TRANSCRIEREA INTERACŢIUNILOR

CONSILIU PROFESORAL

Situaţia de comunicare
Data înregistrării: 6 noiembrie 2007
Locul înregistrării: cancelaria unei instituţii şcolare
Participanţi:
Adina: cca. 40-45 de ani, directorul şcolii şi profesor de limba româ nă ;
Bianca: cca. 45 de ani, medic şcolar;
Cornel: cca. 55-60 de ani, profesor de fizică şi preşedintele comisiei CEAC;
Dana: cca. 55-60 de ani, profesor de informatică ;
Marcel: cca. 60 de ani, profesor de fizică şi responsabil cu orarul;
Felicia: 28 de ani, profesor de franceză şi de italiană ;
Grigore: 30 de ani, profesor de geografie;
Elena: 25 de ani, profesor de istorie;
Ileana: cca. 35 de ani, profesor de engleză şi lider de sindicat;
Maria: cca. 45 de ani, director adjunct şi profesor de fizică ;
Ioana: cca. 50 de ani, profesor de limba româ nă ;
Larisa: cca. 30-35 de ani, profesor de informatică ;
Mihai: cca. 55-60 de ani, profesor de biologie;
Nicolae: cca. 55-60 de ani, profesor de matematică .
Observaţii: Se ştia că se înregistrează . Înregistrarea cuprinde întreaga şedinţă .

Adina: fizică# ┴ doamna:: doctor ‹R se va retrage mai repede›↓ de

aceea vom face# PRIMUL punct al ordinii de zi.
Bianca: bună ziua. vă mulţumesc frumos pentru invitaţie. ‹Z am
fost plăcut surprinsă›. DECI↓ programul pe şcoala dumneavoastră↓
este# ‹OF marţea›. programul de cabinet# marţea. am cabinet de la
ora nouă pînă la ora unu. ‹R înseamnă că în acest interval de
timp› ‹MARC eu sunt de găsit›. # eu ca ‹OF medic›. # acum↓ # s-a-
ntîmplat că: ‹R am venit în şcoala dumneavoastră pentru faptul că
aţi fost una din şcolile din tractoru care a ră:↓ a rămas fără
medic›. a fost doamna doctor [nume] înainte. ‹OF şi:› pe reţeaua
de medicină şcolară s-a făcut o nouă organizare şi↓ iată-mă la
şcoal! la şcolile din tractoru#. ă: s-a mai întîmplat#↓ că:
începând cu data de-ntîi asistenta care_a existat aici↓
((tuşeşte)) e vorba de domnişoara [nume]↓ are o problemă de
sănătate şi cel puţin două săptămâni este în medical. # deci↓ de
vreme ce↓ la cabinet↓ era un program↓ am înţeles că: dumneaei
venea luni↓ marţi↓ şi vineri# era [prenume]# î: # [prenume]
nemaifiind fiind bolnavă voi fi eu marţea. programul meu de marţi
RĂMÎNE indiferent că# este [prenume]↓ sau nu este [prenume]↓ că
este cadrul mediu↓ sau nu este cadrul mediu↓ dar EU o voi aduce↓
# pe_o altă doamnă asistentă de la [nume instituţie] special aici
pentru că↓ vom începe acea campanie de vaccinare la clasele a
douăsprăzecea↑ împotriva hepatitei be ‹R cu care de altfel
dumneavoastră aţi fost obişnuiţi şi întotdeauna am avut sprijinul
cadrelor didactice:› ‹OF şi› au fost îngăduitori ca să: să scoatem
copilaşii şi să reuşim să ne facem şi noi cumva↓ în paralel↓
treaba. deci↓ asta urmează. cît de curînd. cei de la sanepid ar
fi trebuit pînă acum să ne dea dozele de vaccin# NU ŞTIU din ce
motive se tergiversează proble:ma:. din păcate↓ şi anul trecut
doza a treia ‹MARC nu s-a mai› efectuat. ‹R noi dăm în disperare
telefoane la sanepid să vedem cînd primim dozele respective›.
oricum o să vă anunţăm prin direcţiune şi-o să vă cerem în
continuare sprijinul# să scoatem copilaşii↓ # cîte_o oră. începem
cu clasele a douăsprăzecea. de fapt pe ei îi şi vaccinăm să
rezolvăm problema ă: asta legat de: program. dup-aceea scutirile
de sport. # nu este ceva aşa de complicat cu scutirile de sport
pentru că# îm: sînt convinsă că sunteţi în asentimentul meu şi
copilaşii ăştia trebe să facă mişcare↓ să se dezvolte# armonios
măcar↓ măcar atîta↓ să profite de orele de educaţie fizică pe
şcoală↓ ┴ şi din diverse motive apar fel de fel de scutiri cu
diagnostice mai mult sau mai puţin adevărate↓ reale. # EU îmi dau
seama noi ne dăm seama CARE↓ UNDE↓ CUM↓ este chiar aşa cum scrie
pe hîrtia respectivă↓ NU ESTE chiar aşa↓ motiv pentru care: # am
rugămintea ca↓ atunci cînd copilaşul apare cu o scutire de sport
să fie┴ am discutat cu UNA din doamnele# profesoare de sport#
Adina: [doamna [nume]
+Bianca: [nu ştiu dacă zicem
Adina: probabil că da
+Bianca: acum vreo două săptămîni şi chiar dumneaei m-a rugat şi-
am fost în asentimentul dumneaei↓ ca acel copil care are o
scutire de sport să vină direct la cabinet. DE CE. dacă vine
direct la cabinet eu îmi fac repede treaba↓ eliberez scutirea↓ #
şi scutirea ajunge mai repede la profesorul de sport şi profesoru
de sport poate să lucreze cu copilul acela cum↓ cum↓ cum trebuie
să lucreze şi cum ştie că trebuie să lucreze. or dacă s-ar duce
prima dată la profesoru de sport↓ ar mai rămîne scutirea la
dumnealui↓ dup-acee-ar veni la mine s-ar↓ s-ar pierde timp şi şi
nu am reuşi. CE se-ntîmplă. se-ntîmplă că↓ fiind medic pe şcoală
scutirea# asta de sport este eliberată de medicul şcolii↓ aşa cum
spun normele metodologice. este lege. baremul este pe şcoală↓
nici# la medicul de familie↓ şi nici la medicul# specialist şi
conform baremului se-ncadrează afecţiunea respectivă pe scutire
parţială↓ totală↓ temporară↓ anuală. profesorul de sport cunoaşte
foarte bine ((tuşeste)) modalitatea de lucru în sensul acesta.
deci↓ avînd medic pe şcoală# practic eliberarea scutirilor de
educaţie fizică şi sport↓ ŢINE de medicul# instituţiei↓ respectiv
de MINE ACUM. şi eu eliberez conform normelor metodologice cu:
actul dovedi- doveditoare de la specialist# deci dacă copilul
acela pe diagnosticul respectiv îmi vine cu confirmare de
specialitate ((tuşeşte)) pe un diagnostic oarecare# atunci este
clar↓ eu am dovezi medicale în baza cărora pot să eliberez un
document medical care-nseamnă această↓ scutire de ore de educaţie
fizică# şi sport. nu e nimic ‹Z absurd›↓ sau complicat ↓ ‹Z sau de
ne-nţeles↓ măcar din punctul meu de vedere că io sînt în
domeniu›. poate pentru dumneavoastră pare că vorbesc cumva
păsăreşte# deci este simplu. altceva↑ mă mai întrebaţi↑ mai
sînteţi curioşi de ceva↑ ## că vă răspund cu MARE plăcere dacă
sînt nelămuriri↓ mi-ar place să pot veni mai mult de o zi pe
săptămînă↓ dar şi noi sîntem pe reţeaua de şcoală# nu ştiu cît
cunoaşteţi despre modul în care lucrăm şi noi. sîntem normaţi. ni
se ‹OF arondează› două↓ trei↓ patru unităţi ca să ne iasă norm-
aceea de două mii_două mii cinci sute per medic şi opt sute_o mie
per asistentă. şi din acest motiv nu putem fi PE o singură
unitate şcolară aşa cum ne-am dori şi noi↓ că nici nouă nu ne
place uneori s-alergăm în timpu săptămînii: pe la diverse
unităţi. ‹R eu de exemplu sunt foarte bulversată↓ am avut la un
moment dat şi PATRU şcoli›. dimineaţă mă trezeam↓: ”CE-i astăzi.
luni. e zi de:: CE. de [nume instituţie]. CE-i astăzi. marţi. e
zi de [nume instituţie]” şi pierzi controlu. deci una este să
mergi în acela(şi)┴ să ai acelaşi loc de muncă↓ acelaşi birou
măcar↓ acelaşi sertar↓ aceleaşi locuri. te obişnuieşti şi cu
locurile şi cu oamenii şi ţii poate şi patologia şi şcoala în
mînă aşa cum trebuie şi alta e să# să te fărîmiţezi şi totuşi să
reuşeşti să duci unitatea respectivă pe lîngă# altele. deci eu
mai_am şi [nume instituţie] şi ((tuşeşte)) [nume instituţie] ‹R
acum am venit în viteză de la [nume instituţie]›
Adina: vă mulţumesc.
Bianca: cu mare plăcere. şi eu vă mulţumesc.
Adina: şi vă mai aşteptăm şi în consiliu.[şi în ┴
Bianca: [mulţumesc #
Adina: o să prezint acum DERULAREA ordinii de zi: ##
Bianca: la revedere
Grupul: [la revedere
Grigore: [săru’mîna
Adina: DECI. primul punct ar fi prezentarea raportului comisiei
de evaluare şi asigurare_a calităţii↓ de către↓ î: domnu profesor
care_a fost preşedintele acestei comisii↓ domnu profesor [nume]#
ă: urmeaz-apoi prezentarea↓ de către mine↓ a comisiilor↓ din care
urmează↓ să facă parte↓ profesorii şcolii anul acesta. două
dintre comisii le vom stabili NEapărat împreună↓ # consiliul de
administraţie şi comisia de evaluare şi asigurare a calităţii. ‹R
în legătură cu aceasta va trebui să stabilim şi procedura› prin
care: se organizează:↓ activitatea acesteia↓ # apoi ă: vom vorbi↓
despre planul de şcolarizare pentru anul viitor↓ ne vom gîndi
FOarte bine# o să vă: v-ofer şi ‹R cîteva informaţii de la
şedinţa cu directorii în legătură cu planul de şcolarizare›↓ apoi
voi da cuvîntul doamnei director adjunct [nume] să vă prezinte ă:
situaţia↓ # psi şi: la diverse: vom discuta despre regulamentul
şcolar↓ cel de ordine interioară↓ despre INSPECŢIILE care urmează
să vină prin şcoli↓ şi ‹R probabil› şi la noi. # şi: despre:
acordarea:↓ fondului de premiere de doi la sută↓ aş vrea să
vorbesc tot acolo↓ la# la DIVERSE l-am aşezat eu##. ă: aşadar↓
dacă sunteţi de acord cu această ordine de zi↓ o să-i dau
cuvîntul↓ da↑ doamna profesoară [nume]
Elena: nu↑ nu↑ [nu.
Adina:[aveţi┴ e de acord. sunteţi de acord cu această ordine de
zi?
Grupul:da:
Adina: vă mulţumesc! domnul profesor [nume şi prenume]#
Cornel: după cum ştiţi↓ această comisie care se numeşte comisia
de evaluare şi asigurare a calităţii↓ # a început să funcţioneze
în baza unei legi emisă de: guvernu româniei↓ şi în baza unor
acte normative pe care noi am încercat să le: parcurgem↓ # şi în
final să: întocmim un raport↓ raport care a avut termen cred zece
septembrie## raport care are mai multe: # părţi↓ informaţii
generale despre şcoală↓ informaţii privind efectivele de elevi la
începutul anului şcolar douămii# şase douămiişapte## informaţii
privind resursele umane# ‹MARC unde› sunt date despre persoanele de
conducere din şcoală↓ despre personalul didactic↓ despre
personalu didactic auxiliar↓ personalu nedidactic↓ informaţii
privind spaţiile şcolare care au fost prezentate aşa cum există
în momentul de faţă↓ informaţii privind spaţiile auxiliare↓
informaţii privind spaţii administrative↓ şi PArtea a doua↓ care
se referă la descrierea activităţii de îmbunătăţire a calităţii
realizate. această:┴ ### urmează partea a treia↓ deci am spus ce
s-a făcut anul trecut şi dacă-mi permiteţi ‹CIT R a fost
constituită comisia de evaluare şi asigurare a calităţii↓ au fost
prezentate actele normative care stau la baza acestei activităţi↓
au fost transmise catedrelor şi cadrelor didactice cerinţele
pentru documentele şi activităţile specifice legii calităţii în
învăţămîntul preuniversitar↓ a fost asigurată securitatea
elevilor↓ elevii au fost consiliaţi în vederea orientării
profesionale↓› s-a informatizat deci ‹CIT R informatizarea
procesului instructiv-educativ la diverse discipline↓ rezultate
bune la examenu de bacalaureat↓ promovabilitate la sesiunea de
bacalaureat în vară↓› o ştim cu toţii nouăze’şipatru↓ sută la
sută în august↓ numărul de repetenţi# care a fost de trei anul
trecut. în partea a treia↓ ‹CIT nivelul de realizare a
indicatorilor de performanţă↓ conform standardelor de acreditare
şi evaluare↓› # şi în aceste standarde care au fost transmise de
minister↓ am întîlnit# capacitatea instituţională şi comisia s-a
străduit să analizeze fiecare# obiectiv în parte↓ şi CRED# că nu
a greşit foarte mult↓ acordînd peste tot calificativul foarte
bine. # partea a patra este: legată de planul de îmbunătăţire a
activităţii educative pentru anu şcolar douămiişapte douămiiopt#
unde am inclus domenii de activitate↓ asigurarea securităţii
celor implicaţi în activitatea şcolară↓ aici: din nou s-a gîndit
asupra# acestei## acestui sprijin cu gardienii. dotarea spaţiilor
şcolare↓ aici am┴ s-a făcut referire la amenajarea sălii
multimedia↓ # achiziţii↓ deci dotarea cu tehnologie informatică↓
şi-a început deja laboratorul de informatică să prindă contur↓
definirea ofertei educaţionale↓ evaluarea rezultatelor şcolare↓
activitatea metodica↓ existenţa şi aplicarea procedurilor interne
de asigurare a calităţii↓ o problemă destul de delicată pentru
că# această calitate trebuie dovedită prin documente↓ trebuie
realizate nişte# ACŢIUNI permanente de urmărire# de#
contabiliZAre# de transmitere a ceea ce este bun↓ dezvoltarea
profesională a personalului↓ evaluarea calităţii corpului
profesoral. ‹MARC spun› că acest raport se găseşte de mult în
cancelarie şi nu_ştiu dacă este absolut necesar să luăm fiecare#
obiectiv de aici să-l discutăm şi să vedem cum este gîndit. el a
fost pe anu trecut↓ în acest an sperăm să fie o comisie care să
îndeplinească: ## speranţele şi năzuinţele fiecarui cadru
didactic şi în BAza actelor normative care devin din ce în ce mai
complexe# şi care vor fi la baza oricarei analize a activităţii
şcolii↓ ea să-şi desfăşoare# activitatea şi în primu rînd să fie
AŞA cum se numeşte↓ # comisia de evaluare şi asigurare a
calităţii în învăţămînt din această unitate şcolară.
