Testare şi evaluare psihologică.

Consideraţii introductive
Scopul testării şi evaluării psihologice
• Optimizarea activităţii
• Cunoaşterea tendinţei de evoluţie a abilităţilor aptitudinilor evaluate la angajare
• Pentru decizii privind angajarea, promovarea, restructurarea sau disponibilizarea
angajaţilor
• Evaluarea psihologică cu scop formativ
• În scopul cunoaşterii angajaţilor
• Evaluarea psihologică în managementul carierei
Diferenţa între testarea şi evaluarea psihologică

Criteriu Testarea psihologică Evaluarea

Gradul de complexitate Mai simplă, presupune o procedură Mai complexă, presupune proceduri
uniformă diferite

Durata Mai scurtă, cuprinsă între câteva minute şi Mai lungă, de la câteva ore la câteva
câteva ore zile

Sursele de date O persoană, cea careia i se aplică testul Persoana evaluată şi alte surse (rude,
profesori, etc.)

Focalizarea Comparaţii cu ceilalţi Unicitatea (individul, grupul,

situaţia)

Calificări necesare utilizării Cunoaşterea testelor şi procedurilor de Cunoaşterea testelor, a altor metode
testare şi a ariei evaluate (cerinţele postului)

Criteriu Testarea psihologică Evaluarea

Baza procedurală Obiectivitate. Cuantificare Subiectivitate sub forma judecăţii

 clinice. Cuantificare limitată

Costuri Necostisitoare Costisitoare, mai ales dpdv al

specialiştilor calificaţi

Scop Obţinerea datelor pt luarea deciziilor Decizii care privesc întrebarea sau
problema solicitantului

Grad de structurare Înalt structurară Are aspecte structurate, dar şi

nestructurate

Evaluarea rezultatelor Investigaţii relativ simple ale Dificilă din cauza variabilităţii
validităţii şi fidelităţii metodelor, evaluatorilor, întrebărilor,
etc.

Testarea psihologică se foloseşte îndeosebi în deciziile privind posturile de execuţie.

