
    Directricea şi superiorile de clasi vor locui în internatu fără familia.
    187. Directricea va fi însărcinată cu administrarea morale şi materiale a
scolei, cu preveghiarea studieloru şi disciplinei, cu aplicarea programeloru şi
cu ori ce alte atributiuni i se voru da prin regulamente.
    188. Invetaturele coprinse în aceste scole se voru determina de consiliulu
permanente printr'o programa, care dupe ce se va supune consiliului generale se
va întări de Domnu.
    189. Invataturele din aceste scole voru fi obligatorie afară de:
    a) Limbele moderne, dintre cari numai una va fi obligatoria, după alegere.
    b) Pedagogia, care se va propune în anul celu din urma, şi va fi
obligatoria numai pentru acele fete cari se destina la profesoratu.
    c) Musica instrumentale, pentru care elevele ce voru voi a inveta voru da o
deosebită plata.
    190. Elevele în aceste scole voru fi tote interne dintre cari unele
stipendiate, era cele-alte solventi.
    191. Dispositiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174,
175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182 şi 183 se aplică şi la scolele
secundarie de fete.
    192. Nu se voru admite, ca eleve solventi, fete mai mari de dousupradece
ani. Ele voru trebui să aibă celu putinu cunoscintele obligatorie.
    193. Nu se voru admite sa concure pentru stipendiele Statului fete mai mari
de treispradaece ani.
    194. Elevele cari voru fi terminatu cursurile scolei, voru priimi unu
certificatu sub-scrisu de directrice şi visatu de rectorele universitatii.
    Acestu certificatu va da dreptu de preferinta la postulu de institutrice
pentru scolele primărie de fete.
    195. O eleva stipendiata nu poate părăsi scola, fără o causa legitima, mai
nainte de a termina tote cursurile, afară de casurile de escludere prevedute la
art. 176.
    În lipsa de cause legitime, părinţii voru intorce cheltuelele făcute.
    196. Escluderea unei eleve conformu art. 176 se va pronunţa, după ce va fi
fostu anunţată acesta parintiloru seu corespondentiloru. Faţa esclusa se va
incredinta lor. Asemenea şi pentru elevele solventi.
    197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacatiune de
stipendie s'aru face în internatu în cursulu anului.
    198. Scolele actuali de fete, superiori seu centrali, cu internatele loru,
cari se intretinu cu spesele Statului se voru transforma, în sese luni după
promulgarea acestei legi, în scole secundarie.
    SECŢIUNEA III
    Despre scolele reali
    199. Scolele reali au de scoun a da invetatura trebuinciosa pentru
esercitarea unei arti seu profesiuni.
    200. Municipalitatile, seu ori-ce alta persona, potu funda scole reali, seu
a subventiona pe cele esistenti.
    201. Regulele relative la esamine, promotiuni, disciplina de la art. 119,
120, 121, 122, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138,
139, şi 152, se voru aplica şi la scolele reali.
    202. Scolarii se voru termina cursurile unei scole voru trece unu esaminu
generale asupra invetatureloru ce au facutu.
    Comisiunea esaminatoria va fi compusa din toţi profesorii scolei, şi
candidatulu admisu va priimi o diploma de capacitate.
    203. Profesorii scolelor reali voru forma conferinţa scolei.
    Acesta conferinţa, preseduta de directoare, se va aduna celu putinu o dată
pe luna.
    204. Atribuţiunile conferintei voru fi:
    1. De a delibera asupra intereselor scolei şi a propune ministrului
mesurile ce aru trebui a se lua.
    2. De a regula promotiunea scolariloru şi împărţirea premieloru.
    3. De a respunde la ori-ce cestiune i s'aru pune de autorităţile superiori.
    Deliberaţiunile conferintei, se voru trece într'unu procesu verbale şi la
trebuinta se voru comunică ministrului de aprobare.
    205. Municipalitatile sau alte corpuri morali, cari voru funda şi coru
întreţine scole reali, potu întinde seu şi a modifica programa şi după
midlocele ce au.
    Acesta se va face cu aprobarea ministrului.
    206. Un regulamentu speciale va prevede mai pe largu la cele relative la
aceste scole.
    207. Se voru institui, în centrurile principali ale României, trei scole de
agricultura cari voru coprinde şi ferme-modelu, pentru iniţiativa practica a
agriculturei.
    208. Se voru înfiinţa scole de industria în oraşele Bucuresci, Iaşi,
Galaţi, Brăila, Craiova, Ploesci şi Turnu-Severinu.
    209. Nu voru fi priimiti în aceste scole, de catu tineri în etate de
cincisupradece ani şi posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32.
    210. Toţi scolarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole
câte cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi şi
cincideci de jumetati de stipendie.
    Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu
voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi indestule.
    211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva
şi desemnu de machine, geometria, chimia, mecanică, nivelare şi ridicare de
planuri, lemnaria (dulgheria, timplaria, strungaria), feraria, alamaria şi
turnatoria.
    212. În cei d'antei optu ani de la înfiinţarea acestoru scole, obiectele
fabricate într'însele se voru vinde şi comandele se voru esecuta cu pretulu
costului loru, fără nici unu beneficiu.
    213. Municipalitatile orasieloru voru contribui spre a procura localulu,
mobilile şi lemnele de incalditu a le scolei.
    Ele potu fonda asemenea şi stipendie.
    214. Se voru institui scole dc comerciu în oraşele Bucuresci, Iaşi, Galaţi,
Brăila, Ploesti, Craiova şi Turnu-Severinu.
    215. Nu voru fi priimiti în aceste scole de catu tineri în etate de
douisupradece pînă la optusupradece ani şi posedendu cunoscintele claseloru
primărie.
    216. Cursulu scoleloru de comerciu va fi de patru ani.
    Obiectele de studiu vor fi:
    Limbe străine;
    Dreptulu comerciale şi maritimu;
    Aritmetica, calcululu mintale şi contabilitatea;
    Geografia comerciale;
    Elemente de geometria şi desemnu lineariu;
    Elemente de fisica, chimia şi mecanică;
    Corespondenta comerciale;
    Economia politica şi dreptulu administrativ;
    Manipulatiuni aplicate la studiulu marfeloru şi la descoperirea
falsificariloru.
    217. Fie-care scolaru va plati o pensiune anuale de dece galbeni. Statului
va fonda în fie-care din aceste scole câte douesupradece stipendie pentru
scolarii cei fără mijloace sau ale caroru mijloace nu aru fi indestule.
    218. Municipalitatile oraseloru voru contribui spre a procura localulu
scolei, mobile şi lemnele de incalditu.
    Ele potu fonda asemene şi stipendie.
    219. Se va provede prin regulamentele speciali la esecutarea
dispositiuniloru de mai susu relativu la scolele de agricultura, de industrie
şi comerciu.
    APENDICE
    Scole secundarie de medicina
    & I
    Scole de mositu
    220. Se va stabili în orasiele mari de prin judeţe pe lîngă spitalulu
centrale câte o maternitate şi o scola de mositu pentru formarea de mose de
clasa II, destinate la trebuinţele comuneloru rurali.
    221. La institutulu gregorianu din Iaşi şi la institutulu de nascere din
Bucuresci se voru forma mose de clasa I care voru ave dreptu de a esercita
artea mosiului în tota întinderea României.
    222. Invetaturele ce se voru propune în scolele de mositu sînt:
    1) Teoria şi practica mositului;
    2) Altoirea;
    3) Pensamente elementarie;
    4) Cunoscinte asupra planteloru şi substanteloru usuali necesarie
leudieloru şi prunciloru.