Adina: vă mulţumesc. am zis că nu e rău ca domnu profesor să
prezinte acest raport chiar dacă el a fost afişat ca să: auzim cu
toţii cum a fost conceput şi: raportat deja pînă în termenul
respectiv a fost raportat
Cornel: a fost transmis dacă-mi permiteţi să mai intervin↓ a fost
transmis şi în format electronic către minister↓ a fost transmis
prin dumneavoastră către inspectorat şi într-un scurt timp vor
veni CEI# de la aracip să vadă ce se întîmplă în şcoli.
Adina: da↓ de la minister se face o tragere la sorţi a şcolilor
care urmează să treacă prin acreditarea↓ prin evaluarea aceasta
externă↓ şi dacă vor veni şi la noi bine dacă nu# iarăşi bine noi
ne continuam activitatea în cele mai bune condiţii pe care noi
înşine# le stabilim. ă: la punctul următor ziceam că voi prezenta
comisiile# pe care le-am gîndit# pentru anul acesta. ă:# vă rog
să vă notaţi din ce comisii faceţi pa:rte↓ ## pentru că↓ pe lîngă
sarcinile obligatorii care vor rezulta din fişa postului↓ fişă pe
care o voi afişa de altfel ca să ştiţi că pînă la sfîrşitul
anului trebuie să ne adecvăm unor cerinţe: ă: vor fi şi aceste
sarcini suplimentare rezultate din activitatea de comisie a
fiecăruia dintre noi. ‹CIT comisia unu↓ de control a stadiului de
întreţinere a patrimoniului şcolii şi inventar# este formată din#
doamna profesoară [nume şi prenume] preşedinte↓ şi următoarele
persoane [nume şi prenume persoane]↓ # cea de-a doua comisie↓ de
organizare şi coordonare a examenului de corigenţă↓ este formată
din doamna profesoară [nume şi prenume] preşedinte↓ şi doamnele
profesoare[nume şi prenume persoane]↓ # cea de-a treia comisie↓
de frecvenţă a elevilor este formată din# doamna profesoară [nume
şi prenume] preşedinte↓ şi următorii domni şi doamne↓ [nume şi
prenume persoane] şi [nume şi prenume] şi [nume şi prenume]. cea
de-a patra comisie↓ de analiză periodică a notării elevilor este
formată din# domnu profesor [nume şi prenume] preşedinte↓ domnii
profesori [nume şi prenume persoane]↓ şi doamnele pofesoare [nume
şi prenume] şi [nume şi prenume]. cea de-a cincia comisie↓ de
organizare a serbărilor şcolare este formată din# doamna director
adjunct [nume şi prenume] preşedinte↓ ă: doamna profesoară
coordonator de proiecte şi programe↓ [nume şi prenume]↓ şi: ‹R
următoarele persoane› [nume şi prenume persoane]. comisia a
şasea↓ pentru urmărirea pregătirii pentru bacalaureat este
formată din# doamna profesoară [nume şi prenume] preşedinte↓ şi
domnii şi doamnele [nume şi prenume persoane]. # comisia a
şaptea↓ de sprijinire a activităţii de cruce roşie↓ este formată
din# doamna profesoară [nume şi prenume] preşedinte↓ şi domnii
profesori [nume şi prenume]#. comisia opt↓ de control a
documentelor şcolare↓ cataloage↓ registre matricole↓ condici de
prezenţă↓ este formată din# domnul profesor [nume şi prenume]
preşedinte↓ şi ‹R domnii şi doamnele› [nume şi prenume persoane].
# comisia nouă↓ pentru excursii↓ vizite↓ tabere şcolare↓ este
formată din# domnul profesor [nume şi prenume] preşedinte↓ şi
doamnele profesoare [nume şi prenume persoane]. # comisia zece↓
pentru examene de diferenţă↓ # este formată din doamna profesoară
[nume şi prenume] preşedinte↓ şi: colegii [nume şi prenume
persoane]. comisia unsprăzece↓ pentru orar↓ # formată din doamna
profesoară [nume şi prenume] preşedinte↓ domnul profesor [nume]
şi doamna profesoară [nume şi prenume]. comisia doisprezece↓ de
dotare cu mijloace de învăţămînt şi modernizare a bazei materiale
este formată din# doamna director adjunct [nume şi prenume]
preşedinte↓ [nume şi prenume]↓ domnu profesor [nume şi prenume
persoane]. comisia treisprezece↓ psi şi protecţia muncii↓ este
formată din doamna director adjunct preşedinte↓ [nume şi prenume
persoane.]. comisia paisprezece↓ pentru programe comunitare şi
unesco↓ preşedinte↓ doamna profesoară [nume şi prenume]↓ [nume şi
prenume persoane]. # comisia cinsprezece↓ pentru pregătire de
performanţă# este formată din doamna profesoară [nume şi prenume]
preşedinte↓ şi următorii ‹R domnul profesor [nume şi prenume]
doamna [nume şi prenume]↓ doamna [nume şi prenume]↓ doamna [nume
şi prenume] şi doamna [nume şi prenume.]› comisia şaisprezece↓ de
disciplină↓ este formată din# preşedinte↓ ‹R doamna profesoară
[nume şi prenume]↓ domnu profesor [numne şi prenume]↓ domnu
profesor [nume şi prenume]↓ domnu profesor [nume şi prenume] şi
doamna: [nume şi prenume.]› # comisia şaptesprezece↓ pentru
urmărirea lucrărilor de reparaţii↓ formată din # ‹R administrator
[nume şi prenume] preşedinte↓ [nume şi prenume persoane].›
comisia optsprezece↓ pentru probleme sociale↓ este formată din#
preşedinte doamna profesoară [nume şi prenume]↓ secretarul şcolii
‹R [nume şi prenume]› doamnele profesoare [nume şi prenume
persoane]. # comisia nouăsprăzece↓ pentru protecţia mediului↓
este formată din preşedinte↓ domnu profesor [nume şi prenume]↓
domnii profesori [nume şi prenume]↓ doamnele [nume şi prenume
persoane]. # comisia douăzeci↓ pentru practicarea sportului şi
organizarea competiţiilor↓ preşedinte↓ doamna profesoară [nume şi
prenume]↓ şi doamna [nume şi prenume]. ## comisia douăzeci şi
unu↓ de formare şi dezvoltare profesională↓ este formată din #
doamna profesoară [nume şi prenume] preşedinte↓ # şi↓ colegii
[nume şi prenume persoane]. comisia douăze’şidoi↓ pentru
organizarea unui program eficient de consultaţii şi mediaţii↓
formată din domnu profesor [nume şi prenume] şi domnii [nume şi
prenume persoane]. comisia douăze’şitrei↓ pentru consemnarea
evenimentelor şi revista liceului↓ este formată din↓ doamna
profesoară [nume şi prenume] preşedinte↓ şi doamnele profesoare
[nume şi prenume persoane]. # comisia douăze’şipatru↓ pentru
curriculum↓ este formată din preşedinte doamna profesoară [nume
şi prenume]↓ şi membrii ‹R[nume şi prenume persoane]›. comisia
douăze’şicinci↓ pentru teze şi alte lucrări↓ preşedinte doamna
profesoară [nume şi prenume]↓ membrii ‹R[nume şi prenume
persoane]›. comisia douăze’şişase↓ pentru activitate rutieră↓ #
formată din domnul profesor [nume] preşedinte↓ şi domnii
profesori [nume şi prenume persoane]. comi:sia # douăze’şişapte↓
pentru serviciu pe şcoală↓ # este formată din doamna profesoară
[nume şi prenume] preşedinte şi domnii profesori [nume şi prenume
persoane]. # avem o comisie pentru sănătate şi securitatea
muncii: formată din [nume şi prenume] preşedinte↓ [nume şi
prenume persoane]. ### comisia douăze’şinouă↓ pentru burse şi
alte forme de sprijin financiar↓ bani de liceu# formată din
doamna profesoară ăm director adjunct [nume şi prenume persone]›
##. şi_aicea↓ din păcate am şi dubluri↓ de_asta durează un pic
mai mult. ### comisia metodică a diriginţilor↓ cred că o
cunoaşteţi↓ componenta! componenţa acestei comisii# este logic:
cea care se referă la fiecare diriginte: în parte. preşedinte
este doamna profesoară [nume şi prenume]# pentru că face parte
din ‹R fişa postului coordonatorului de proiecte şi programe şi
această problemă› ###. o să: ur:meze semnatul↓ dar va avea grijă
doamna [nume] de această problemă↓ doamna secretar# ca fiecare
dintre noi să-şi semneze# de luare la cunoştinţă# hîrtia#
respectivă. # şi: mai avem# o decizie pe care v-o prezint↓ aceia
CA doamna profesoară [nume şi prenume]# ‹R să fie responsabilul
energetic pentru liceul› [nume instituţie]↓ aşa cum a fost şi
pînă acum↓ ‹R avînd calitatea de a urmări↓ centraliza şi
transmite primăriei municipiului braşov consumurile de energie
electrică↓ apă↓ agent termic› şi de a propune măsurile ce se
impun pentru optimizarea acestor consumuri. # dacă sunteţi de
acord cu componenţa acestor comisii dacă nu↓ le putem modifica.
sunteţi de acord↑ CINE este pentru. # împotrivă↑ # abţineri↑ # nu
sunt. # deci acestea vor fi sarcinile suplimentare ca să zic aşa↓
# pe lîngă sarcinile# obligatorii# pe care le vom afişa împreună
cu fişa postului pentru acest an. # io am luat şi fişa postului
la mine↓ # iar ea conţine tot ce v-am spus: sarcini obligatorii##
şi pe urmă partea# din care rezultă# sarcinile# din comisii. ###
a:şa↓ ‹OF mai› avem cele două comisii FOARTE importante# egale ca
importanţă# zic eu↓ # consiliul de administraţie şi comisia de
evaluare şi asigurare a calităţii. persoanele care fac parte din
consiliul de administraţie după cum# se ştie↓ nu pot face parte
şi din comisia de evaluare şi asigurare a calităţii. ă: # eu am
nişte propuneri# în legătură cu consiliul de administraţie# dacă
veţi fi de acord. UNDE-mi sunt propunerile. ## m-am gîndit# aşa↓
din consiliul de administraţie să facă parte cei doi directori
‹CIT [nume şi prenume persoane]# coordonatorul de proiecte şi
programe↓ doamna profesoară [nume şi prenume]# domnii profesori
şi profesoare [nume şi prenume persoane]# din partea sindicatului
doamna profesoara [nume şi prenume]↓ contabilul şcolii [nume şi
prenume]↓ administratorul [nume şi prenume]↓ preşedintele
comitetului de părinţi› ‹R pe care îl vom afla după lectoratul cu
părinţii pe şcoală›# reprezentantul primăriei care este acelaşi
domnul [nume şi prenume] pe care-l cunoaştem de-altfel# foarte
bine↓ şi un reprezentant al elevilor în: persoana lui [nume şi
prenume] care este preşedintele elevilor pe judeţ. poate că nu ‹Z
ştiţi› el a avansat# foarte tare elevul acesta al nostru↓ el ‹R
organizează to:t ce ţine de consiliul consultativ al elevilor la
nivel de judeţ› ## şi zic să facă el parte din consiliul de
administraţie↓ dacă sunteţi de acord cu această formulă SAU aveţi
propuneri. ## sunteţi de acord↑ poftiţi.
Marcel: sunt dirigintele lui [nume]
Grigore: [nume]
Adina: da.
Marcel: i-am trimis un preaviz de exmatriculare pentru douăzeci
de absenţe# şi pînă la şedinţa cu părinţii a ‹L ajuns la şaizeci
de absenţe.›
Adina: şi le-a justificat în vreun fel↑ se leagă de activitatea
asta a lui sau# CE zice.
Marcel: nu ştiu.
Adina: pentru că s-a mai întîmplat ca preşedinţii elevilor să se
mai folosească de funcţia lor şi: să mai lipsească. trebuie să
lămurim problema.
Marcel: eu ‹L v-am spus numai› cam care e situaţia lui acum la
rubrica:: frecvenţă.
Mihai: a: poate ajunge şi senator.
Adina: da# în mod uimitor pentru mine l-au ales elevi din tot
judeţu. s-a dus la şedinţe↓ s-au prezentat nişte candidaturi↓ el
s-a prezentat fără nicio hîrtie în mînă şi-a pledat ‹@ cauza›
frumos şi l-au votat pe el.