Evaluarea se foloseşte în situaţiile selecţiei, promovării personalului de conducere, dar şi în
consiliere şi formare profesională.
Măsurarea / testarea psihologică
• Obiectul măsurării: trăsături, particularităţi sau dimensiuni psihologice.
• Măsurările psihologice reprezintă estimări realizate pe scale nominale, ordinale sau pe
intervale, adică scorurile obţinute la un test sunt estimări ale poziţiei sau rangului
ocupat de o persoană faţă de alte persoane testate. Rezultatele la un test nu ne arată
“cantitatea” de inteligenţă, de aptitudini sau de trasături psihologice, ci un raport
ordinal.
Testul psihologic
• O măsură obiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportament (Anastasi, 1976,
1988).
• O probă utilizată cu precădere în psihologia diferenţială care permite descrierea
comportamentului unui subiect într-o situaţie definită precis, prin raportare la
comportamentulunui grup precis de subiecţi aflaţi în aceeaşi situaţie standard.
Descrierile se fac de obicei în formă numerică (Dicţionar de psihologie, 1994).
Condiţiile utilizării testelor psihologice
• Protecţia intimităţii subiectului
• Confidenţialitatea rezultatelor
• Comunicarea rezultatelor testării psihologice (interpretarea)
• Respectarea drepturilor minorităţilor
Etapele construirii testului
 • Conceptualizarea testului
• Construirea testului psihologic (scrierea itemilor, crearea băncii de itemi, realizarea
formatului itemilor)
• Aplicarea variantei iniţiale (studiul pilot)
• Analiza de itemi (indicii de dificultate, de validitate, de fidelitate, de discriminare ai
unui item)
• Revizuirea testului si redactarea formei finale
• Studii de validare şi etalonare
• Redactarea manualului testului
Exemple de instrumente psihologice folosite în România pentru testarea, evaluarea şi selecţia
personalului
• Instrumentele psihologice oferite de Testcentral
– F-JAS, Fleishman Job Inventory. Autor: Edwin A. Fleishman.
F-JAS 1 testează aptitudini fizice, senzoriale, psihomotorii şi cognitive, pe 54 de scale de
evaluare, în 7 trepte, cu ancore comportamentale.
F-JAS 2 testează aptitudini sociale, interpersonale, pe 21 de scale.
Echivalenţa formelor română şi americană este aproape perfectă (r=0,98), adaptarea debutând
în anii ’80 sub supervizarea prof. Horia Pitariu de la UBB Cluj.
Testcentral
– IST – Test de inteligenţă structurată 2000R
Măsoară: inteligenţa verbală, inteligenţa numerică, inteligenţa figurală, raţionamentul (suma
celor trei)
Are 84 de itemi care se rezolvă cu limită de timp, în maxim 144 de min. Vârsta: 14-65 de ani.
– GAMA – bateria de măsurare a aptitudinilor generale pentru adulţi
Evaluează aptitudinea intelectuală generală cu ajutorul itemilor nonverbali, care necesită
utilizarea raţionamentului şi logicii (forme abstracte).
Are 66 de itemi/ 4 subscale: identităţi, succesiuni, analogii, construcţii. Timp de administrare:
25 de minute.
Folosit foarte mult în selecţia de personal şi în educaţie.
– NEO-FFI – Inventarul de Personalitate Nonverbal
este forma scurta a NEO PI-R, Inventarul de Personalitate NEO Revizuit (Revised NEO
Personality Inventory, NEO PI-R), care este cel mai celebru, cel mai utilizat şi cel mai “în
vogă" chestionar de personalitate în psihologia moderna, evaluând constructele clasice ale
modelului Big Five (Nevrotism, Extraversie, Deschidere catre experiente, Agreabilitate si
Constiinciozitate).
Chestionarul are doar 60 de itemi, masurati pe o scala in 5 trepte. Administrarea lui se face in
10 minute, iar scorarea se realizeaza in cateva secunde prin formatul online si in sub un minut
in formatul creion-hartie. 
– California Psychological Inventory (CPI)
– este cel mai puternic instrument psihometric pentru evaluarea personalitatii
umane, adulte, normale. CPI este folosit pe scara larga intr-o multitudine de
situatii si scenarii, plecand de la utilizari cvasi-clinice si de adaptabilitate
sociala (diagnoza deviantei si delincventei) si ajungand la aplicatii precum
selectia de personal, analiza aptitudinilor de leadership, a aptitudinilor creative,
diagnoza grupurilor / echipelor de munca, orientarea vocationala, dezvoltarea
carierei etc.
– CPI contine 20 de scale primare ("populare") si un numar variabil (de la varianta la
varianta, intre 7 si 12) de scale secundare.
– Scalele primare sunt grupate in 4 categorii principale:
(a) Masuri ale stilului si orientarii interpersonale, cu scale precum Dominanta (Do),
Capacitatea de status (Cs), Sociabilitatea (So), Prezenta sociala (Sp), Acceptarea de sine (Sa),
Independenta (In), Empatia (Em);
(b) Masuri ale orientarii valorice si normative, cu scale precum Responsabilitatea (Re),
Socializare (So), Autocontrolul (Sc), Impresia buna (Gi), Comunalitatea (Cm), Stare de bine
(Wb) si Toleranta (To);
(c) Masuri ale functionarii cognitive si intelectuale, cu scale precum Realizarea prin
conformare (Ac), Realizarea prin independenta (Ai) si Eficienta intelectuala (Ie);
(d) Masurile rolului si stilului interpersonal, cu scale precum Intuitia psihologica (Py),
Flexibilitatea (Fx) si Feminitatea/Masculinitatea (F/M).
• Cele mai cunoscute scale secundare ale CPI sunt:
– Scala Mp (Potential managerial, Managerial Potential)
– Scala Wo (Orientarea spre munca, Work Orientation)
– Scala Ct (Temperament creativ, Creative Temperament)
– Scala Lp (Leadership, Leadership)
– Scala Ami (Amabilitate, Amicability)
– Scala Leo (Orientarea spre aplicarea legii, Law Enforcement Orientation)
– Scala Tm (Încapatânare, Tough-mindedness)
– Scalele B-Ms si B-Fm (Scalele Baucom pentru Feminitate/Masculinitate)
– Scala Anx (Anxietate, Anxiety)
– Scala Nar (Narcisism, Narcissism)