    SECŢIUNEA IV
    Seminarie

    & I
    Despre întreţinerea seminarieloru şi administraţiunea loru speciale
    223. Voru fi doue grade de seminarie pentru biserica ortodocsa.
    Cele de gradulu I voru fi compuse de patru clasi.
    Seminariele de gradulu al II voru ave septe clasi.
    224. Fie-care eparchia va posede unu semlinariu de gradulu anteiu; în
Bucuresci şi în Iaşi va fi câte un seminariu de gradulu II. Seminariele voru fi
stabilite la residentia eparchiei şi mai cu preferinta în localulu vre unui
monasteriu.
    225. Seminariele voru fi fondate şi întreţinute cu cheltuiala Statului, cu
scopu de a produce preoti de miru şi alţi eclesiastici.
    226. Inspecţiunea superioare a seminarieloru este a ministeriului
instrucţiunii publice şi culteloru.
    Metropolitulu şi Episcopii au inspecţiune speciale sub autoritatea
mimsteriului.
    227. Metropolitulu şi Episcopii au dreptulu de a preveghia starea generale
şi progresulu seminariului din eparchia loru şi de a comunică ministeriului
despre ori ce neregularitate, lipsa sau imbunetatire.
    228. Fie-care seminariu va ave unu directoare, care va fi parte
bisericesca, unu economu, unu secretaru şi alţi implegati şi omeni de serviciu.
    229. Directoare1e va fi insarcinatu cu administrarea morale şi materiale a
seminarialui, va ave încă, însărcinarea de a inspecta studiele şi esercitiulu
religiosu.
    Elu va fi capulu tutoru celoru-alţi implegati şi profesori.
    Atribuţiunile economului, în ceea ce privesce cheltuielele şi
contabilitatea şi a celoru-alţi implegati se voru regula mai pre largu prin
regulamente speciali.
    230. Directorele precumu şi revisorele districtului voru reporta
ministeriului instrucţiunii sau chiriarchului locale despre neregularităţile şi
trebuinţele ce se ivescu în seminariu.
    231. La finele anului scolaru, directorele seminariului, va face
Ministeriului şi chiriarchului unu reportu generale asupra stării morali şi
materiali a seminariului.
    232. Toţi profesorii seminariului voru forma unu consilu presedutu de
directoare.
    Acestu consiliu care se va aduna celu putinu o dată pe luna, va ave
aceleaşi atributiuni ca cele prevedute la art. 204 de la scolele reali.
    & II
    Admisiunea scolariloru şi obiectele de studiu
    233. Invetaturile ce se voru propune în seminariele de gradulu I, sînt:
    a) Dezvoltarea obiecteloru coprinse în art. 32;
    b) Notiuni de fisica, chimia, istoria naturale;
    c) Notiuni de agronomia, orticoltura şi viticultura;
    d) Notiuni de medicina populara şi veterinaria.
    e) Esercitie inscrisu şi orale de predice;
    f) Notiuni de logica şi morale filisofica;
    g) Musica vocale şi cantari bisericesci;
    h) Confesiunea ortodocsa, leturgia, istoria noului şi vechiului Testamentu,
istoria bisericesca, teologia morale şi pastorale;
    i) Istoria şi geografia;
    234. Invetaturele seminarieloru de gradulu al douilea, voru fi, deosebitu
de cele cuprinse în art. precedinte:
    a) Teologia dogmatica;
    b) Dreptulu canonicu;
    c) Algebra, geometria plana şi mecanică elementaria;
    d) Psichologia;
    e) Elemente de limbele latina şi elena;
    f) Retorica.
    235. Pe lîngă invetaturele mai susu prescrise, scolarii voru face practica
de serviciului religiosu în biserica sau în capela, seminarului sub
inspecţiunea directorelui.
    236. Voru fi admişi ca şcolari de la etatea de patrusupradece pînă la
septesupradece ani, juni de naţionalitate română, cari voru justifica prin
certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32.
    237. Se voru preferi la admitere fiii de preoti şi de alţi servitori ai
bisericiloru şi după aceştia fiii de cultivatori sateni. Fiii de orasiani sau
de tirgoveti se voru priimi numai întru catu va fi trebuinta de preoi la
bisericele de prin oraşele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsa de
fii de sateni.
    238. Acelu care se va admite ca scolaru se indatoreza printr'acesta ca, în
terminu de trei ani celu multu după terminarea invetatureloru şi esirea sa din
seminariu sa priimesca funcţiunea preotesca ce i s'aru oferi, sau, la din
contra urmare, sa intorca seminariului cheltuiala facuta cu dinsulu.
    239. La finele fie-cărui anu scolariu directorele seminariului va reporta
ministerului şi chiriarchului locale, despre locurile ce au să fie vacanti în
seminariu pe anul viitoru, spre a se lua cuvenitele mesuri pentru a loru
împlinire.
    240. Scolarii seminarieloru voru fi interni; numerulu loru se va definge
prin regulamentu speciale după trebuinta ce este de preoti la bisericele din
eparchia.
    În lipsa de încăperi sau de midloce indestulatorie, se voru admite şi
şcolari esterni, cari voru fi cu tote astea supuşi la aceleaşi regule de
disciplina ca şi internii.
    & III
    Despre disciplina şi esamine
    241. Scolarii interni voru fi intretinuti cu cheltuiala Statului.
    242. Pedepsele disciplinarie voru fi totu acele legiuite pentru scolarii de
licee şi de gimnasie şi se voru aplica de directoare.
    Gonirea din Intelnatu a scolariloru cari voru ave rea conduita, sau voru
repeti în doui ani, fără nici unu resultatu, aceeaşi clase, se va pronuntia de
consiliulu profesorale şi se va aproba de chiriarchulu locale.
    243. Scolarii cari au trecutu cu succesu cursurile seminariului, voru
priimi unu certificatu în care se va areta notele de invetatura şi conduita.
    244. Directorele va trece într'unu registru speciale numele şi domiciliulu
celoru ce au determinatu cursurile seminariului şi au priimmitu certificatu.
    În acestu registru fie-care elevu va ave rubrica sa în care se va insemna
mai tardiu dacă a priimitu o funcţiune şi în ce locu.
    245. Ţinerii cari au determinatu cursurile seminarului de gradulu I sau
patru clasi din seminariulu de gradulu II au dreptu de a fi numiţi fără vre-unu
alt esaminu.
    a) Preoti;
    b) Invetatori la scole satesci;
    c) Secretari pe la protopopii.
    Ţinerii cari au certificatu pentru studiele din unu seminariu dc gradulu
II, se voru numi cu preferinta:
    a) Preoti la orasie;
    b) Proestosi, protopopi, membrii de consistorie etc.
    246. La finele fie-cărui anu scolariu, directorele seminariului va comunică
Episcopului locale lista de scolarii ce au trecutu cursulu seminarului de
gradulu I sau cele patru clasi ale seminarului de gradulu al II şi au priimitu
certificatu.
    Episcopulu va lua meruri spre a împlini fără intardiare locurile vacanti de
preoti prin seminaristii ce au certificate; la casu de lipsa dc asemeni locuri
se va înţelege cu cei-l-alţi episcopi spre a se ocupa locurile vacanti ce s'aru
afla în alta eparchia.
    247. Nici unu internu nu poate fără motivu legale a părăsi seminariulu mai
'nainte de a termina seminariulu de gradulu I sau patru clasi din seminariulu
de gradulu al II.
    Legitimitatea motivului se va apretia de consiliulu seminariului.
    Dacă motivulu nu va fi legitimu, scolarulu va intorce cheltuelele ce s'au
facutu cu densulu.