Dana: probabil că-i bun de [gură.
Adina: [da probabil că e bun de gură cum zice doamna profesoară.
Nicolae: dacă nu vine la şcoală nu avea de ‹ MARC ce› să fie în
consiliu.
Adina: se pare că îşi face# şedinţele de consiliu şi le face în
şcoală.
Dana: la cum se solicită#! ca fostă dirigintă a unui elev care
ştiţi că a fost# chiar şi pe judeţ↓ sunt foarte solicitaţi# şi
acum io nu ştiu CÎT lipseşte de la el dar sunt foarte solicitaţi
şi în timpul programului. vă aduceţi aminte că la momentul acela
am discutat# şi într-adevăr ei veneau↓ a venit elevul respectiv
cu dovadă sau chiar şi dumneavoastră îl trimiteaţi↓ mă rog↓ la
alte# ă: acţiuni. deci trebuie văzut puţin dacă: într-adevăr nu
este CHIAR solicitat şi CHIAR răspunde la toate problemele care
le transmite judeţu.
Adina: da↓ noi# datorită lui suntem gazde pentru toate şedinţele
consiliului consultativ pe judeţ. deci elevii se vor aduna de
acum încolo↓ elevii din tot judeţul la noi.
Dana: eu ştiu de la [nume instituţie] că acest elev↓ eu nu-l
cunosc↓ nu-l am la ore↓ nu-l cunosc↓ este foarte apreciat↓ pe:
datorită modului cum↓ pune problemele şi cum găseşt# zic elevii
de la informatică↓ şi soluţii de rezolvare. acum nu ştiu exact↓
chiar nu-l cunosc↓ nu l-am avut niciodată.
Adina: domnul pofesor [nume]?
Mihai: întîmplător am şi eu ore la această clasă. ă: aş (xx)
anul acesta o oră vine şi două nu##. e adevărat că este FOARTE
nevinovat cînd apare în clasă## nu s-a întâmplat nimic↓ dar nu
prea vine
Adina: da conform normativelor el TREBUIE să facă parte dintr-o
structură↓ dar îl putem şi înlocui↓ nu e nicio problemă.
Marcel: anul trecut trebuia să-l exmatriculez şi n-am făcut-o
Adina: da
Marcel:(xxx)
Adina: [da
Ileana: eu am o altă problemă
Adina: [da
Ileana: dacă: totuşi: acest elev este atît de solicitat# şi are:
atîtea lucruri pe cap haideţi să încercăm să alegem dintre restu#
elevilor şcolii [un:
Nicolae: [ne alegem noi ne alegem noi┴
Ileana: sau să vedeţi┴
XM: spuneţi să aleagă ei┴
+Ileana: totuşi↓ dacă e atît de solicitat n-are rost să-i mai dăm
o sarcină în plus. e mai simplu să:-i implicăm şi pe alţii: sau
pe altcineva.
Dana: dar reprezintă nişte elevi↓ trebe să fie elev┴
Adina: doamna profesoară [nume]↓ care-l cunoaşte şi pe [nume] mai
bine:
Grigore: [nume]
Adina: [nume] mai bine şi pe preşedinta: pe liceu↓ # că s-a făcut
la un moment dat o nouă alegere în virtutea avansării lui [nume
elev]↓ s-a făcut o altă alegere la nivel de liceu ca să avem şi
un preşedinte al şcolii. din moment ce unul ne-a ajuns la judeţ.
poate că doamna profesoară [nume] ne mai poate da ceva relaţii în
legătură cu copilul ăsta.
Felicia: nu ştiu↓ problema este că reprezentatul elevilor în
consiliul de administraţie trebe să fie într-adevăr un elev care#
ă: le poate reprezenta interesele↓ care să poată să le transmită#
ă: pe înţelesul lor ceea ce se discută în consiliul de
administraţie↓ nu ştiu şi trebuie să aibă şi::::┴
Marcel: da↓ dar trebe să fie [şi::
XM: [(un spirit din ăsta un spirit din ăsta)
+Marcel: (un adevărat) elev model.
Adina: trebuie să aibă legătură şi cu şcoala (xxx)
XF: /ochei/ (xxx)
Felicia: (xxx)pe::↓ partea aceasta↓ da (xx)
Adina: da↓ în consiliile acestea în general sunt selectaţi mai
degrabă după cît sunt de bătăioşi# decît după cît sunt de buni la
şcoală↓ la carte.
Grigore: nimeni n-a ţinut cont de prezenţa sau absenţele lor la
şcoală (xxx) în decizia asta (xxxx)
XM: în primul rînd refuză să facă (xxx)
Ileana: (xxx) din partea şcolii (xxx)
Adina: e în clasa a douăsprăzecea el↓ bănuiesc că┴ #
Cornel: poate fi şi ALtul în consiliul de administraţie.
Adina: da↓ sigur că poate fi şi altul. poate fi preşedinta
elevilor pe şcoală↓ # pe care o cheamă↓ =
=Elena: [nume şi prenume]↓ din unsprăzece e###
Adina: poate că ea e mai conştiincioasă şi atunci e pe placul##
tuturor colegilor. ###
Felicia: doamna [nume] nu este↓ nu?
Adina: nu↓ e bolnavă.
Elena: măcar să nu lipsească atîta↓ să luăm un elev să nu fie
foarte bun↓ foarte deştept sau aşa↓ dar să fie conştiincios la↓
să vină oră de oră.
(xxx)
Adina: da↓ poftiţi↓ imediat.
Marcel: pentru că tot# e clasă de uman↓ pentru că toţi
(întîmplător) ştiţi că am avut ore la ei↓ este o fată serioasă↓
şi e şi şefa de clasă care într-adevăr ţine cît_de_cît clasa în
mînă. ### s-ar părea să fie o soluţie. s-ar putea.
Adina: da↓ păi o să supunem la vot cele două propuneri şi-o să
vedem. domnu profesor [nume] vrea să ne mai spună ceva în
legătură cu# treaba asta.
Grigore: cred că sugestia doamnei profesoare [nume] pentru a fi
aleasă eleva [prenume] din clasa a unsprăzecea e este bună din
următorul motiv↓ fiind a unsprăzecea↓ află# ă:: care sunt
problemele consiliului de administraţie pe care trebuie să le
transmită celorlalţi elevi↓ şi are:: deschidere şi pentru clasa a
douăsprăzecea. [nume] va pleca dintr-a douăsprăzecea şi atunci
trebuie ales altul. # deci ea are timp să-şi însuşească
problemele pe care le are de transmis mai departe# celorlalţi↓
fiind a unsprăzecea. [nume] pleacă. are şi probleme iată# cu↓
absenţele. eu zic că sugestia e relativ bună pe motivul acesta.
eu nu prea-i cunosc personalitatea [prenume]↓ ## deci nu ştiu
dacă ar: fa::ce ă::. nu e prea mare lucru. cred că ar face faţă
la asemenea responsabilitate. ##
Adina: eu zic că nu strică să supunem la vot cele două
propune:ri↓ pentru că elevul care va fi la consiliul de
administraţie va afla multe↓ va trebui să transmită multe şi are
şi el oarecare responsabilitate. CINE este pentru ca [nume1] să
facă parte din consiliu# de administraţie. două voturi pentru↓
CINE este împotrivă. # doi trei patru cinci şase şapte opt nouă
zece unşpe doişpe# cincisprezece voturi împotrivă↓ şi restu să-
nţeleg că sunt abţineri. ## înseamnă că eleva [nume2] va fi↓ să-
nţeleg. CINE e pentru ca eleva [nume2] să facă parte din
consiliul de administraţie. doi trei patru cinci şase şapte opt
nouă zece unşpe doişpe treişpe cinşpe şaişpe şaptişpe optişpe
nouăşpe douzeci douăzecişiunu pentru↓ împotrivă↑ # abţineri↑ ##
restu. da. deci în consiliul de administraţie va intra [nume2 şi
prenume]. ## în legătură cu celelalte propuneri ale mele↓ #
pentru consiliul de administraţie↓ # pe care le-am citit. ##
atunci supunem la vot# consiliul de administraţie# cu totul. CINE
este pentru. se abţine cineva↑ # împotrivă↑ ## bun. deci acesta
este consiliul de administraţie care va funcţia! va funcţiona
anul acesta în [nume instituţie]. ‹OF acuma› problema:: legată de
comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii. ă::↓ în ghid↓ #
se precizează că trebe stabilită mai întîi procedura. anu trecut
procedura pe care: s-a mers iniţial a fost aceea a depunerii de
candidaturi. # ă:: n-a funcţionat şi_atunci s-a trecut la vot
secret în consiliul profesoral↓ dar se poate# opta şi pentru a
treia formulă# aceea de a face# noi propuneri aici↓ în mod
deschis↓ şi de-a consemna acest lucru în regulamentul de ordine
interioară ca procedură pentru:: anii următori. ## dacă aveţi
opinii în legătură cu aceste trei proceduri↓ pe care să mergem.
## ne cunoaştem destul de bine şi să mergem pe propuneri
deschise. maniera aceea de:: depunere a candidaturilor era doar
un exemplu din mai multe proceduri# admise. ######### da.
Ileana: la ă::↓ formula de depunere de candidaturii nu şi-a depus
nimeni candidatura (xxx) să şi-o depună cineva. deci chiar dacă:
votăm pentru (xxxx) clar probabil asta (xxx)
Adina: prin vot deschis↓ cu discuţii↓ cu::┴ ###
+Ileana: aşa::↓ dacă am timp pentru candidatu:ri↓ (xxx)dosar# şi↓
CE am rezolvat. ### (xxx)
Cornel: mergem pe propuneri#
Ileana: a::↓ şi putem merge şi pe autopropuneri↓ CINE [(xxx)
Adina: [da↓ propune:ri şi autopropuneri↓ se poate.
+Ileana:[(xx) şi consideră că-şi poate lua acest angajament↓ e
muncă multă↓ e o muncă importantă↓ ă:: de aceea nu ştiu↓ chiar ar
fi binevenit dacă cineva s-ar oferi să facă munca asta. #
Adina: da↓ eu pot să vă spun că e o activitate# susţinută↓ o
activitate care poate fi şi va fi↓ ă:: platită. ## ă::: o
activitate prin care noi ne reprezentăm în faţa forurilor
superioare începînd cu inspectoratu. ### oamenii care fac parte
din această comisie trebuie să urmărească toate sectoarele↓ # din
şcoală↓ chiar şi consiliul de administraţie este sub lupa acestei
comisii de evaluare şi asigurare a calităţii. dar mai întîi trebe
să hotărîm CARE este procedura. sunteţi de acord ca aceasta să
fie votul deschis↑ # pe bază de propunere↑ autopropunere↑ # CINE
este pentru. ## împotrivă↑ # se abţine cineva↑ # deci mergem pe
propuneri autopropuneri. eu am o ‹Z primă propunere↓ pentru că›↓
# m-am gîndit bine. în legătură cu:: preşedintele acestei comisii
‹OF care::› poate fi directorul sau un delegat al acestuia↓ ##
ă::. îl propun pe domnul profesor [nume] în continuare↓ pentru că
ştie foarte bine despre ce este vorba↓ # şi cred că poate
gestiona această muncă↓ desigur dacă este de acord şi dumnealui.
##
Cornel: eu:: v-aş reaminti cît de multe probleme sunt legate de
această comisie.
Adina: de-asta m-am şi gîndit la dumneavoastră.
Cornel: deci problemele↓ # am accentuat cînd am încercat să
prezint raportu↓ sunt legate de evaluare şi asigurarea calităţii.
# evaluarea presupune↓ din cînd în cînd↓ şi foarte des↓
elaborarea unor stategii prin care fiecare să poată să dovedească
că ceea ce face este bine. din acest considerent↓ toţi ă:
profesorii din această şcoală trebuie să înţeleagă că comisia↓ ##
va folosi din cînd în cînd nişte teste↓ # va da nişte
chestionare↓ va discuta cu părinţii↓ va discuta cu alţi
reprezentanţi↓ # şi acest lucru trebuie înţeles şi susţinut de
fiecare şi cred că lucru cel mai important ESTE↓ de a se porni de
la convingerea↓ nu de la ideea că acestă comisie nu sancţionează#
că este OBLIGATĂ să depisteze ce este BINE şi ce este RĂU şi mai
mult decît atît să aibe TĂRIA de a spune ‹MARC aici nu este bine›
deci dumneavoastră trebuie să vă orientaţi spre cineva în care
aveţi încredere↓ că acel om dacă spune↓ nu greşeşte foarte mult↓
bineînţeles că totul este subiectiv dar anumite lucruri trebuie
înţelese ca atare. la nivelul clasei tre să se ştie CARE este
opinia faţă de un PROFESOR↓ CARE este opinia faţă de o
DISCIPLINĂ↓ CUM văd părinţii anumite discipline↓ CUM văd ACTUL
EDUCAŢIONAL↓ CÎT de mulţumiţi sunt de ceea ce se face în şcoală↓
CARE sunt AŞTEPTĂRILE.
Adina: da↓ eu ştiu toate lucrurile aces[tea.
Cornel: [da eu mi-am permis să le spun.
Adina: da. sigur. de_asta m-am şi orientat spre dumneavoastră↓
cum ziceam mai-nainte.
Cornel: este o comisie pe care mi-am permis din cînd în cînd să
spun↓ orice ar face↓ este comisia care tre’ să facă rău. deci↓
dacă este foarte↓ foarte activă SUpără ENORM pentru că amintiţi-
vă anul trecut i-am avut î: zic neşansa de a transmite
documentele pe care fiecare dintre noi trebuie să le aibe în
calitate de profesor sau de: catedră↓ # documente care nu erau
scrise undeva într-o cărticică ‹MARC „acestea trebuie să le [faci”›
Adina: [eu
Cornel: [cine urmăreşte şi vede care su-
Adina: [le-am păstrat şi le-am afişat din nou.
