Riga Crypto și lapona Enigel

Ion Barbu
Modernismul este un curent literar apărut în secolul al XIX-lea și manifestat cu predilecție în perioada
interbelică. Se caracterizează prin atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale si anticonservatoare si include mai
multe curente literare: simbolismul, fauvismul, futurismul, cultismul, expresionismul, constructivismul și curentele de
avangardă, cum ar fi dadaismul, suprarealismul și abstracționismul.
În literatura română, în perioada intebelică, trăsăturile modernismului sunt teoretizate de către Eugen
Lovinescu, prin intermediul cenaclului și revistei Sburătorul. Orientarea artistică promovează o înnoire a literaturii prin
desprinderea de trecut și prin crearea unei modalități inovatoare de exprimare. În ceea ce privește poezia, se urmărește:
înlăturarea completă a obiectivității prin crearea unui lirism subiectiv, ambiguitatea limbajului prin utilizarea metaforei și
inovația formală prin renunțarea la prozodia tradițională.
În lirica românească interbelică, modernismul înregistrează trei nume mari: Tudor Arghezi, Lucian Blaga și Ion
Barbu. Ion Barbu.