    248. Pentru comunele catolice va fi unu seminariu speciale în orasuluu
Iaşi; unu regulamentu speciale determina studiele şi condiţiunile acestui
stabilimentu.
    CAP. 4
    Instrucţiunea superioare

    SECŢIUNEA I
    Despre instituirea facultatiloru şi despre cursurile loru
    249. Sînt patru specie de facultăţi, adică: de filosofia şi litere, de
drept, de medicina şi de sciinte fisice matematice şi naturali.
    250. Mai multe facultăţi, aflanduse înfiinţate într'o localitate,
constituescu o universitate.
    251. Facultatea de dreptu va cuprinde:
    1) Dreptulu Romanu.
    2) Dreptulu privatu romanu.
    3) Dreptulu penale.
    4) Procedura dreptului privatu şi dreptului penale.
    5) Dreptulu comerciale.
    6) Dreptulu publicu şi dreptulu administrativu.
    7) Dreptulu gintiloru.
    8) Filosofia drepului şi dreptulu naturale.
    9) Economia politica.
    252. O scola de medicina se va forma în Iaşi întocmai ca cea din Bucuresci.
    253. Facultăţile de medicina de la Bucuresci şi Iaşi se voru forma prin
reformarea şi completarea gradata a catedrelor scoleloru naţionali de medicina
din aceste doue oraşe.
    254. Aceste facultăţi voru cuprinde:
    1) Anatomia discriptiva şi Istologia;
    2) Fisiologia umană şi comparata;
    3) Fisica şi chimia medicali;
    4) Chimia chirurgicale şi medicina operatoria;
    5) Patologia medicale şi anatomia patologica;
    6) Patologia chirurgicale, protesea şi aparatu de fracturi;
    7) Patilogia şi terapeutică generale;
    8) Clinica medicale şi terapeutică aplicată;
    9) Obstetrica teoretică, clinica boleloru; de leuse şi de prunci;
    10) Igiena şi medicina legale;
    11) Clinicele infantile, oftalmologica, sifilitica şi dermatologica;
    12) Botanica, zoologia, materia medicale şi artea de a formula.
    255. Facultăţile de medicina nu voru pute conferi gradulu de doctoru în
medicina de catu după completa loru formaţiune după cum se areta la art.
precedente.
    256. Pe lîngă scolele de medicina se va institui o scola superioare de
farmacia pentru formarea de farmacisti români.
    257. Se va institui asemenea pe lîngă aceleaşi scole, câte o scola
superioare veterinara spre a forma medici veterinari, pentru serviciului civile
şi militaru.
    258. Facultatea de sciinte fisice, matematice şi naturali va coprinde:
    1) Introductie la calculu;
    2) Algebra superioare şi calculu diferentiale şi integ
    3) Mecanică elementara şi rationata;
    4) Geometria descriptivă;
    5) Geodesia teoretică, astronomia;
    6) Desemnulu linearu şi topografia;
    7) Fisica;
    8) Chimia generale;
    9) Mineralogia şi geologia;
    10) Zoologia;
    11) Fisiologia;
    12) Botanica.
    259. Facultatea de filosofia şi litere va coprinde:
    1) Psichologia, logica şi metafisica;
    2) Filosofia morale şi estetica;
    3) Istoria filosofiei;
    4) Istoria universale critica;
    5) Filosofia istoriei;
    6) Literatura latina şi elena;
    7) Istoria literaturei antice şi moderne;
    8) Pedagogia şi didactica.
    260. Fie-care facultate se va organisa prin regulamente speciali, date în
forma regulamenteloru de administraţiune publică.
    Aceste regulamente voru ave de obiectul:
    1) Înfiinţarea graduale, după mediele terei a catedreloru necesarie pentru
cursurile menţionate în precedentii articole;
    2) Înfiinţarea de alte cursuri accesorie pe lîngă fie-care facultate după
trebuinţele ce s'aru ivi, în urma infiintarii celoru din precedentele
paragrafu.
    261. Durata cursuriloru facultatiloru va varia între trei şi cinci ani,
după trebuinţele fie-carii facultăţi.
    262. Pe lîngă facultatea de sciintele fisice, matematice şi naturali, se
voru alătură una sau mai multe scole de aplicatiune, pentru selvicultori,
ingineri etc.
    Cursurile de aplicatiune se voru face într'unu anu sau celu multu doui;
scolarii cvoru trece cu succesu esamenulu generale asupra acestoru cursuri voru
primi o diploma speciale.
    Regulamente speciali voru regula aceste cursuri, precumu şi condiţiunile de
admisibilitate a scolariloru ce au urmatu cei anteiu doui ani ai facultăţii de
sciinte.
    SECŢIUNEA II
    Despre admisiune, cursuri, esamine şi discipline
    263. Cursurile de facultăţi voru începe la 15c Octobre şi se voru termina
la finele lui Iuliu.
    264. Voru fi priimiti ca studenţi regulati în facultăţi acei cari voru fi
terminatu cursulu invetatureloru de liceu şi voru fi trecutu esamenulu
generale.
    265. Vacatiunile de peste anu voru fi aceleaşi ca şi la licee.
    266. De la punerea în lucrare a acestei legi pînă în doui ani se voru pute
primi ca studenţi regulati în facultăţi şi acei elevi, cari voru fi urmatu
gimnasiali, fără sa fi trecutu unu esamenu generale.
    267. Pedepsele disciplinarie aplicabili studentiloru voru fi:
    Admonitiunea, interdictiunea provisoria de la unulu sau mai multe cursuri,
perderea timporaria a dreptului de a trece esamenulu, escluderea din facultate.
    268. Cea anteiu pedepsa se va pronuntia de decanu, cele-alte doue de
consiliulu facultăţii, cea din urma de consiliulu permaninte.
    269. În fie-care facultate studenţii voru fi datori a trece anteiu
esaminele anului spre a questiga dreptulu de a se înscrie ca regulati la
cursurile anului urmatoru; alu II-lea, esamenu generale spre a questiga
dreptulu de diploma. Se voru hotărî prin regulamente speciali pentru fie-care
facultute, numerulu, obiectele, forma şi epoca esamineloru generali.
    270. Nu va fi admisu nici unu studentu sa treca esaminulu anuale de nu va
justifica ca a luatu în cursulu acelui anu de la secretaru facultăţii patru
inscriptiuni, şi de nu va consemna mai înainte cu o septemana celu putinu.
    Se va defige prin regulamente speciali pentru fie-care facultate tacsa unei
inscriptiuni de la 15-40 lei şi tacsa consemnarii de la 60-120 lei. În casu de
eliminare de la esaminu, studentulu va perde jumetatea din tacsa consemnarii.
    271. Pentru diploma de gradulu anteiu studentulu va plati o tacsa de optu
galbeni, pentru cea de gradulu alu douilea, tacsa va fi de dece galbeni.
    272. Voru fi admisibile la esaminele generali şi cei ce voru fi urmatu
cursulu facultăţii, sau care 'lu voru fi urmatu în străinătate, cu condiţiune
însă de a respunde mai anteiu tote tacsele respunse de studenţii regulati.
    273. Diplomele questigate la universităţile străine, nu voru conferi nici
unu dreptu în România fără un esamenu prealabile.
    SECŢIUNEA III
    Despre administraţiunea speciale a instrucţiunii superiori
    274. Toţi profesorii diverseloru facultăţi ce compunu o universitate
formează corpulu universitaru. Profesorii scoleloru de aplicatiune alăturate pe
lîngă o facultate, nu făcut parte din corpulu universitaru.