+Cornel: da care sînt: obiectivele şi cum se face controlul în
diverse şcoli observăm că în primul rînd de aici se porneşte↓ şi
că ori ceea ce faci la catedră↓ chiar dacă este nemaipomenit de
bun↓ dacă nu reuşeşti să-l susţii prin anumite documente NU
reprezintă în ochii aracipului# da↓ agenţia română pentru
asigurarea şi controlu calităţii în învăţămîntul preuniversitar↓
nu reprezintă practic nimic. şi↓ istoria de pînă acum spune că în
multe şcoli prin care a fost aracipul nu a fost foarte încîntat↓
nu a fost foarte mulţumit↓ iar dacă noi am dat foarte bine în
comisia din care am făcut parte am considerat că este mai bine
noi să spunem foarte bine şi să nu spunem bine sau satisfăcător.
# mi se pare o comisie extrem de (XXX)
Adina: dar trebuie.
Cornel: TREBUIE. fără această comisie NU poate funcţiona nicio
şcoală.
Adina: eu zic să: încercăm să validăm prin vot. propunerea:
aceasta a mea ca domnul profesor [nume] să fie preşedinte. suntem
de acord↑ # împotrivă↑ # se abţine cineva↑ # unanimitate. ## am
şi ceva propuneri pentru membrii comisiei. # mă gîndesc la ă:
doamna profesoară [nume şi prenume]↓ la domnu profesor [nume]↓ la
doamna profesoară [nume] ca reprezentant al colectivului pentru
că doamna profesoară [prenume] nu poate fi în această comisie ca
reprezentant al sindicatului trebuie să fie în consiliul de
administraţie↓ şi: ne mai trebuie ### domnu profesor [prenume]↓
‹@ ca propunere›↓ zic eu aşa am notat aici. mă uitam că am
încercat în mai multe feluri să conturez această comisie şi
de_asta ezit. acestea ar fi propunerile mele↓ eu zic să le
discutăm pe rînd şi să cădem cu toţii de acord asupra componenţei
comisiei. sigur că mai trebuie ş-un părinte↓ mai trebuie şi UN
elev↓ vom ajunge şi la elev# şi reprezentantul primăriei↓ da.
Ileana: o propunere. cred că dacă: îl vor accepta şi-l vor vota
pe preşedintele acestei comisii eventual dînsul să fie cel care
propune cu care oameni ar lucra cel mai bine pentru că: vor
ajunge o comisie şi afară ă: oamenii trebuie să lucreze cu acest
meneger. trebuie să fie pe aceeaşi structură mentală↓ să: se
înţeleagă asupra întîlnirilor. # deci dacă dînsul ar dori să
spună primul↑ cu ce oameni i-ar plăcea să lucreze↑ cu cine crede
că ar lucra cel mai bine.
Adina: da↓ dacă am merge pe varianta aceasta ar trebui să-i dăm
timp de gândire domnului profesor ca să alcătuim┴
Cornel: nu-mi trebuie timp de gîndire
Adina: nu?
+Cornel: a: pentru că ne cunoaştem foarte bine. ă pe doamna [nume
şi prenume] cel puţin eu o cunosc mai de mult↓ # ă realizările
dînsei de pînă acum cred că sînt în favoarea unei asemenea
comisii. face parte din generaţia tînără↓ # cred că studiile pe
care le-a făcut în ultimu timp studii aprofundate au vizat multe
lucruri legate şi de metodică↓ şi cred că are şi daru ăsta de a
lucra în învăţămînt pentru că nu a ales alt drum şi după doctorat
s-a reîntors în această unitate şcolară. # pentru că mi s-a spus
să spun ceva despre colegi↓ deci despre: domnul [nume] pot să
spun că am lucrat bine şi anul trecut şi în toţi anii şi am avut
o relaţie plăcută şi aş lucra în continuare↓ # doamna [nume] este
o doamnă profesoară cu: vechime în şcoală reprezintă interesu
sindicatului şi al elevilor şi: nu am ABSOLUT nimic împotrivă
dacă dînsa-i de acord↓ iar cu domnul [nume] în decursul timpului
am avut relaţii bune şi foarte bune. deci din punctul meu de
vedere nu este nicio reţinere indiferent cine ar face parte din
comisie fiecare trebuie să aibe sarcini şi să încearcă! # să
încerce să le îndeplinească. să vină în faţa consiliului de
administraţie cu# propuneri pentru metode şi procedee de
evaluare↓ pentru transmiterea unei experienţe este un lucru
infernal şi trebe zi de zi. poate colegii nu ştiu↓ dar această
comisie ar trebui să fie un fel de director↓ nu ştiu: # cu:m s-ar
numi acel director care ar trebui. membrii comisiei ar trebui să
facă şi asistenţe la ore↓ # să verifice toate documentele↓ să
ceară direcţiunii ce se întîmplă în consiliul de administraţie
chiar# să vadă↓ să participe din cînd în cînd să se informeze↓
este un fel de DUmnezeu peste tot ceea ce este în şcoala aceasta
şi# poate lucrurile se vor aranja
Adina: da# eu observ că am făcut o mică greşală pentru care vă
cer scuze. domnul profesor [nume] figurează încă şi în consiliul
de administraţie# eu zic# să supun↓ la vo:t o# rocadă. domnul
profesor [nume] să rămînă la consiliul de administraţie şi domnul
profesor [nume] în comisia de evaluare a calităţii. # se poate↑
sunteţi de acord↑ # CINE este pentru. # să facem o mică
rectificare. # e greşeală mea. împotrivă↑ # se abţine cineva↑ #
deci aşa↓ domnu profesor [nume] la consiliul de administraţie şi
domnu profesor [nume] în comisia pentru evaluarea calităţii.
Cornel: părintele?
Adina: părintele↓ # va fi şi aicia o problemă↓ avem nevoie de doi
părinţi unul în consiliul de administraţie↓ un părinte în
consiliul de administraţie↓ un părinte în↓ ceac↓ în comisia de
evaluare şi asigurare a calităţii deci# lectoratul care va fi↓
foarte probabil săptămîna viitoare↓ joi↓ va stabili care să fie
părintele care să-i reprezinte↓ pe toţi ceilalţi părinţi în
consiliul de administraţie şi care să fie cel care să conducă#
ă:↓ mă rog# să-i reprezinte în ă: comisia de evaluare.#
Cornel: şi dacă îmi permiteţi# elevul↓ de dorit să fie aşa↓ cum
l-aţi ales la consiliul de administraţie nu din clasa a
douăsprăzecea# elevul care a fost anul trecut pe care noi l-am
văzut de cîteva ori# s-a şi mutat din această şcoală↓ decît că
această comisie trebuie să redacteze acel raport# în septembrie
sau în primele zile din septembrie deci trebuie să aibă un elev
cu care# ă:: să te consulţi cel puţin să zică este de acord cu
ceea ce gîndeşte comisia↓ dar şi în restu timpului↓ şi trebuie să
fie un elev de calitate↓ # încât marile probleme care se dezbat
în comisie sau în altă parte să nu se transforme şi să ajungă în
exterior cu ALTĂ↓ concepţie# deci un elev care să înţeleagă că↓
de fapt↓ este un chin al şcolii ca atunci cînd vine cineva să
putem arăta că noi lucrăm↓ şi că nu suntem# ă: mi-aş permite să
spun aşa cum vedem la televizor↓ poate în fiecare zi că se
întîmplă prin anumite şcoli sau prin anumite clase
Adina: eu să ‹L eu› zic să ne gîndim chiar acum care să fie acel
elev. sunt convinsă că fiecare dintre noi are în minte un elev
conştiincio::s care să reprezinte bine# colectivul de elevi# în
afară de# domişoara [nume] pe care deja am aşezat-o# şi la
consiliul de administraţie# un alt elev ca să nu fie numai o
formalitate↓ să-l caut eu pe urmă# să zic# acesta ar fi potrivit↓
### un şef de clasă care-şi face bine treaba↓ care-şi urmăreşte #
nişte obiective (xxx)
Ileana: tematica pedagogică (xxx) ea a fost candidată la funcţia
de şeful clasei↓ dar↓ mă rog# colegii au ales-o în final pe o
alta↓ într-adevăr aşa cum zice doamna# e un copil serios şi# cu
bun simţ şi:↓ acuma↓ mă rog. pare destul de matură adică în ideea
că nu e cazu să transmită#. are o maturitate: cu mult↓ peste
vîrsta ei (xx) şi# atuncea s-a maturizat mai repede
Adina: da# eu m-am gîndit tot timpul la membrii consiliului
consultativ al elevilor c-am zis că acolo sunt deja
reprezentanţi↑ de asta am selectat în felul acesta preşedinţii.
(xxx) dar cum nu scrie nicăieri că obligatoriu trebuie să fie↑
preşedinte de# (xxx) a: mare da este şi corectă
Adina: aveţi o propunere?
XM: da
XF: a unsprăzecea
Adina: a zecea↑ a unsprăzecea? (xx) de la clasele a unsprăzecea↑
o propunere↑ să avem măcar două propuneri# ca să putem alege
bine# să fie funcţională comisia din toate punctele de vedere# da
da↓ poftiţi?
Grigore: [prenume] sau ă: [prenume] e foarte:# ă:::↑ CARE a
unsprăzecea
Marcel: este vorba despre [nume şi prenume] din unsprăzece a şi
[nume şi prenume]# sunt două fete foarte serioase↓ la locul lor↓
care# cred că# pot să se descurce# colegii care# au avut ore pot
să spună mai mult despre ele.
Adina: din unsprăzece a zice domnu profesor
Grigore: a: aş dori să propun pe eleva [prenume] din clasa a
unsprăzecea b# (xx) [nume şi prenume] se numeşte↓ o#
personalitate foarte voluntară↓ activă↓ atentă↓ atît cît am putut
înţelege în doi ani de cînd predau acolo şi în cele şase
săptămîni de cînd sunt diriginte. deci cam acestea sunt
calităţile care ar recomanda-o# serioasă↓ harnică↓ # atentă↓ #
voluntară. unsprăzece b da.
Adina: ea face parte din consiliul consultativ. un baiat↑ nu:
preşedinte e această [nume şi prenume].
Ioana: zece d↓ da. sunt două surori. una e din zece e şi una e
din zece d.
Adina: avem PATRU propuneri aici↓ [nume şi prenume] de la zece d↓
[nume şi prenume] de la unsprăzece a şi↓ [nume şi prenume] de la
unsprăzece b.
Dana: de la unsprăzece a despre cele două aş vrea să spun că eu
nu le văd foarte descurcăreţe. ă:: sigur↓ sunt foarte
conştiincioase↓ adică învaţă pe din afară totul# şi redau##
destul de bine de cele mai multe ori da nu nu o văd pe niciuna
dintre cele două că ar putea să reprezinte şcoala şi ar putea să
reprezinte interesele şcolii.
Grigore: [nume] e [timidă.
+Dana: [e o fată bună aşa acolo în interior dar↓ ##
Grigore: e timidă.
+Dana: la două clase# despre ceva# eu nu am putut să îmi dau
seama că ar putea să: să le # şi aici e vorba↓ am înţeles dacă am
înţeles bine că trebuie să reprezinte↓
Adina: trebuie să fie foarte activă şi să-şi dorească să lucreze
în această comisie↓ să piardă nişte ore.
Dana: [e o fată foarte bună↓ dar foarte timidă.
Adina: [da↓ dar
Dana: [nume şi prenume] dacă-mi mai permiteţi doamna directoare↓
pe [nume şi prenume] am cunoscut-o cu ocazia proiectelor# şi a şi
reprezentat deja şcoala în sensul acesta## eu nu o am elevă numai
deci numai în relaţia aceasta (xxx) ă: părerea mea. eu asta aş fi
făcut. (xxx) chiar asta aş fi propus↓ aş fi propus să-mi dea
clasa a zecea şi doamnei [nume] într-o postură în consiliul
consultativ al elevilor↓ dacă ăsta e un impediment. eu sunt
convinsă că dacă vor auzi copiii că a fost instalată o asemenea
tactică ă: se vor simţi (xxx) #
Adina: doamnă profesoară [nume]↓ le ştiţi pe amîndouă?
Felicia: din păcate↓ nu.
Adina: căci dumneavoastră răspundeţi de elevii ăştia.
Felicia: nu o cunosc o cunoasc doar pe [prenume] ce simt eu# ce a
zis doamna (xxx) nefiind să aibă oportunitate în activitatea asta
pînă cînd termină liceu↓ şi: # dacă doamna directoare (xxx) din
punct de vedere al rezultatelor adunate. (xxx)
Adina: ‹Z dacă ar fi să-mi exprim şi eu opinia› eu aş înclina
spre [prenume] pe care o ştiu foarte bine că i-am fost dirigintă
‹@ dar tocmai de asta mă feresc› să:-mi exprim EU această opinie.
deja am zis destul. eu zic să votăm pe unul dintre aceşti# copii.
CINE este pentru ca [nume şi prenume] să intre în consiliu în:
comisia de evaluare a calităţii. CINE este pentru. doi trei patru
cinci şase şapte opt nouă# zece unsprezece#. împotrivă↑ # se
abţine. votăm pentru numai pentru↓ da?
Felicia: da:
Adina: pentru [nume şi prenume]↓ CINE este pentru. doi trei patru
cinci. cinci pentru. consemnaţi?
Felicia: da.
Adina: pentru [nume]# şi mai cum?
Felicia: [[prenume].
Adina: [[prenume]↑ # un vot pentru. pentru [nume]↑ un vot pentru.
## aşadar↓ în comisia de asigurare a calităţii rămîne?
Felicia: [nume şi prenume].