    275. În capulu fie-carii facultăţi va fi unu decanu; profesorii facultăţii
împreună cu decanu, voru forma consiliulu facultăţi.
    276. În capulu fie-carii universităţi va fi unu rectoru care împreună, cu
toţi profesorii facultatiloru acelei universităţi voru forma consiliulu
universitaru.
    & I
    Decanii şi consiliele facultatiloru
    277. Profesorii fie-carii facultăţi voru alege dintre dinsii unu decanu,
care se va întări de Domnu după recomandarea ministrului. Decanulu va fi alesu
pe trei ani şi va fi reeligibile. Elu va ave etatea celu putinu de treideci ani
şi nu se va pute alege de catu dintre profesorii numiţi definitivu.
    278. Decanulu represinta facultatea, are administraţiunea morale şi
materiale, preveghiaza esacta aplicare a legiloru şi regulamenteloru
facultăţii.
    279. Funcţiunea decanului este onorifica.
    280. Decanulu are inspecţiunea cancelariei facultăţii, reguleza esaminele
scolariloru, numesce comisiunile esaminatore pentru şcolari, tine corespondinta
cu autorităţile superiori.
    281. Decanulu convoca şi presideza adunările consiliului facultăţii.
    282. În lipsa decanului celu mai vechiu dintre profesori 'i va tinea
loculu.
    283. Decanulu va reporta ministrului seu rectorelui academiei, despre ori-
ce neregularităţi, negligente sau abateri din partea vre-unui profesore alu
facultăţii.
    Ellu va ave dreptulu de a face observatiuni profesoriloru abatuti seu
negligenti.
    284. Decanulu are generale previghiare asupra disciplinei scolariloru din
facultăţi, şi va aplica pedepsile disciplinare conformu legii.
    285. Decanulu va face reportu prin interventiunea rectorelui universitatii
sau de dreptulu către ministeru, acolo unde nu este rectore.
    286. Consiliulu facultăţii se aduna ori de câte ori se va convoca de
decanu.
    Candu trei din profesorii facultăţii ceru adunarea consiliului, decanulu va
fi datoru a-lu convoca.
    287. Consiliulu fie-carii facultăţi formează programa generale a studieloru
şi împărţirea pe dile şi ore, dibereza asupra programei detaliate ce fie-care
profesoru va fi datoru a face asupra cursului seu. Programa generale şi
programele detaliate se voru presinta pe fie-care unu mai înainte de începerea
cursuriloru, la esaminulu consiliului permaninte.
    Ele fiindu aprobate de ministru, decanulu facultăţii le va publică şi afige
în facultate.
    288. Consiliulu facultăţii delibereza asupra esecutarii legiloru şi
regulamenteloru disciplinarie. Elu aplica pedepsele disciplinarie, în limitele
acestei legi; formează nouele regulamente, dupe trebuinţele ce s'aru ivi,
propune ministrului sau rectorelui universitatii mesurile de imbunetatire şi
delibereza asupra ori-carii questiuni i s'aru pune de autorităţile superiori în
interesulu facultăţii.
    Mesurile regulamentarie nu potu ave putere pînă nu se voru aproba de
ministeru după formele prescrise prin legi.
    289. Consiliulu facultăţii se pronuntia asemenea asupra questioniloru de
dispense de esamine, de înscriere sau admitere la cursuri.
    290. La finele fie-cărui anu scolariu, consiliulu facultăţii va face către
rectorele universitatii unu reportu despre starea studieloru din facultate.
    291. Cancelaria facultăţii se va tine de unu implegatu sau doui, numiţi de
ministru, după recomendarea decanulului şi cu renumerarie defipte prin budgetu.
    & II
    Rectorele şi consiliulu universtitatii
    292. Profesorii facultatiloru din aceeaşi universitate, alegu din sinulu
loru trei persoane, dintre cari ministrulu va numi pe rectorele universitatii
prin decretu Domnescu.
    293. Rectorele va trebui să fie romanu sau naturalisatu romanu, să aibă
etatea de patrudeci ani şi sa fi servitu optu ani ca profesore.
    294. Rectorele este alesu pentru patru ani, elu este reeligibile.
    295. Rectorele are generale previghiare asupra esactei aplicari a legiloru
şi regulamenteloru relative la instrucţiunea superioare.
    Elu are dreptulu de a inspecta fie-care facultate, de a asiste la cursuri,
de a face observari profesoriloru şi decaniloru, de a se informa despre studie
şi despre progresulu studentiloru, şi de a informa la casu de trebuinta pe
ministru despre ori-ce abateri sau neregularităţi.
    Decanii voru respunde la ori-ce informaţiuni se voru cere de rectore,
verbale sau în scrisu.
    296. Rectorele are dreptulu de a pune consiliului fie-carii facultăţi, sau
consiliului universitatii ori-ce questiuni, cari intereseza o facultate în
specie sau universitatea în genere.
    297. Rectorele previghiaza într'unu modu speciale museele, bibliotecele,
galeriele şi cabinetele cari făcut parte din universitate.
    298. La finele fie-cărui anu scolariu, rectorele va face către ministru unu
raportu despre starea generale a universitatii.
    299. Elu va sve ori-ce alte atributiuni disciplinarie şi de administraţiune
cari i se voru da prin legi şi regulamente.
    300. Rectorele convoca consiliulu universitaru şi'lu presideza.
    301. Candu rectorele va lipsi, celu mai vechiu în funcţiune dintre decani
'i va tine loculu.
    302. Corpulu universitatii este representatu: prin decanii facultatiloru
împreună cu rectorele, ca consiliu speciale; prin toţi profesorii
facultatiloru, ca consiliu generale sau universitariu.
    În consiliulu generale voru lua parte numai profesorii titulari numiţi
definitivu, era profesorii numiţi provisoriu vor ave voce consultativa.
    303. Consiliulu speciale se va aduna ori de câte ori rectorele 'lu va
convoca, sau din oficiu sau după iniţiativa luată de majoritatea decaniloru.
    Elu delibereza mai cu sema asupra aplicării legiloru şi regulamenteloru
relative la facultăţi, asupra mesureloru de disciplina generale şi asupra ori
carii alte questiuni care intereseza facultatea.
    304. Otaririle regulamentarie ale consiliului speciale, nu potu fi
esecutore, mai 'nainte de a se aproba de ministeriu, conformu legiloru
stabilite.
    305. Consiliulu speciale, mai înainte de a lua o otarire poate supune
questiunea la deliberatiunea consiliului generale universitariu. Elu poate
supune acestui consiliu ori ce alte questiuni, cari intereseza instrucţiunea
superioare în genere.
    306. Consiliulu generale universitariu se convoca de rectore.
    Rectorele va pute convoca acestu consiliu sau din oficiu sau după
iniţiativa luată de ministeriu ori de consiliulu speciale alu decaniloru.
    307. Consiliulu universitariu va delibera asupra tutuloru questiuniloru de
administraţiune, de ordine, disciplina şi instrucţiune, cari se referescu la
facultăţi sau la instrnctiunea superioare în genere.
    308. Consiliulu universitariu poate lua iniţiativa, de a propune
ministrului ori ce imbunetatire în ramurile instrucţiunii superiori.
    309. Otaririle regulamentarie ale consiliului universitariu nu sînt
obligatorie de catu după ce se voru aproba da ministeru.
    310. Rectorele va ave o diurna pe luna de lei cinci sute.
    PARTEA II
    Despre corpulu insarcinatu cu invetatura şi cu administrarea speciale a
scoleloru

    CAP. 1
    Despre prepararea invetatoriloru

    SECŢIUNEA I
    Despre scola normale
    311. Se voru institui în Bucuresci şi Iaşi scole normali pentru formarea de
profesori de licee şi de facultăţi.