Adina: [nume şi prenume] din clasa a zecea d. ## ‹OF aşadar›
componenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii ar
fi următoarea↓ preşedinte↓ domnu profesor [nume şi prenume]# ă:
membri domnu profesor [nume şi prenume]↓ doamna profesoară [nume
şi prenume]↓ doamna profesoară [nume şi prenume]↓ eleva [nume şi
prenume]↓ un părinte pe care-l vom stabili ulterior↓
reprezentantul primăriei# şi:# cam atît. dacă sunteţi de acord cu
această componenţă↑ CINE este pentru. # împotrivă↑ ## abţineri↑ #
unanimitate. ‹OF acestea erau› comisiile pe care trebuia să le
formăm neapărat împreună↓ o să precizăm în regulamentul de ordine
interioară care# este formula de acum încolo↓ votul deschis↓
propunerile# ăm: făţişe. ă:: ar fi de dorit ca această comisie de
evaluare şi asigurare a calităţii să funcţioneze pe mai mulţi
ani# pentru că oamenii abia apucă să ştie ce au de făcut↓ şi: #
trebe să-şi încheie activitatea↓ dacă mergem pe formula unui
singur an. ă: # vreau să vă întreb dacă sunteţi de acord ca
această comisie să funcţioneze pe termen lung ### eventual pe doi
sau# chiar pe patru ani. ## ‹R că şi acest lucru o să-l precizăm
în regulamentu de ordine interioara şi rămîne statuat›.
Felicia: pe doi ani↓ pentru că e bine.
Adina: doamna profesoară [nume] propune doi.
Ileana:[pe doi?
Ileana: [ă: da# ca # avînd în vedere că s-a schimbat destul de#
sau mă rog că s-a schimbat componenţa# aş propune totuşi un an să
vedem# cum cum îşi┴ # şi la anul## dacă lucrurile merg bine
atuncea o putem valida pe doi↓ trei↓ cinci sau cît se poate.
Grigore: şi dacă au fost foarte bine↑ şi dacă lucrurile au fost
foarte bine?
Felicia: şi nu are
Ileana: este bine cred ca la un an totuşi să se facă o evaluare
a: activităţii↓ şi eventual să se acorde# continuare dacă: se
consideră că e /ochei/.
Adina: există multe argumente şi pentru activitatea prelungită a
acestei comisii.# domnul profesor [nume] ştie de ce. ă: pînă îşi
intra oamenii în ritm↓ pînă cunosc toate procedurile↓ toate
documentele pe care trebuie să le consulte↓ durează. şi atunci
activitatea de raportare se# compactează spre sfîrşitul
perioadei.
Ileana: da↓ dar la anu doar o va întocmi o dată pentru că dacă ea
funcţionează bine (xxx) dacă se schimbă la anu doar dacă ceva n-a
mers.
Felicia: în regulamentul comisiei scrie că este aleasă pe doi ani
şi în cazul în care e# să se schimbe comisia. dar în regulament
scrie că aleasă să┴
Cornel: în regulament scrie să fie aleasă pe patru ani dacă îmi
permiteţi. # nimeni nu cred că ţine la acest lucru dar are o
logică# extrem de importantă. şi: vă vom ruga să:↓ deci eu în mod
deosebit↓ vom afişa toate aceste obiective pe care le are# să
vedem cît de numeroase sunt↓ cît de subtile şi de neplacute# care
merg# la toate↓ aspectele şi ale /menegementului/ şi ale bazei
materiale↓ şi la curiculum↓ şi la# relaţia părinte: şcoală↓
părinte: mai ştiu eu ce elev↓ deci sunt O mulţime de lucruri. în
mod sigur comisia nu trebuie să fie o comisie formală. ##
Adina: da↓ eu sunt convinsă ca oamenii: votaţi aici de noi sunt
oameni: care vor face de datoria# conştiincios
Cornel: noi poate în trei ani de zile nu vom avea nicio vizită
dar în mod sigur după trei ani trebuie să vină. următorii trei
maximum patru ani tre să se primească autorizarea↓ autorizarea de
funcţionare pentru şcoala noastră.
Adina: da noi putem primi vizite mai devreme dacă ne propunem să
mai adaugăm un profil
Cornel: să solicităm
Adina: da:
+Cornel: să solicităm această autorizare acum. avem dreptul de
funcţionare dar nu sîntem AUTOrizaţi şi pentru a fi autorizat
trebuie să îndeplineşti TOATE cerinţele din standardele de
acreditare şi autorizare↓ absolut toate↓ care sînt o mulţime #
sunt pe zeci de pagini.
Adina: da↓ ei vin obligatoriu dacă noi depunem documentaţie
pentru a mai lua un profil din filiera tehnologică sau din
vocaţională.
Cornel: deci eu
Adina: deci nu pe filiera teoretică.
+Cornel: pun punct la urmatoarea problema pentru că am vrut să
spun ceva. dacă în doi ani de zile sau un an de zile cît nu va#
cît va lucra comisia↓ # şi nu vine comisia de la aracip# şi dacă
chiar peste un an de zile comisia a lucrat bine sau prost şi o
schimbăm cînd vine comisia din de la aracip dacă iaraşi↓ găseşte
pe cineva# la început de drum# va fi greu# chiar în prezentarea
şi adunarea documentelor# şi ştim că documentele sunt cele mai
importante într-o asemenea situaţie. deci de aceea mi-am permis
să fac referire la ceea ce spune regulamentul aracipului şi la
acea dorinţă nu este impusă de a fi desemnată pe o perioada lungă
în care să fie cam în jur de patru ani pentru că dacă se apuca de
treabă↓ CINE va spune c-a făcut bine sau n-a facut bine un for
abilitat şi nu altcineva.
Adina: da# io am citit ce-i drept foarte foarte multe documente
legate de această comisie↓ şi am găsit numeroase variante↓ în
legatură cu durata în care trebuie să funcţioneze de asta# am pus
problema↓ să funcţioneze un an doi sau patru pentru că ei au scos
foarte multe variante ăsta-i adevărul. au scos destul de multe
variante de regulament un ghid partea întîi un ghid partea a
doua↓ regulamentul şcolar are anumite precizări↓ ă: de asta am
zis să ridic problema în consiliu profesoral să stabilim împreuna
chiar dacă asta ar putea să însemne o încălcare de regulament în
varianta pe care o are domnul profesor [nume]. ## aşadar
Maria: eu zic că-i ca o funcţie de conducere. # deci ă el
denumeşte directori stai un an gata↓ vine altul. şi funcţiile de
director se: sau în funcţia de director eşti numit pe o perioadă
mai lungă de timp↓ sau îi putem să comparăm cu dirigenţia la o
clasă. staţi întra noua sau stăm întra noua ca diriginţi la o
clasa nici n-apuc să-i cunosc bine se schimbă. parcă într-a
douăsprazecea altfel pute:m ă: să ne formăm o imagine↓ să
caracterizăm un elev↓ să-i dăm o caracterizare nu↑ o recomandare
pentru activitatea viitoare. adică e indicat# din punctul meu de
vedere şi văzînd chiar şi la alte şcoli şi unităţi de învăţămînt↓
cum au gîndit ca această comisie să funcţioneze pe patru ani de
zile. deci eu am urmărit şi modul de a gîndi al altor unităţi de
învăţămînt↓ am citit şi eu↓ ghidul comisiei# şi# părerea mea asta
este de patru ani.
Cornel: oricum profesoru
+Maria: bineînţeles că dacă sunt probleme cineva din comisie nu
mai poate
+Cornel: [este demis
Maria: [se poate↓ exact↓ poate fi schimbat
+Cornel: sau îşi dă demisia
Maria: adică nu este bătut în cuie. dar a te gîndi în fiecare an
să pui pe altcineva↓ să ia de la capăt↓ numai pînă citeşti toate
documentele↓ pînă vezi ce a lucrat cel dinainte ta trece timpu↓
CE teste a dat↓ CUM a interpretat activitatea. şi a trecut timpu↓
vine vara↓ şi foarte greu↓ aţi văzut şi_acuma ce greu au reuşit
să facă raportul după primu an pînă cînd au adunat toate
documentele↓ şi materialele. şi altfel susţii cauza şi pledezi
pentru cauza unui liceu şi pentru un liceu↓ pentru activitatea
lui cînd vine ministeru dacă ai avut o activitate mai îndelungată
la în funcţia aceea de conducere sau de co- control al
(calităţii)
Adina: da↓ noi oricum trebuia să reluăm discuţia pentru că era
suprapunerea aceea între membrii [consiliului
Maria: da
+Adina: de administraţie şi [membrii
Maria: [de acord
+Adina: comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii. de asta
vorbim noi astăzi pentru că nu se mai putea să fie aceleaşi
persoane. zic regulamentele acestea multe că dacă sunt suficiente
cadre didactice într-o şcoală# ele trebuie împărţite# în
diferitele comisii↓ nu pot fi aceiaşi oameni cel puţin în acestea
două↓ în aceste două comisii. # aşadar comisia să funcţioneze pe
patru ani↑ de acord toată lumea↑ # CINE se abţine. # CINE este
împotrivă. # un vot împotrivă. să numeri CÎŢI î: # suntem
prezenţi. şi să# zi tare. şi sigur în măsura în care↓ cineva va
dori să se retragă# va avea această libertate de a se retrage.
### da. deci odată validate cele două comisii importante# trecem
la o altă problemă arzătoare pe ordinea ‹@ de zi› şi anume aceea
a planului de şcolarizare. ieri la şedinţa cu directorii↓ ni s-a
atras atenţia asupra acestui plan de şcolarizare↓ trebuie să-l
facem foarte bine↓ # împreună↓ # gîndindu-ne adînc# pentru că ne
afectează pe termen lung. liceul va mai fi de patru ani doa:r
anul următor↓ după care vom avea doar TREI ani de liceu↓ clasele
a zecea↓ a unsprăzecea şi a douăsprăzecea. clasa a noua rămîne
şcolii generale↓ şcolilor generale↓ care în momentul acesta se
află în mansardare↓ în procese intense de reamenajare↓ ca să
cuprindă↓ să-nghită toţi elevii aceştia care nu vor mai veni spre
noi.# practic şcoala generală va fi de zece ani↓ începînd cu
clasa pregătitoare de la grădiniţă. deci de la grădiniţă se ia o
clasă↓ sunt cele opt# vechi în structură↓ plus clasa a noua care
se ia de la noi↓ de la licee↓ astfel încît ei se
supradimensionează↓ iar noi rămînem↓ într-o situaţie destul de
delicată↓ destul de neplăcută. de_asta zic să ne gîndim FOARTE
foarte serios CE cerem. eu am o variantă↓ desigur. # mă gîndesc
aşa# să cerem cel puţin cinci clase de a noua pentru anul acesta
cîtă vreme mai avem noi↓ a noua↓ la liceu↓ cinci clase# dintre
care două să fie de matematică-informatică↓ una de ştiinţele
naturii↓ una de socio-umane↓ şi una de filologie. să cerem două
de seral# pentru că↓ în mintea mea e bună varianta aceasta de a
merge pe educaţia pentru adulţi↓ ‹R sunt foarte mulţi oameni care
trebuie să-şi ia diploma de bacalaureat› şi care vin↓ vin la
şcoală↓ # nu mai dau bir cu fugiţii ca altădată↓ şi cel puţin o
clasă de gimnaziu. # asta mă gîndesc eu. # tot aşa vă rog să vă
gîndiţi dumneavoastră şi să purtăm împreună responsabilitatea
acestui plan de şcolarizare care poate să ne_ajute sau# să ne
facă mari deservicii pe viitor. mai ales că ministeru se
orientează↓ în general↓ spre şcoli care să meargă pe verticală#
adică de la clase mici spre# seral postliceală↓ decît pe
orizontală↓ număr mare de clase de un anume nivel. tot aşa↓ din
cîte m-am documentat eu în ultima vreme↓ mersul pe verticală este
de preferat. poftiţi.
Cornel: doamna profesor o întrebare. clasele de seral# de-a
unsprezecea sau şi de-a noua?
Adina: [ar trebui
Cornel: [a noua..
+Adina: cred că ar trebui să luăm de-a noua↓ ar trebui să luăm şi
una de a noua↓ nu?
Cornel: ar trebui
Marcel: să vină atunci în problema pe care↓ care au opt clase
(xx) şi nu au profesor titular (xx) să începem cu aceeaşi
Adina: au mai venit să se-nscrie şi pentru a noua↓ asta vreau să
vă spun că pe perioada înscrierilor pentru a unsprezecea au venit
destui şi pentru a noua↓ dar nu nu pledez neapărat cauza unei
clase a noua# seral# ar fi foarte bine foarte bine două de a
unsprezecea seral nu e nicio┴
Cornel: două şi una↓ două de-a unşpea şi una de-a noua
Adina: şi una de-a cincea
Cornel: general?
Adina: şi cinci de-a noua
Marcel: la seral pentru că# vorbind↓ sunt o grămadă de copii care
au terminat opt clase şi n-au făcut nimic# şi_acuma sunt la
douăzeci şi cinci_treizeci de ani. eu am fost acu doi ani# la
codlea şi-a dat capacitatea un elev de douăşpatru de ani.
Adina: da↓ eu de_asta am zis de-a noua pentru că în perioada
înscrierilor pentru seral↓ au venit destui să mă-ntrebe şi despre
clase de a noua↓ # seral. # CE ziceţi. să supunem mai întîi la
vot formula cinci clase a noua↑ o clasă gimnaziu şi două seral a
unsprezecea?
Ioana: eu zic să cerem cît putem să cerem
Adina: să cerem la a noua mai mult?
Ioana: păi↓ cît putem să cerem↓ nu?
Adina: de cinci↑ mie mi-e teamă că n-o să obţinem din aceleaşi
motive
Ioana: mai e şi a noua seral# deci să vedem ce pu-! ce avem şanse
să obţinem
Adina: din socotelile făcute deja de inspectorat↓ copiii de a
opta sunt doar cu o sută şaizeci mai puţini# în vara acestui an
decît vara trecută. deci la clasele a noua↓ poate că am obţine
mai mult decît am obţinut în trecut în ideea că ‹R dezvoltînd
baza materială› o să pledăm pentru baza noastră materială↓ pentru
posibilităţile noastre de a-i cuprinde
Marcel: legat de acestă poveste↓ cred c-aţi auzit că în iarnă se
dă o nouă capacitate pentru cei care nu au luat
Adina: da↓ o să vă vorbesc şi despre aşa ceva
Marcel:(xxx) decît anul acesta
Adina: da
Marcel: aşa că am putea să mai luăm o clasă şi de_asta zic să fie
şase
Adina: să propunem şase?