    312. Ramurile de invetatura ale acestei scole voru fi:
    1) Literatura în genere;
    2) Sciintele matematice şi naturali;
    3) Teoria imvetamentului, sau filosofia considerată ca metodu de cercetarea
proceseloru spiritului umanu în litere şi în sciinte.
    4) Practica celoru mai bune procese de invetamentu şi de disciplina
scolaria.
    313. Personalului pentru administraţiunea şi invetatura scolei normali se
va compune:
    1) De unu directoare alu secţiunii de litere, care va fi decanulu
facultăţii de litere;
    2) De unu directoare alu secţiunii de sciinte, care va fi decanulu
facultăţii de sciinte;
    3) De maestri de conferinţe, cari voru fi profesori de la facultatea
respectiva;
    4) De patru repetitori, cari voru fi profesori de licee;
    5) De unu economu;
    6) De trei veghiatori de ordine;
    7) De mai mulţi servitori.
    314. Directorele secţiunii de sciinte va ave locuinta în scola, şi o va
guberna sub autoritatea Ministrului.
    315. Maestrii de conferinţe şi repetitorii se voru numi de Domnu, din
corpurile determinate în precedintele articolu, dupe recomendatiunea
Ministeriului.
    316. Economulu va fi numitu de Ministru, după recomendatiunea directorului
de sciinte.
    317. Veghiatorii de ordine se numescu de directorele de sciinte; ei
locuescu în scola şi au a inspecta pe elevi în orele de recreatiune, de
culcare, de dormire, peste nopte şi la sculare.
    Ei insotescu totu d'auna pe elevi la ducerea loru la cursulu facultatiloru
şi la intorcere.
    318. Elevii voru fi interni, intretinuti pe spesele Statului cu nutrirea,
vestimentulu, incaldirea, luminarea cărţile şi materialulu necesaru la studiu.
    319. Numerulu loru va fi trei-deci, din cari se voru admite câte dece pe
totu anul , sau mai mulţi de va cere trebuinta.
    320. Elevii la scola normale se admitu prin concursu, care se va face pe
fie care anu.
    321. Concursulu se va publică cu o luna mai 'nainte; inscripţiunile se voru
face de la 15 Septembre pînă la 1 Octobre; se va tine pentru acesta câte unu
registru la Universităţile din Bucuresci şi Iaşi.
    322. Nici unu aspirante nu se va înscrie, de cat după ce va depune, la
cancelaria rectorelui Universitatii, actele urmatore:
    1) Actu de nascere prin care se va constata ca aspirantele este nascutu
romanu, şi ca la 1 Ianuariu urmatoru va ave etatea de la septesupradece pînă la
doue-deci şi unu ani.
    2) Unu certificatu de vaccina, sau dovada ca au facutu de versatu;
    3) În casu de minoritate, o declaraţiune legalisata din partea tatălui sau
a tutorelui, cuprindetoria de autorisatiunea data aspirantelui de a se destina
la cariara de profesore în cursu dece de ani;
    4) Unu certificatu de aptitudine morale la funcţiunile invetamentului din
partea capiloru de institutiune unde aspirantele se va fi aflatu sau ca scolaru
sau ca invetatoru;
    5) Unu certificatu de studie prin care să se constate ca aspirantele a
trecutu esamenulu generale de clasile liceului cu succesu.
    323. Lista de inscriptiune a concurentiloru se va depune la Ministeru,
însoţită de tote actele susu dise şi cu avisulu rectorelui Universitatii asupra
fie-cărui aspirante.
    324. Concursulu se va începe la 10 Octobre. El va fi judecatu de o
comisiune compusa de septe membri, dintre cari trei voru fi numiţi dintre
profesorii de liceu şi clasiloru superiori; doui din profesorii facultăţii de
litere şi doui din ai facultăţii de sciinte. Acesta comisiune se va prevede de
rectorele Universitatii, care nu va ave votu.
    325. Cursulu acestei scole va fi de trei ani.
    326. Elevii se impartu în doue secţiuni; în cea de litere şi a de sciinte.
Aceste doue secţiuni se distingu de la inceputulu cursului, dar au puncturi de
contractu comune, cari remanu a se determina prin regulamente.
    327. Studiele anului d'antiu sînt o revisiune aprofundata a invetatureloru
de liceu.
    În anul alu douilea se va da acestoru invetaturi mai multă desvoltare şi se
voru perfectiona elevii în cunoscinte de totu felulu.
    Elevii voru urma totu d'odată în aceşti doui ani cursulu facultăţii
respective.
    În alu treilea anu elevii se considera ca viitori profesori şi li se
specialisa studiulu după invetamentulu la care ei se destina.
    328. Elevii voru pute în alu treilea anu sa suplinesca pe profesori în
clasile gimnasiali.
    329. Regulamentulu de amenuntele acestei scole se va face de consiliulu
permaninte şi se va aproba de Ministru.
    SECŢIUNEA II
    Despre fundarea de stipendie pentru scolele din strainetate
    330. Statului nu va mai da stipendie sub nici unu altu cuventu pentru
invetatura în scole din strainetate, de catu numai în interesulu instrucţiunii
publice naţionali şi sub urmatorele condiţiuni:
    a) Ca aspirantele să fie nascutu romanu, să fie recunoscutu fără midloace
proprie;
    b) Ca din suma destinată prin budgetu pentru stipendie, să se afecteze doue
treimi în favorea studentiloru esiti din scola normale, sau, în lipsa, aceloru
ce au absolvitu cursulu facultatiloru de litere sau sciinte, şi o treime în
favorea studenţilor esiti din cele alte facultăţi.
    331. Candu s'aru simţi necesitate d'a se fonda unu stipendiu afară din
previsiunile articulului precedinte, un asemine stipendiu nu se va pute funda
de catu prin lege speciale, data în cunoscinta de causa.
    332. Pentru tote stipendiele ce voru fi a se da în urmarea articulului 330,
se va tine concursu, în casu candu se voru presenta mai mulţi aspiranti la
acelasu locu.
    333. Concursulu se va publică cu trei luni mai nainte. El se va tine, dacă
după articolul precedinte va fi casu de concursu, înaintea unei comisiuni
compuse de cinci membri numiţi de Ministru şi preseduta la Bucuresci de unu
membru alu consiliului permaninte, şi la Iaşi de rectorele Universitatii.
    Preşedintele nu va ave votu.
    Asupra reportului comisiunii, Ministrulu va numi pe titularu stipendieloru.
    334. Stipendiele se voru da pe timpulu ce va margini consiliulu permaninte,
după date positive asupra cursului scolei în care stipendistulu are a intra,
sau asupra naturei studieloru ce are a face.
    335. Stipendistulu se va obliga în scrisu, de a servi la intorcerea în
patria ca profesore în decursul de indouitu timpul de catu celu petrecutu în
strainetate cu spesele statului, însă sub condiţiune, în favorea sa, de a fi
chiamatu la unu asemenea postu în cei d'anteiu doui ani după intorcere.
    În casu de minoritate, se va obliga şi elu însuşi şi părintele sau tutorele
seu.
    336. Stipendistulu va fi datoru a tramite pe fie-care anu Ministerului
documente de frequentarea cursuriloru, sau, în lipsa, de esaminele ce va fi
trecutu, şi la intorcere, sa presinte certificatulu de absolutiune usitatu la
acela în care a urmatu.
    La din contra urmare, şi în lipsa de vre-unu cuventu de justificare,
stipendistulu, după unu primu advertimentu alu Ministrului, va fi rechiamatu în
tera, dacă se afla în acestu casu, şi în genere va fi supusu a intorce Statului
tote spesele făcute cu densul în strainetate.
    337. Cînd din causa bine cuventata unu stipendistu nu'şi-a terminatu
studiele în timpulu marginitu, Ministerulu, în consiliulu permaninte, va pute
sa'i prolunge terminulu după împrejurări, fără însă ca acesta prolungare sa
treca peste duoi ani.
    338. Particularii, precumu şi municipalitatile şi ver ce alte corpuri potu
asemenea sa fundeze stipendie în favorea desvoltarii instrucţiunii. În casu
candu aceştia voru voi a incredinta gubernului asemeni fonduri, priimirea loru
se va face printr'o lege.
    339. Stipendiele fundate în virtutea art. precedinte, se voru întrebuinţa
după voinţa espresa a fundatoriloru, iar în lipsa, după regulele întocmite
pentru stipendiele Statului.
    340. Aceste stipendie voru purta numele fundatoriloru loru, şi se va face
menţiune de densele în statistica anuale a scoleloru.
    341. Dacă fundatorele a determinatu numerulu stipendistiloru şi dacă sumele
afectate pentru întreţinerea loru nu suntu de ajunsu, Ministerulu va scade
numerulu stipendistiloru la mesura sumeloru afectate.
    342. Scolarii stipendiati de particulari sau alte corpuri, vor fi supuşi la
acelesi regule de disciplina şi ordine ca şi scolarii stipendiati de Statu.
    SECŢIUNEA III
    Despre scolele primărie, normali şi despre conferinţele şcolare săteşti
    343. Nu se voru pute priimi invetatori în sate de catu cei cari voru
justifica ca au trecutu cusurile prevedute prin art. 32.
    344. În oraşele unde voru fi mai multe scole primărie urbane, consiliulu
permaninte va determina una dintr'însele care va servi de scola primăria
normale.
    395. În acestu casu consiliulu permaninte va elabora o programa speciale
care va coprinde şi notiuni de agricultura şi de artea veterinaria.
    346. Odată pe anu şi anume în cea d'anteiu septemana după Pasci, fie-care
revisore va aduna în conferinţa, la orasulu centrale alu circumscriptiunii
sale, pe toţi sub revisorii acelei circumscriptiuni.
    Aceste conferinţe vor tine celu putinu trei septamani.
    347. Revisorele va areta sub-revisoriloru în ce consistu datoriele loru, le
va esplica legile şi regulamentele relative la scolele comunali; va discute
împreună cu densii totu ceea ce intereseza invatamentulu comunale şi masurele
de luatu spre imbunetatire.
    348. Revizorele va adresa Miniterului unu reportu detaliate despre aceste
conferinţe.
    349. De duoe ori pe anu, şi anume la inceputulu lui Iuniu şi la inceputulu
lui Septembre, sub-revisorele va aduna în conferinţa, la o scola comunale cea
mai centrale, pe toţi invelatorii satesci din circumscriptiunea sa.
    Aceste conferinţe voru tine fie-care celu putinu câte trei septemeni.
    350. Sub-revisorele va tine în aceste conferinţe lectiuni repetitore şi
desvoltatore asupra invatatureloru ce se propunu în scolele rurali.
    Elu le va tine încă unu micu cursu de pedagogia şi didactica.
    351. Resultatulu acestoru conferinţe se va supune de către fie-care sub-
revisore, printr'unu indoitu reportu revisorelui respectivu, care va adresa
către Ministru unulu din cele doue reporturi, împreună cu observaţiunile ce aru
ave a face elu însuşi.
    CAP. 2
    Despre numirea personalelui Instrucţiunii publice

    SECŢIUNEA I
    Personalului Adiministratiunii speciali
    352. Revisorii şi sub-revisorii, directorii de scole secundarie,
directricile de scole de fete, provisorii de internate, decanii facultăţilor,
rectorii universitatilor şi toţi cei însărcinaţi cu administraţiunea scolaria,
se vor numi sau se vor confirma de Domnu după recomendatiunea Ministrului.
    353. Ei vor trebui să fie Români, născuţi sau naturalisati, şi deosebit, sa
întrunească şi calităţile cerute prin urmatorele article.
    354. Nu se vor pute numi revisori, de cat cei ce vor justifica de
cunoscintele ce se propunu într'unu gimnasiu.
    355. Nu se vor pute numi sub-revisori de cat cei ce vor justifica ca posedu
cunoscintele clasilor primărie.
    356. La casu cînd numerul aspirantilor ar fi mai mare de cat numerulu
locurilor vacanti, consiliulu permaninte va alege prin concursu pe cei mai
meritanti.
    357. Acum la început, în lipsa de persoane cu calităţile cerute prin art.
354 şi 355, se va numi prin preferinta dintre foştii revisori şi sub-revisori
cari s'au făcut bine cunoscuţi în asemenea serviciu.
    358. Revisorii şi sub-revisorii nu vor pute să aibă nici o alta funcţiune
nici profesiune.
    359. Directorii de licee, de gimnasie, de scole reali şi de seminarie, nu
se voru pute numi de catu dintre actualii profesori ai aceloru scole cari au
mai mulţi ani de serviciu în sfera instrucţiunii.
    360. Directorii de seminarie vor fi clerici. Ministrul va consulta, asupra
alegerii lor, pe chiriarchul locale.
    361. Directricile scolelor de fete nu se vor pute numi de cat dintre
actualile institutrici şi profesore ale acelor scole, cari au etatea de
douedeci şi unu ani pentru scolele primărie, de douedeci şi cinci ani pentru
scolele secundarie.
    362. Provisorii de internate nu vor pute sa cumuleze cu acesta funcţiune
nici o alta funcţiune administrativă în sfera instrucţiunii.
    363. Decanii facultăţilor şi rectorii universitatilor se vor supune la
Domnu de către Ministrul Instrucţiunii, după ce vor fi fost aleşi de corpurile
respective, conformu art 277 şi 292.
    SECŢIUNEA II
    Despre personalul invetator
    364. Numirea definitivă a invetatorilvr satesci se va face prin decisiune
ministeriale, data în forma art. 14; numirea institutorilor şi institutricilor,
precum şi a profesorilor, se va face prin decretu Domnescu. Numirea
invetatorilor şi institutorilor la scolele înfiinţate şi întreţinute de comune,
se va face de ele prin autorisatiune ministeriale.
    365. Numirea provisoria a invetiatorilor satesci se va face de prefectulu
judeţului, după recomendarea revisorului acelui judeţu; numirea provisoria a
institutorilor şi institutricilor, precum şi a profesorilor, se va face prin
decisiune ministeriale data în forma art. 14.
    366. Numirea provisoria se va face pe cursu de unu anu pentru invetiatorii
satesci, de doui ani pentru institutorii şi institutricile din comunele urbane,
pe cursu de trei ani pentru profesorii de gimnasie, licee şi facultăţi.
    367. Nimeni nu va pute questiga o numire provisoria de invetator,
institutor, institutrice, nici profesor, de catu dacă va justifica despre
absolvirea unor studie identice sau analoge cu cele ce sînt a se propune în
clasea vacante, precum şi a tuturor studielor inferiori acelora.