Marcel: DE CE nu. # pentru că are două# foarte bine are trei
Cornel: [a noua două de seral↓ dar a cincea şi a şasea la zi?
+Marcel:[sunt o grămadă de elevi care n-au dat capacitatea şi au
acum posibilitatea s-o dea# în vacanţa de
Adina: în februarie↓ în februarie e o sesiune specială de teste
naţionale↓ la un moment dat# ă: va trebui să vă treceţi pe listă
dacă veţi dori să supravegheaţi sau să corectaţi la această
sesiune specială↓ deocamdată circulă o listă în legătură cu
tezele unice. da. o listă care trebuie să ajungă la inspectorat
pînă în zece noiembrie↓ şi pe care: vă rog să vă treceţi numai
dacă predaţi ‹R română matematică istorie sau geoGRAfie›↓ pentru
că e vorba numai despre corectură. nu ştiu unde a ajuns lista↓
Maria: a revenit
Adina: a revenit?
Maria: da este aici# deci teze unice la clasa a şaptea# şi a
opta# da?
Adina: numai pe cele patru discipline română [mate geografie şi
istorie.
Maria: [română mate# deci corectura la teze unice
Adina: iar la testarea naţională va fi şi corectură şi
supraveghere↓ dar aceea va fi mai încolo# da da
Ioana: vroiam să: merg tot pe ideea aceasta a doamnei (X) de şase
clase de a noua. eu am personal rezerve mari faţă de: clasa de
gimnaziu pentru că am trecut prin experienţa am văzut ce s-a: CE
a însemnat prezenţa copiilor de gimnaziu la noi# şi# aş zice# CE
avem de pierdut dacă cerem ‹MARC şase› clase. n-avem nimic de
pierdut. dacă vor să le aprobe↓ le aproba. dacă nu↓ nu.
Adina: da se poate şi aşa# să mergem cu_um_pic mai mult curaj ca
să nu: zic altfel şi să încercăm să obţinem şase.
XF:(XXX) poate la anul vom avea două.
Adina: eu zic da zic şi de gimnaziu↓ pentru că ‹L din cîte am
înţeles› da o să-i avem în contiunuare pe o: pe verticală cum se
spune acuma. dar din cîte am înţeles liceele: de centru nu vreau
pepiniera de copii: mici. deci în jurul lor populaţia e
îmbătrînită nu sînt copii de şcoală generală. aceia vor suferi se
pare mai tare din ‹R punctul acesta de vedere› şi se vor orienta
ei spre educaţia adulţilor ‹MARC poate› mi-am făcut eu nişte:
socoteli. şi atuncea noi fiind împrejmuiţi totuşi de un cartier
relativ tînăr şi ‹R poate în mişcare› ă: probabil# în mişcare şi
în creştere s-ar putea să avem noi mai multe şanse de a forma o
clasă de gimnaziu↓ # decît vechile colegii care nu mai au în
preajmă populaţie tînără↓ copii mici↓ nu mai vreau.
XF: acuma trebe [să #
Dana: [am înţeles că: rămîn la acest liceu teoretic poate mai
departe deci e şi aceasta o gîndire şi dacă numărăm cîte clase
de: gimnaziu sînt cam toate liceele şi-au au început mă rog mai
uşor sau mai greu dar au acceptat ideea: clasei de gimnaziu. mă
gîndesc la [nume instituţii]
Adina: da mi-e teamă mie că# la un monent dat [nume instituţie]
ne va întreba dacă n-avem spaţiu pentru clasa lor ‹MARC a noua›
cînd am putea să avem noi un gimnaziu în corpul b de exemplu. nu↑
se poate atunci aşa
(XXX)
Maria: [nume instituţie] poate vine şi vrea şi ea dar [(xxx)
Adina: [acuma există riscul. [da
Maria: [da dar ai văzut că totuşi n-au vrut deci deşi nu n-aveau
în trei schimburi n-au vrut să# să vină (aici) ‹@ deci asta-i o
paranteză›. deci acuma o a noua de seral. a noua da. merge↓ DE
CE. cei care dau test↓ capacitatea acuma o dau în ideea de a
începe liceul de la început dar acuma au trecut nişte ani de cînd
au↓ n-au luat capacitatea şi s-ar putea să ajungă mai aproape de
vîrsta aia de optisprezece ani să poată veni la a noua seral.
ştii↑ deci putem cere şi a noua seral [şi a unsprezecea seral.
Adina: [să ridicăm două de a noua↑ două de a noua seral?
Cornel: puteţi cere pentru că dacă nu s-a schimbat nimic↓ clasele
de seral de a noua se aprobă foarte greu↓ nu erau multe în judeţ
erau puţine [foarte puţine
Maria: [noi n-am avut noroc cînd a fost înscrierea la noi ştiţi
înscrierea a fost dincolo la [nume instituţie]
Cornel: atunci ne-au creat aşa ceea ce se numeşte o şuntare
(xxx). deci a fost o şuntare atunci nimic altceva. dar în acel an
a apărut ă: o clasă de a noua la [nume instituţie]. noi obţinusem
cea de-a noua în┴ prin bunăvoinţa unei şcoli dar erau puţine
aprobate. e bine să fie şi a noua pentru că vîrsta de
optisprezece ani este condiţionată şi la ‹R clasa a noua de
seral› şi posibil să fi avut nereguli↓ [iar a
Adina: [pe mine mă întrebau
+Cornel: iar a cincea dacă s-ar putea crea gimnaziu# nu ar fi ‹MARC
binenţeles rău›↓ ar fi chiar foarte bine. cu tot ceea ce implică
gimnaziu într-o şcoală cu altă categorie de vîrstă↓ cu alte
probleme↓ cu mult zgomot↓ cu multă agitaţie↓ # decît că acei
copii: pot fi disciplinaţi în decursu timpului deci să gîndească
ca cei de liceu şi să rămînă o bună parte din ei în liceu pentru
că↓ tot noi va trebui cumva să facem să nu vină copii din altă
parte↓ să vină copiii de aici din cartier. dacă vor veni din altă
parte nu este bine↓ dar dacă vor veni din cartier vor rămîne ‹MARC
poate› pînă când termină liceul.
Adina: da poate c-ar trebui să inaugurăm noi titulatura asta de
şcoală reprezentativă de cartier. ‹Z că titulatură de şcoală
reprezentativă există›. noi să fim reprezentativi pe cartierul
tractoru
Cornel: nu [(xxx)
Adina: [dacă o luăm
+Cornel: fiecare şcoală e reprezentativă în primul rînd pentru
zona în care îşi_are sediu
Adina: da dar eu am auzit denumirea de mai multe ori în legătură
numai cu anumite şcoli din braşov
Cornel: da↓ nu↓ da’ de cartier are altă conotaţie
Adina: ‹@ da↓ da’ zic aşa paradoxal. da↓ să inventăm un paradox›.
Cornel: ‹@ şi eu mă consider tot băiat de cartier› (xxx)
Adina: deci să adunăm noi tot ce e mai bun în cartier↓ asta am
vrut să zic ‹MARC reprezentativă pentru›┴
Maria: elevii ‹MARC din tot oraşul›
Adina: da noi trebe să mergem pe nişe. pe nişte nişe
Cornel: deci ei au o rigoare↓ # trebuie să ai o anumită medie ca
să treci în anu următor. deci în fiecare an tre să:
Maria: da la [nume instituţie] cine n-are peste opt sau nu ştiu
cît la sfîrşit# au↓ da da
Adina: deci↓ o propunere ar fi două de seral a noua↓ # şase de zi
a noua↓ # şase# şi două de seral a unsprăzecea?
Cornel: da↓ pentru că este foarte căutat
Adina: şi un gimnaziu↓ o clasă de-a cincea
Cornel: unu sau două de gimnaziu↑ depinde cîte ore e şi# una
Felicia: una de gimnaziu?
Adina: oricum↓ ni s-a spus tot timpul să nu ne orientăm numai în
funcţie de OAmenii pe care îi avem în şcoală↓ să ne gîndim la
POPULAŢIA şcolară în special↓ să ne orientăm în funcţie de
criteriul acesta↓ tot timpul.
Cornel: deci eu nu ştiu dacă îmi permiteţi să mai spun cîteva
cuvinte fără să supăr↓ la clasa a cincea cred că O gîndire ar fi↓
ă: sînpetru sau ce este foarte aproape↓ care o să vedeţi în scurt
timp cum ă: la sate vor fi o mulţime de probleme.
Adina: da şi după afluenţa de maşini din partea aceea se pare că
sunt
Cornel:[o mulţime de probleme
+Adina: [mulţi locatari
+Cornel: şcoli în care vor fi foarte puţini copii
Adina: cartieru mi se pare în dezvoltare↓ # şi cred că avem şanse
să fim NOI cei mai buni dintre┴
Cornel: cartieru se dezvoltă cu oameni cu două trei maşini în
curte↓ nu cu:┴
Adina: păi┴
Ioana: şi cu puţini ‹@ copii în case›
Adina: păi nu↓ că dacă au bani↓ o să înceapă să facă şi copii
Grigore: una sau două de gimnaziu?
Felicia: una de gimnaziu
Grigore: una sau două de gimnaziu↑ # de gimnaziu. una sau două?
Adina: eu în data de zece noiembrie trebuie să raportez acest
plan de şcolarizare. să supun la vot aceast- da.
Ileana: eu am o întrebare↓ sau o propunere.
Adina: da.
Ileana: noi ne străduim să atragem# ă: anumite vîrste↓ să spunem
aşa. ar trebui să venim şi cu: zilele [nume instituţie] o
variantă:↓ ziua porţilor deschise
Adina: [foarte bine.
+Ileana: [pentru că noi avem o bază materială↓ care arată bine↓
avem o şcoală↓ pe care o putem┴
Adina: [da↓ nu suntem
+Ileana: [arăta
+Adina: [suficienţi cunoscuţi↓ e adevărat↓ nu suntem suficient.
Ileana: [şi ar trebui să fim deschişi totuşi şi să# ne lăsăm
vizitaţi.
Grigore: [îîhîm bun bun
Adina: [eu am o┴
Ileana: pentru că din afară nu (x)
Adina: [am constatat un lucru interesant
Ileana: [atîtea lucruri care se pot
Adina: [am constatat ca purtam┴
Ileana: noi# să ne facem reclamă
Adina: da am constatat că purtăm numele de [nume şi prenume]
exact de zece ani în douămiiopt# deci cu ocazia aceasta ar trebui
să ne gîndim↓ poate chiar la o reţea de şcoli# sunt multe şcoli
în ţară care se numesc [nume]# şi şcoli generale↓ şi grupuri
şcolare industriale am găsit eu cautînd pe internet# să încercăm
să construim chiar o reţea# noi să fim: cei care diji- dirijează
acţiunile↓ şi în martie să dăm o amploare oarecare manifestării
respective# să chemăm televiziune↓ ziare↓ să facem un pic de
tărăboi în legătură cu lucrul acesta ca să fim# ă: cunoscuţi.
[avem exact
Cornel: [propunere
Adina: zece ani în douămiiopt
Cornel: dacă-mi permiteţi.
Adina: da.
Cornel: un lucru care este legat de ceea ce se apropie↓ dacă
dumneavoastră veţi prezenta acest plan de şcolarizare şi dacă
inpectoratul va fi amabil să zică cum vreţi voi↓ atunci cînd va
fi: marea votare şi marele↓ eu ştiu referendum↓ ce va fi↓ în
şcoală să existe deja anunţuri prin care să vadă orice om care
intră în şcoală↓ că intenţia noastră este ca de la anu de a avea
următoarele# clase.
Grigore: îhî
Adina: da↓ să mergem pe toate [tipurile de mediatizare.
Cornel: [pentru că atunci vor veni mulţi oameni.
Maria: zece secţii
Adina: da↓ zece secţii avem↓ [zece secţii de votare.
Cornel: [exact
Adina: în douăşcinci noiembrie [zece secţii
Maria: [toată şcoala va fi secţie de votare
Cornel: [deci tot cartierul↓ aşa cum spuneam noi băieţii de
cartier venim aici şi votăm şi┴
Grupul: ((rîs))
Adina: suntem şcoala reprezentativă a cartierului.
Cornel: da↓ da.
Adina: da
Grigore: şcoala de pe lîngă blocurile gri
Adina: deci eu am să merg cu această propunere îndrăzneaţă↓ cu
clasă de gimnaziu↓ chiar două
Grigore: două
Adina: cu două de seral a noua↓ două de seral a unsprăzecea↓ şase
la zi la a noua↓ şi↓ dacă vor mai tăia↓ vor mai tăia# ideea e că
mă voi prezenta aşa (xxx) e bine↑ sunteţi de acord?
Grupul: daa
Adina: bine
Dana: şi a noua↑ clasele de a noua?
Adina: clasele de a noua↓ profilurile nu îi interesează pe ei
chiar acuma↓ dar# io mă gîndesc tot aşa↓ la două de mate-info↓ un
sm cu intensivele de rigoare↓ nu ştiu↓ la mate-info m-am gîndit
la un info intensiv şi la o engleză intensiv↓ pe clasele de mate-
info. ştiinţele naturii↓ ă:: două de ştiinţe sociale↓ ar încăpea
şi o filologie↓ în şase şapte îm↑ cu intensive↓ poate şi un
intensiv germană pe clasa de filologie↓ dar asta putem stabili
ulterior↓ deocamdată numărul de clase îi# interesează pe cei de
la inspectorat
Maria: mergem pe două clase de acelaşi profil# deci de exemplu
Adina: da da [cu jumătăţi
Maria: [două de socio-umane atuncea clar poţi să faci un intensiv
de germană↓ fiindcă ai mai mulţi elevi# şi ai de unde să găseşti
grupa de germană
Adina: domnul profesor [nume] să raportez şi profilurile ziceţi?