    368. Deosebit de acesta, aspirantii la unu locu vacante de invetiator în
genere, vor fi supuşi la o încercare care va consiste:
    a) Sau în proponimente publice de aceleaşi materie făcute cel putinu în
cursu de doui ani, dacă nu va fi trecutu mai multu de trei ani de la încetarea
acelor proponimente;
    b) Sau în publicaţiune de scrieri asupra acelora'şi materie.
    c) Sau în esamenu, cînd candidaţii, mai putini la numeru de cat locurile
vacanti, nu au nici unul din titlurile aretate în cele doue alineate
precedinti, ori, cînd titlurile ce potu ave conformu acelora'şi alineate nu
sînt judecate de comisiunea competinte în destul de multamitore.
    d) Sau în concursu, în acelaşi casu prevedutu prin precedintele alineatu,
dacă candidaţii sînt mai numerosi de cat locurile vacanti.
    369. Arbitrii cari vor judeca titlurile şi aptitudinea candidaţilor vor fi:
    1) Pentru invetiatorii satesci, revisorele, inginerul sau în lipsa, medicul
judeţului şi institutorul de clasea IV-a alu oraşului.
    2) Pentru institutorii şi institutricile din comunele urbane, doui dintre
profesorii gimnasiului locale sau celu mai apropiatu, traşi la sorţi, revisorul
judeţului şi doui delegaţi din partea primăriei locali.
    3) Pentru profesorii de gimnasie, trei profesori de clasi superiori ai
liceului celui mai apropiatu, traşi la sorţi, trei delegaţi din partea
municipalitatii şi directorele liceului.
    4) Pentru profesorii clasilor superiori de licee, arbitri vor fi:
directorele liceului, câte doui profesori traşi la sorţi din corpul profesorale
al Facultăţilor din Bucuresci, pentru partea de dincoce de Milcovu, şi din Iaşi
pentru cea de dincolo de Milcovu, de litere şi de sciinte, şi doui sau trei
membri, după trebuinta spre completarea numerului de septe, delegaţi din partea
primăriei locali din sinul seu, sau dintre particulari numiţi de ministru.
    5) Pentru profesorii de Facultăţi, decanul şi patru profesori şi facultăţii
acelei sciinte, luati prin sorţi, pentru Bucuresci de la facultatea din Iaşi,
şi pentru Iaşi de la cea din Bucuresci, doui membri din consiliul de Statu din
secţiunea corespundetoria acelei facultăţi, doui membri aleşi, după natura
facultăţii sau din curtea de casatiune, sau din consiliul medicale, sau din
consiliul tecnicu, iar în lipsa, delegaţi din partea Ministrului.
    370. Profesorii sau institutorii chiamati în virtutea articlului precedinte
a fi arbitri, nu pot fi luati de cat dintre cei titulari.
    Aceste comisiuni se vor prevede de unul dintre ai lor membri numitu de
Ministrul Instrucţiunii.
    371. Decisiunea comisiunii se va lua prin majoritate de voturi
    Comisiunea nu va pute funcţiona de cat fiind în numerul completu al
membrilor cei legiuiti prin art. 369.
    372. La casu de vacatiune a unui locu de invetiator, institutor sau
profesor, se va publică prin îngrijirea Ministrului, cel puţin cu trei luni şi
jumetate mai 'nainte diua în care va ave să se proveda la ocuparea acelui locu
de institutore sau profesore, şi cu o luna mai 'nainte pentru invetiatori.
    373. În intervalul de trei luni şi jumetate înaintea dilei defipte,
candidaţii vor trebui să depună la Ministeriu actul lor de nascere şi sa
declare veri ce titluri vor crede ca au.
    374. La diua defipta comisiunea de care să face menţiune în art. 369 va
procede la esaminarea acelor titluri, şi, de va fi trebuinta, la esamenul sau
la concursul candidaţilor după distincţiunile art. 368.
    375. Obiectele esamenului sau ale concursului vor fi:
    a) Pentru invetiatorii satesci, cunoecintele declarate obligatorie prin
art. 32 şi notiuni de agricultura şi de artea veterinaria, pe cat se va pute.
    b) Pentru profesorii de gimnasie, cunoscintele ce se propunu în licee.
    c) Pentru institutori şi institutrici, cunoscintele clasilor primărie şi
gimnasiale.
    d) Pentru profesorii supesiori de licee, cunoscintele apeciali asupra
materiei ce are să se propună în vacantea clase; deosebit ei vor fi datori a
justifica de absolvirea invetiaturilor de liceu sau, în lipsa, să fie supuşi la
unu esamenu generale de acele invetiaturi.
    e) Pentru profesorii de facultăţi, cunoscinte speciali asupra ramului
pentru care se destina; deosebit de acesta, ei vor fi datori se justifice de
absolvirea invetiaturilor de liceu.
    376. Esamenul şi coneursul vor consiste pentru invetiatori, institutori,
institutrici şi profesori de veri ce gradu, în câte o proba scrisă şi câte o
lectiune facuta înaintea comisiunii pentru fie care obiectul din cele coprinse
în art. precedinte.
    Însă aspirantii la profesoratu în clasile superiori de licee sau de
facultăţi vor trebui, peste acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se
presinta, trei probe scrise şi trei lectiuni.
    377. Tema fie carii probe scrise şi lectiuni nu va pute fi, sub pedepsa de
nulitate, mai coprindetoria de cat subiectul unei lectiuni de clase.
    Cu tote acestea, pentru câte una din cele trei probe scrise şi lectiuni, de
cari se face menţiune în paragraful articlului precedinte, va trebui să se
propună câte o tema generale.
    378. Tema pentru proba inscrisu precum şi pentru lectiunea orale se trage
la sorţi; însă, cea pentru proba scrisă, în momentul cînd candidaţii sînt
pârâţi a intră în camera ce le este destinată spre a tracta; cea pentru
lectiunea orale cu doue-deci şi patru de ore mai 'nainte de încercare.
    Tragerea la sorţi se va face printr'unu copilu.
    379. Urna cu biletele de sorţi va coprinde tote materiele obiectului asupra
cărui se face esamenul sau concursul.
    În casul contrariu, precum şi în casul cînd aceeaşi materia s'ar găsi
scrisă pe mai multe bilete, totul este nulu.
    380. Comisiunea va verifica biletele şi va face menţiune în procesul seu
verbale de observarea formalităţilor preacrise prin cele doue article
precedinti.
    381. Lectiunile candidaţilor se vor face în publicu. Probele scrise se vor
tipari fără nume în jarnalul instrucţiunii.
    Se va tipari asemenea şi procesul verbale al comisiunii asupra resultatului
esamenului sau concursului.
    382. Ministrul primind reportul comisiunii, va face numirea provisoria a
candidatului admisu, după forma prescisa prin art. 365. Asemenea şi Prefectul
judeţului.
    383. Invetiatorii, institutorii şi profesorii sînt datori a face, la
numirea lor, juramentu de supunere la constitutiunea tere şi de fidelitatea
Domnului.
    Acest jurament se va face la Bucuresci înaintea Ministrului, la Iaşi
înaintea rectorelui; iar la cele alte judeţe înaintea directorelui de liceu sau
de gimnasiu, şi în lipsa, înaintea prefectului.
    SECŢIUNEA III
    Despre drepturile şi datoriele profesorilor, institutorilor şi
invetatorilor
    384. Profesorii titulari de facultăţi sînt inamovibili.
    385. Profesorii inamovibili nu vor fi stramutati, fără a lor espresa
invointa, de la un locu la altul.
    386. Ei nu vor fi revocaţi de cat pentru motivele şi dupre formele
determinate printr'acesta lege.
    387. Toţi membrii corpului iuvetamentului publicu, pe cat se afla în
activitate de serviciu, da dreptul de scutela de serviciul militariu.
    Dupe doui-supra-dece ani de serviciu, renumerariul invetatorilor va fi
indoit de cat cel primitivu.