Cornel: da↓ şi ceea ce s-a spus cu intensivul ca să fie totul
corect↓ ca să ai de unde să
Maria: am văzut că [fuge lumea de germană↓ mai nou
+Cornel: [îi selectezi# deci vine două de matematică-informatică
dintre care una intensivă↓ două de sene dintre care una intensivă
la o limbă străină sau la: ┴ pe germană
Adina: îhî# deci trebuie să fie două ca să iasă intensivu pe
germană.
Cornel: e mai bine cu două
Adina: da↓ am reţinut
Maria: da↓ deci două de acelaşi profil şi atunci poţi să faci
intensiv de limbă mai uşor
Adina: bun↓ eu o să fac propunerea aceasta.
Maria: nu↓ nu strică chiar îm mate-info şi una intensiv info şi
una intensiv poate germană↓ pentru că mai nou facultatea de
informatică este cu profil în limba germană# aici în braşov.
Dana: multe firme româno-germane în [braşov
Maria: [ştiţi↑ şi să mergem pe o mate-info poate cu germană↓ şi
una cu informatică intensiv# deci trebe gîndită# deci eu aş
propune↓ lumea a auzit# înainte de a face noi raportarea↓ încă o
şedinţă scurtă într-o pauză pentru a finaliza şi a le spune
oamenilor exact ce raportăm. aşa aş gîndi eu înainte de a face
raportarea
Adina: da↓ nu cred că ar fi rău să ne mai întîlnim o dată în
nouă. da↑ [că pe zece trebuie să
Maria:[deci într-o pauză mare# asta vrem noi să raportăm# v-aţi
gîndiţi şi dumneavoastră ne-am gîndit şi noi# [că abia astăzi
Adina: [ne mai întîlnim puţin pentru planu de şcolarizare ca să
definitivăm [intensiva
Dana: [absolvenţi am întîlnit↓ care învaţă acum germană. sunt la
firme româno-germane şi învaţă germană.
Adina: [urez succes (x)
Dana: într-un microcerc la informatică↓ şi: toţi reprezentanţii
liceelor care au clase de mate-info neintensiv↓ intensiv ă:
engleză de exemplu cei mai ă: de la liceul ă: de informatică au
fost cele mai aduse: probleme↓ au ridicat următoarele probleme.
pînă la urmă↓ informatică nu se face la nivel de informatică
intensiv↓ programa↓ pe programă o oră în clasa a noua↓ două ore
în clasa a zecea↓ la neintensiv# ă: apoi chiar s-a pus problema
aşa↓ nici faţă de-un text↓ de ce cel de la neintensiv să plece
din şcoală cu două atestate↓ unu la informatică↓ care ştim noi
toţi care predăm la neintensiv↓ cum# muncim cu ei să ajungă la un
nivel să-şi poata lua acel atestat la informatică şi unul la
limba straină (xxx). ideea principală este că dacă sînt la clase
de informatică să fie de informatică ca într-adevăr acel elev să
se pregatească pe linia aceasta. deci toate liceele care au
contract (xxx) noi şi înaintăm domnului inspector [nume] CARE
ştie această problemă că de la ă: consfătuirile noastre din
septembrie↓ ă:: chiar se cere↓ se merge pe o idee ierarhică↓
asociată (xxx). să fie sau mate-info (x) sau alt profil intensiv
engleză sau altceva dar↓ nu cu mate-info în faţă.
Larisa: deci la informatică numărul de ore este foarte mic cu
toate că se numeşte [matematică-informatică.
Dana: [nu are nicio legatură cu denumirea.
Larisa: numărul de ore este o oră de informatică la clasa a noua↓
o oră este şi de sport sau o oră este şi de [engleză
Dana: [exact
+Larisa: [o altă materie de acoperit denumirea în ceea ce au ei
şi atunci ă: noi zicem că nu este normal↓ nici denumirea↓ deci
noi facem demersuri mai departe pe lucrurile acestea sper să ne
menţinem părerea↓ că de fapt noi la clasele respective facem ca
o# altă materie care n-are nicio legătură cu profilul#
Adina: atunci pot fi cerute doua de [ştiinţe-sociale.
Cornel: [nu↓ una există de opţional a noua
Adina: ştiinţele sociale au un mare succes din cîte am băgat de
seamă# şi atunci ar fi două de mate-info cu info intensiv↓
ştiinţele naturii cu intensiv engleză eventual↓ că a ieşit
intensivu de engleză↓ da↓ două de ştiinţe-sociale intensiv
germană↓ să iasă intensivul de germană din clasele de ştiinţe-
sociale şi o filologie cu franceză eventual. dar ne mai gîndim#
cum am zis↓ înainte [ca eu să abordez (xxx)
Cornel: [nu uitaţi informatica e foarte căutată↓ nu uitaţi acest#
de toţi absolvenţii cu informatică intensiv. deci toţi copii
neştiind ei ce înseamnă informatică intensiv↓ vor acest lucru. ##
Adina: da↓ vor e adevărat că pînă la urmă supradimensionează
clasele de uman cînd au revelaţia că [nu sunt potriviţi.
Cornel: [obiectivul este de a avea mulţi elevi şi elevi buni.
Adina: da# da o să: gîndim detaliile referitoare la intensive
săptămîna viitoare# înainte de a raporta. să: trecem la un alt
punct al ordinii de azi↓ doamna director adjunct [nume] ne va
vorbi despre (xxx)
Maria: eu vreau să vă vorbesc întîi de toate# am avut ieri o
situaţie ieri sau alaltăieri o situaţie neplăcută cu curăţenia
din şcoală:. astăzi am mai stat de vorba cu personalul de
îngrijire↓ cu doamna administrator şi atuncea aş vrea să vă
exprim punctul meu de vedere legat de această problemă care
consider că este FOARTE importantă şi anume problema curăţeniei.#
şi problema în care deci ‹MARC profesorul› de serviciu sau modul în
care profesorul de serviciu îşi face# treaba în şcoală sau
prezenţa lui este simţită în şcoală↓ de asemenea implicarea
elevilor în această acţiune a curăţeniei↓ a ordinii în şcoală.##
haideţi să plecăm întîi de la faptu că avem două: îngrijitoare
deci DOUĂ femei de serviciu care sunt în concediu de boală↓ deci
personalul de îngrijire şi de curăţenie din şcoala vă daţi
seama:↓ are destul de suferit↓ doi oameni care ne lipsesc↓ este o
doamnă care e bolnavă de astă vară şi care probabil va mai lipsi
încă destul de mult↓ # iar personalu cu care am rămas destul de
puţin↓ patru femei care să facă curat în toată şcoala↓ ele se
plîng că nu au timp şi timpul nu le_ajunge. au fost organizate să
fie două după-amiază astfel încît sălile de clasă care rămîn
necurăţate de la schimbu unu să fie curăţate de cei de la schimbu
doi. # s-au plîns însă şi ele↓ eu vă spun↓ eu ştiu părerea
dumneavoastră↓ eu vă spun ce s-au plîns şi ele↓ că totuşi elevii
lasă foarte foarte multă mizerie în bănci↓ în primu rînd↓ deci de
aici a plecat supărarea lor. că este mizerie ‹MARC în bănci›↓ şi
că# chiar şi hîrtii murdare↓ ude şi că ţi-e scîrbă↓ şi că le e
scîrbă să bage mîna în bancă să scoată hîrtia. haideţi împreună
da deci mănuşi s-au cumpărat↓ deci ele vor avea de-acum încolo
mănuşi cu care să cureţe. eu v-aş sugera poate la orele de
dirigenţie să prezentaţi şi dumeavoastră situaţia↓ că personalul
de îngrijire oricum mai puţin că e mai indicat hîrtiile↓
resturile de la mîncare↓ după ce┴ înainte să plec să le scot din
bancă şi să le pun la coşu de gunoi↓ adică aş vrea şi din partea
noastră să plece aşa: o iniţiativă de dom’ne cît pot bucăţica
mea↓ locul meu↓ mi-l las curat↓ şi să văd ea în rest mătură↑ îmi
duce gunoiu↑ face curăţenie↑ # poate că dacă noi colaborăm↓ deci
noi muncim pe de-o parte sau lucrăm pe de-o parte la curăţenie în
clasă prin contribuţia elevului poate că şi contribuţia femeii de
servici va fi alta. iarăşi se plîng că la nivel femeie de servici
elev există tot felul de discuţii↓ de cuvinte urîte↓ de jigniri↓
şi tot. eu le-am rugat pe ele să nu se mai ia în gură cu elevii↓
dacă sunt probleme să vină să ne spună nouă↓ încercaţi şi
dumneavoastră iarăşi prin orele de dirigenţie↓ şi nu↑ sîntem o
instituţie de învăţămînt şi educaţie să încercăm să le facem şi
această educaţie↓ să aibă un limbaj sau o conversaţie mai
limitată cu personalu de îngrijire. mi s-a spus că în grupurile
sanitare iarăşi sunt tot felul de inscripţii şi mizerii pe
pereţi↓ iarăşi zgîrieturi şi că acestea mai mult s-ar face în
timpul ‹MARC orelor:› cînd absentează profesori de la oră şi elevii
sunt foarte mulţi pe coridor. deci haideţi să vedem dacă atunci
cînd lipseşte un coleg de-al nostru de la oră şi nu are cine să-l
suplinească↓ că sunt astfel de situaţii↓ elevu care este de
serviciu↓ sau: profesoru care este de serviciu ori să: îi dea
afară din şcoală↓ nu ştiu care-i soluţia mai buna↓ astfel încît
elevii să nu mai aibă acces la grupurile sanitare şi în timpul
orelor↓ şi să murdărească↓ să zgîrie↓ să arunce tot felul de
mizerii↓ să se blocheze în grupurile sanitare şi chiar să fumeze
acolo↓ mai ales la etajul doi. ##
Adina: nu ştiu de ce se plimbă elevii pe coridoare în timpul
orelor↓ atîta vreme cît noi ne-am straduit [să┴
Maria: [da↓ eu ştiu↓ da io vă spun ce mi-au [sesizat┴
Adina: [eu mă gîndesc că ei pleacă mai devreme de la ore↓
învoindu-se ca să-şi ia mîncare de la chioşc şi probabil că în
timpul acela mai fac nişte (nebunii). c-adevărul e că ei circulă
foarte mult. şi pleacă învoiţi↓ din câte spun ei↓ învoiţi la fără
un sfert ca să stea la coadă la chioşc iar de la chioşc se-ntorc
la şi un sfert↓ c-a fost coada mare. eu am vorbit cu doamna care
serveşte acolo să nu mai deschidă chioşcul decît la fără zece şi
să-l închidă la fix. nu e receptivă↓ [că nu e-n interesul ei# să
ţină chioşcul închis.
Ileana: [păi normal
+Adina: de aceea vreau să vă rog şi eu nu le daţi voie mai
devreme să se ducă să-şi cumpere mîncare↓ că se-ntîmplă şi
lucruri de genul acesta mai trag o linie undeva↓ mai ales cu
cariocile astea speciale care-s la modă acuma↓ mai fac un# cum se
cheamă alea grafuri↓
Grigore: grafiti
+Adina: treburi de genul acesta↓ care se iau foarte greu. ş-
atuncea şi asta ar fi o rugăminte din partea mea să nu le daţi
drumu la chioşc. da↓ poftiţi.
Marcel: legat de această poveste NU cred neapărat că profesorul
care (lipseşte) este de vină. eu am fost de servici# săptămîna
trecută# la ora opt şi zece elevu PLEACĂ din şcoală la chioşc.
PLEACĂ. NU CRED că domnu profesor după cinci minute i-a dat
drumul să meargă că are probleme. şi nu pleacă UNUL↓ pleacă MAI
MULŢI. Sta:u pe ho:l şi vorbesc la telefon. le-am spus şi
gardienilor: „NU în timpu orelor se fac”. eu cînd am ore aici la
două sute# trei îi văd↓ e plin holu. de la şi un SFERT pînă cînd
sună de IEŞIRE↓ pe HOL↓ se plimbă↓ vraişte. deci# aici e ceva-n
neregulă. NU cred că e UN profesor de vină că nu sunt elevii
dintr-o clasă↓ sunt din mai multe clase.
Adina: eu am rugat un gardian să stea tot timpul în şcoală şi
altul să patruleze# în timpul orelor.
Marcel : da↓
Adina: mi-a adus liste foa:rte lungi de elevi care n-au sacouri↓
care vor să iasă↓ care vor să intre↓ liste cu care↓ practic nu mă
mai descurc. Trebe neaparat luate nişte măsuri la nivelul
fiecărei clase de către diriginte şi cred eu că trebe şi mai
multă vigilenţă din partea profesorilor de serviciu## în fiecare
zi↓ pentru c-altminteri drumul ăsta spre chioşc şi mîncatul ăsta
infernal al lor┴ că de-asta-i şi MIZERIE multă. mănîncă numai
prostii cu pungi de-alea scîrţîitoare care umplu şcoala. dau pe
dinafară.
Marcel: partea cealaltă↓ cu curăţenia se poate rezolva foarte
uşor. puteţi s-o-ntrebaţi pe doamna [prenume]. am rezolvat-o anu
trecut am rezolvat-o şi_anu_ăsta. (când) a venit femeia de
servici şi mi-a spus că-i mizerie-n bănci i-am spus: „nu mai
măturaţi în clase. puneţi-le mătura-n mînă”. dup-o săptămînă↓
bine-nţeles c-au fost revoltaţi. „da noi DE CE să măturăm. DE CE
sînt femeile de servici.” zic. „nu ca să laşi tu mizerie_acolo”.
au măturat o săptămînă↓ dup-aceea un semestru n-a mai avut
treabă↓ femeia de servici. deci se poate rezolva simplu.