    338. Invetatorii sînt datori a frequenta regulat clasea lor şi a intră în
clase la ora determinata prin regulamente.
    389. În casu de contraventiune la articlulu precedente repetita de trei ori
în cursu de o luna şi fără motivu bine cuventat, Ministrul, în consiliul
permanente, va retine din lefa acelui invetatoriu ceea se i s'ar fi cuvenit pe
dilele în cari şi a călcat datoriele.
    390. Lipsirea de la clase în cursu de o luna fără congediu şi fără scusa
bine cnventata, va face să se considere demisionariu invetatoriulu.
    Între scusele bine cuventate ale acestui articlu şi ale celui precedinte nu
se vor pute admite cele întemeiate pe alte ocupatiuni ce ar fi avut
invetetorul, deosebite de ocupatiunile legiuite ale funcţiunii sale de
invetatoru.
    391. Împlinirea obligaţiunilor de asiduitate de cari se face menţiune în
cele trei articole precedinti, va fi constatată printr'un registru de presenta,
în care invetatorul va insemna ora şi va subscrie atît la intrare cat şi la
esire sub pedepsa prescrisă prin art. 389.
    392. Institutorii şi profesorii de gimnasie şi de licee, în timpul celor
doue de anteiu perioade ale cursului loru după ce vor fi primit numirea
definitivă, nu voru pute sa ocupe nici o alta funcţiune, nici sa eserciteze vre
o profesiune alta de cat cea de invetatori de materia pentru care au fost
numiţi.
    Contravenitorulu se va socoti demisionariu.
    393. Aceeaşi îndatorire este impusa, sub aceeaşi penalitate, profesorilor
superiori de licee şi profesorilor de facultăţi, în timpul celor d'inteiu trei
perioade ale cursului lor după numirea lor definitivă.
    394. Proibitiunile stabilite prin cele doue article precedinti se voru
splica şi la profesorii numiţi înainte de promulgarea acestei legi, pe timpul
de sese ani socotiţi de la a lor confirmare facuta conformu legilor anteriori
acesteia.
    395. Institutorii şi profesorii vor fi datori a trece, în cursul anului
scolariu, tote materiele coprinse în programa, dând fie carii dintr'ensele o
egal proportionata desvoltare.
    Cel ce ar contraveni pentru a treia ora la acesta îndatorire va fi pasibile
de suspensiune.
    396. Profesorii cari vor calca datoriele ce le sînt impuse prin acesta
lege, sau cari aru compromite în veri ce modu demnitatea caracterului loru, vor
fi supuşi, după casuri, la advertimentu, censura, suspensiune sau destitutiune.
    397. Advertimentul se va da de superiorul imediatu prin scrisore secreta.
    398. Censura, suspensiunea şi destitutiunea se vor pronuntia de o comisiune
de cinci profesori, aleşi prin sorţi din corpul profesorale al gradului de
invetament superioare celui în care functiuneza invetatoriul inculpatu.
    Acesta comisiune se va compune, pentru profesorii de facultăţi de la
Bucuresci, din corpulu profesorale al facultăţii de la Iaşi şi vice versa.
    399. Censura atrage cu sine de dreptu perderea onorariului pe o luna.
    400. Suspensiunea se va pronuntia pe timpul mărginit, incepend de la trei
luni în sus, seu pe timpul nedeterminat, după împrejurări.
    401. Suspensiunea atrage cu sine perderea onorariului pe timpul cat va
tine.
    402. Suspensiunea nu se va pune în lucrare de cat după ce otarirea prin
care este pronunţată va fi aprobată de Ministru.
    403. Destitutiunea pronuntiata nu se va esecuta de cat în urma unui decretu
Domnescu.
    404. Invetiatorul destituitu conformu regulelor de mai sus, nu va mai pute
fi admisu nici o dată la funcţiuni de invetiatoriu publicu.
    405. Urmăririle contra invetiatorilor după regulele stabilite prin acesta
lege nu vor împiedica cursu legale al acţiunii publice, de va fi unu asemenea
casu
    APENDICE
    Instrucţiunea privată
    406. Scolele sau internatele private potu coprinde ori ce invetiatura,
primăria, secundaria, speciale.
    407. Scolele private de fete vor trebui să fie sub direcţiunea unei femeie.
    408. Programa şi regulamentele speciali ale ori carii scole private vor fi
mai anteiu aprobate de Ministru.
    409. Directorii Scolelor private primărie vor fi datori a adopta programa
scolelor primărie publice.
    Cînd însă într'o scola privată se va forma una sau mai multe clasi
gimnasiali, directorele scolei va pute adopta pentru acele clasi o programa
chiar deosebită de a scolelor publice.
    410. Pe lîngă condiţiunile de studie, ori ce scola sau internatu privatu va
trebui să fie bine condiţionatu în respectulu moralităţii şi alu igienei.
    Acele scole, în cari se va perde timpmu copiiloru, sau în cari se va altera
moralea sau sanetatea loru, se voru suspende sau închide.
    411. Pedepsele disciplinarie la scolele private voru fi aceleaşi ca la
scolele publice.
    412. Scolele voru tine pe fie-care anu, unu esamenu generale la care voru
asiste persoane delegate din partea consiliului permanente în Bucuresci, din
partea rectorelui universitatii pentru Iaşi, sau din partea directorelui de
gimnasiu ori a comitatului scolariu pentru cele-lale oraşe.
    413. Scolele private voru fi puse sub privighiarea Ministrului
Instrucţiunii, a rectoriloru de universitatii, a revisoriloru a comitatului
scolariu şi a consiliului comunale.
    Scolele private elementarie din comunele rurali voru fi puse şi sub
previghiarea sub revisorilori locali.
    414. Revisorii şi sub revisorii voru visita aceste scole directu ori de
câte ori va cere trebuinta.
    415. Fie-care scola sau internatu privatu va ave unu registru de
inspecţiune ca şi scolele primărie publice.
    416. Candu directorele unei scole sau internatu da dovada de incapacitate,
desordine sau nemoralitate, nu se va conformă instrucţiunilor şi ordinilor
primite, sau cînd scola sa altereza morala sau sanetatea copiilor, i se va da
unu advertimentu din partea Ministrului.
    Ministrul va pute chiama pe directorele sau capulu scolei ori internatului
înaintea sa spre a 'i face observarile cuvenite ai a-lu asculta în apărările
sale.
    417. Dacă după asemeni încercări, reul tot urmeza, Ministrul în consiliul
permanente va pute pronunţa închiderea provisoria sau definitivă a scolei.
    Aceasta mesura se va lua sau din oficiu, sau în urma reporturilor primite
de la revisori şi sub revisori, sau după cererea facuta de comitatul scolariu
sau de consiliul comunelor.
    Închiderea scolei se va efectui sau îndată, sau după ore care terminu,
conformu cu gravitatea împrejurărilor.
    418. Acesta lege se va pune în lucrare cu începerea anului scolariu 1865.
    Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de faţa, investite cu sigiliul
Statului şi trecute în Monitorul Oficiale, să fie adresate Curţilor,
Tribunalelor şi tuturoru autorităţilor administrative, ca să le înscrie în
registrele lor, să le observe şi să facă a le observa, şi Ministrul Nostru
Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instrucţiunii
publice, este insarcinatu cu preveghiarea publicării lor.
    Datu în Domnesca Nostra reşedinţa Bucuresci, la 25 Noembre anul 1864.
                      ALECSANDRU IOAN

                    Ministru Secretaru de Statu la

                  Departamentului Justiţiei, Cultelor
                       şi Instrucţiunii Publice,
                            N. Cretulescu
21331 1864-11-25
                             -----
0 0