Adina: trebe să acţionăm şi moral [vorba lui(xxx)
Marcel: [le-am pus mătura-n mînă. „mătură!” gata!
Maria: eu mă gîndeam chiar dac-am face un concurs↓ cea mai curată
clasă↓ cea mai frumoasă clasă↓ care să fie şi să aibă şi o
floare↓ să-şi păstreze pereţii [curaţi
Cornel: [am avut trei şi mai am două
Adina: flori↑ eu am avut treizeci nu mai am niciuna.
Cornel: deci vreau să spun↓ dacă m-aţi provocat↓ că mi-a dispărut
deja o floare.
Adina: eu am avut treizeci ai mai gasit vreuna?
Cornel: eu am avut trei şi mai am două (xxx)
Maria: deci eu N-AM ÎNVINIUT profesoru care lipseşte să mă-
nţelegeţi. ce-am spus NOI↓ CEILALŢI↓ care sîntem aici să facem în
aşa fel↓ sau să-i dăm afară pe elevi↓ sau gardianu↓ astfel încît
să nu mai aibă-n timpul orelor sau să nu-i lăsăm să iasă de la
ore dacă sîntem în clasă. deci eu nu-i las.
Cornel: ce i-am spus doamnei directoare-n şoaptă↓ dar vreau să
spun în gura mare# o cauză a dezordinii este coşul de gunoi
foarte mic.
Maria: da s-a pus problema să cumpărăm şi alte cosuri de gunoi.
Cornel: altă cauză este coşul de gunoi fără capac.
Grigore: îhî ##
Cornel: şi nepăsarea noastră cînd intrăm în anumite clase şi
vedem că lîngă coş sînt o mulţime de pete↓ şi-mi pare foarte rău#
că nimeni nu ia atitudine să nu mai fie pete. # eu sunt încă
tînăr↓ în clasa_noua↓ şi copiii_aceştia încă sunt cuminţi. si-au
lăsat o clasă cînd au plecat fără să fie murdară pentru c-au VRUT
să vadă curat şi vor să facă şi jos curat. şi rog pe fiecare să-i
ajute să rămînă aşa cum sînt. adică cei mari să nu-i influenţeze
foarte mult. şi ei au adus flori şi de aceea mi-am permis să spun
că# a disparut o FLOARE. #
Maria: şi dacă sunt stricăciuni↓ constataţi că s-a stricat ceva
vă rugăm┴. deci femeile de serviciu au şi ele obligaţia↓ s-a
deschis din nou acel registru la secretariat↓ cu stricăciuni şi
haideţi să consemnăm imediat să luăm atitudine să vedem din cauza
CUI s-a produs stricăciunea↓ CINE este vinovat↓ CINE tre’ să
repare↓ să consemnăm în caiet astfel încît# să păstrăm şcoala aşa
cum e.
Adina: şi să nu uitaţi. [scuză-mă 
Maria: [nicio problemă
Adina: să consemnaţi mustrările scrise pe care le primesc elevii
din partea direcţiunii pentru că le lipseşte uniforma↓ sau pentru
că au fumat↓ sau pentru că i-am găsit în diferite locuri# cînd nu
trebuiau să se afle acolo↓ să le consemnaţi în catalog pentru că
li se dă număr de înregistrare la secretariat şi-acela trebuie s-
apară în dreptul elevului la rubrica menţiuni „că a fost mustrat
cu mustrare scrisă” că a fost sancţionat cu mustrare scrisă în
data de. da↑ pentru ca astfel s-avem un CONTROL. NEAPĂRAT să le
consemnaţi că NU le dau degeaba. e şi_asta o nu e o pierdere de
timp dar ESTE o obligaţie pe care mi-am asumat-o ţinînd cont de
regulamentul cel mare al unităţilor din preuniversitar↓ şi: vreau
să urmarim mustrările pînă la capăt↓ pînă în ziua în care vom
avea consiliu de sfîrşit de semestru↓ şi în care va trebui să
scădem notele_acelea la purtare↓ în baza mustrării scrise pentru#
nepurtarea uniformelor.(xxx)
Ileana: mă iertaţi. io totuşi am un dubiu. dacă un coş de gunoi
este plin în clasă# ă: totuşi↓ CE trebuie să facem cu el.
Adina: chemăm femeia de serviciu. eu am vorbit cu ele în sensul
acesta. în timpul orelor stau pe paliere şi au grijă de curaţenie!
am vorbit şi eu astăzi↓ am vorbit amîndouă se pare că femeile
astăzi au fost mustrate de tot poporu. după ce-şi fac treaba pe
coridoare↓ să intre în pauze în FIECARE clasă↓ dacă e plin coşul
să-l ia să-l golească şi să-l aducă-napoi# pauză de pauză.
Ileana: deci ieri↓ situaţia neplăcută pe care o pomenea doamna
directoare a fost legată de clasa mea↓ # ă: doamna profesoară
[nume] m-a avertizat în pauză că în clasă e foarte mare mizerie↓
o remarcase şi doamna profesoară [nume] la prima oră. n-am făcut
decît să merg LA doamnele de serviciu care erau într-o pauză de
masă↓ le-am întrebat dacă un coş plin pînă la jumatea peretelui
poate: dispărea de_acolo↓ ne poate scăpa de gunoiu_adunat↓ mi-au
spus că nu↓ pentru că: nu e treaba dumnealor↓ pentru că e treaba
cuiva care (ridica) gunoiu la NU ŞTIU_CE o:ră şi şi-au văzut mai
departe de masă↓ de pîine↓ de muştar↓ de ce mîncau↓ am plecat în
clasă am strîns mizeria din coş↓ am vărsat coşul într-o pungă mai
mare↓ ă: doamna respectivă care răspundea de clasă a apărut la un
moment dat la şcoală sau între timp a aflat că: e vizată↓ i-au
spus colegele↓ a venit în clasă↓ a fost o situaţie de# CÎT să
zic↓ aproape trei sferturi de oră de zbierete şi urlete cînd de
fapt era o treabă de trei minute# pentru c-am rugat-o „doamnă↓
luaţi această mizerie.” (xxx) „nu mai iau. îmi dau demisia. nu
vreau. mi-e scîrbă. nu mai pot. nu_ştiu_ce”. deci după aceea mă-
ntreb ce autoritate mai avem NOI în faţa elevilor cînd nici măcar
pe femeia de servici nu poţi s-o obligi să ia un coş de gunoi↓
adică nu ştiam UNDE să-l duc. l-am strîns↓ l-am pus într-o pungă
mai mare↓ i-am pus să-şi facă o mănuşă dintr-o altă pungă mai
mică şi-au PUS respectiva mizerie-ntr-o pungă. nu ştiam ce să
facem cu ea. pentru o treabă de TREI minute_a ieşit un scandal de
trei sferturi de ORĂ. apoi doamna m-a oprit cînd plecam de la ore
jos şi m-a-ntrebat DE CE-am pîrît-o şi DE CE-a trebuit să afle
şefu dumneaei şi doamna directoare↑ i-am explicat că n-am pîrît-
o↓ ci că m-am dus la colege şi le-am rugat să m-ajute↓ şi m-au
refuzat↓ la care doamna a zis „a: deci colegele mele nu v-au
ajutat. las’ că le-arăt io lor!” şi scandalu_a continua:t. io_am
plecat din şcoală↓ lăsîndu-le să se certe că nu s-au acoperit
unele pe altele. deci vă rog FRUMOS să le transmiteţi şi
dumneavoastră din partea noastră↓ că dacă e vorba de colaborare↓
aceasta să fie reciprocă. deci↓ dacă un diriginte vine şi le
roagă să îl scape ‹MARC de o pungă de gunoi›↓ să ne arate
colaborare. cît despre: # elevi↓ eu m-am ocupat de clasa mea. ai
mei ştiţi bine că nu mai mănîncă seminţe↓ am avut ore pe tema
asta anu trecut. îi învăţ de bine. ‹@ domnu profesor spuneţi
tare.›
Cornel: nu. DE CE nu există pe fiecare nivel↓ întrebam↓ cum a mai
existat ideea aceasta. la fiecare toaletă trebuie să existe un
coş mai mare↓ un sac mai mare de plastic şi cu restu se rezolvă
problema. sau. dacă nu (xxx)
Maria: DECI ele acum au obligaţia clară. în timpul orei fac curat
pe coridor şi strîng toate gunoaiele↓ la pauză se uită la toate
sălile de clasă↓ şi unde s-a umplut coşu de gunoi să ducă gunoiul
afară. da↑ şi eu sper (xxx)
Adina: da. există o problemă de relaţionare între noi şi: ele
deocamdată.
Maria: noi vom încerca să rezolvăm această problemă↓ doamna
profesoară (xxx)
Maria: mergem mai departe↓ îmi daţi voie↑ apropo. bun. deci. era
normal ă: sau e bine să ştiţi tot legat de profesorul de
serviciu↓ că doamne fereşte↓ în situaţie de urgenţă↓ în situaţia
unui incendiu sau ceva# un rol important în î: şi răspund de buna
desfăşurare a acţiunilor de salvare şi de# stingere a incendiu-
şi profesorii de serviciu di:n şcoală. şi atuncia# în caz deci#
ă:# după nişte modele primite din ă:d: de la:# inspectorat şi
găsite am stabilit aşa un fel de echipă de stingere a incendiului
în şcoală↓ în caz de nevoie. io am obligaţia să vi le citesc↓ să
vi le aduc la cunoştinţă. şi îm: am gîndit aşa conduce acţiunea
de stingere directoru şi profesoru de serviciu care este la
etajul al doilea↓ pentru că# trebuie să asigurăm ă evacuarea
completă a: elevilor de la ă: de sus în jos. alarmează profeso-
alarmează pompierii mă scuzaţi profesorul de serviciu de la
parter↓ telefonul unu unu doi. # cei care vor mînui stingătoarele
de pe pereţi nu vor fi elevii↓ ci domnul [nume] şi [nume]. de
elevii noştri ştim deja=
=Ileana: elevii ştiu cel mai bine să golească extintoarele.
Maria: după aceea hidranţii↓ ce-i drept în corpul ăsta nu există
hidranţi şi în corpu celălalt domnu [nume] şi domnu [nume]↓ de
curentu electric↓ de instalaţia de gaz↓ ă: nu e cazu că nu avem
se ocupă doamna [nume] şi domnu [nume]↓ iar evacuarea
personalului↓ şi a bunurilor materiale se ocupă profesorii de
serviciu care sunt pe nivelul unu şi doi şi fiecare profesor
RĂSPUNDE↓ la clasa unde are ore în momentu producerii
incendiului. serviciu contabilitate are obligaţia chiar în caz de
incendiu↓ ni s-a spus îşi ia calculatoru sub braţ şi pleacă
contabilitatea cu calculatoru. ((se rîde)). nu rîdeţi. aşa ni s-a
comunicat. secretariatu↓ la fel. doamna secretară↓ în caz de
incendiu↓ are obligaţia să ia calculatoru↓ să plece cu
calculatoru.
Cornel: îşi ia baza de date
XF: [păi normal
Cornel: [nu jucăria.
Maria: da
Grigore: deci nu jucăria
Maria: deci îşi ia calculatoru cu toată baza de date.
Grigore: nu monitoru. că dacă iei monitoru e degeaba. #
Maria: acuma↓ obligaţiile generale↓ sînt cele de respectare# a
măsurilor de stingere şi prevenire a incendiilor↓ să# anunţăm la
timp# ă dacă se produce un incendiu în şcoală↓ să evităm
folosirea materialelor inflamabile↓ focul deschis↓ să avem┴
incendiile pot fi provocate sau de instalaţiile electrice↓ de#
echipamente defectuoase. apropo de cele două calorifere↓ eu cred
că ar trebui să# fie o regulă. profesorii care sînt de serviciu↓
dacă caloriferele! să verifice la plecare dacă caloriferele sunt
închise. doamne fereşte↓ să nu avem vreo problemă↓ vreun scurt#
nu ştiu de la┴ şi calculatoru↓ care uitaţi şi acuma este deschis.
DECI haideţi să facem aşa. profesoru care este de serviciu la
PLECARE în afară de faptu că verifică cataloage↓ face procesu-
verbal↓ să verifice şi cele două instalaţii. acum↓ ‹MARC atenţie›
aţi văzut că nu avem voie să fumăm↓ s-a pus afişu. deci ă: din
punctu nostru de vedere# noi am luat toate măsurile.
Grigore: da sigur.
Adina: şi apropo de profesorul de serviciu să vă uitaţi în
regulamentul de ordine interioară↓ există o anexă care se referă
chiar numai la treburile pe care# ă: se cuvine să [le facă
profesorul de serviciu.
Maria: [da o să afişăm. şi#
Adina: [da
Maria: [avem tot sarcinile elevului
Adina: [da
+Maria: [de serviciu care am zis că o să le afişăm în sălile# să
punem şi în sala de clasă↓ să prelucraţi cu elevii ca să ştie
fiecare elev [ce are de făcut↓ da?
Adina: [CE se închide↓ CE se deschide
Maria: da.
Grigore: întrebare. profesorul de serviciu# după terminarea
activităţii şi încuierea# cataloagelor în rastel# nu închide doar
întrerupătorul acestor calorifere↓ ci scoate şi din priză↑ pentru
că e foarte important şi lucrul acesta.
Maria: da sigur.
Grigore: deci↓ îl scoate şi din priză io aşa am: executat cînd am
fost de serviciu.
XF: bravo!
Adina: să le scoatem din priză.
Grigore: e mai bine↓ pentru că┴
Maria: aţi văzut↓ aşa cum la chimie scrie acolo jos focu lumina
(xxx)┴
Adina: eu vreau să vă mai atrag atenţia că încep inspecţiile prin
şcoli. # ă: prima inspecţie va avea tema curriculumul# începînd
de săptămîna viitoare. eu am scos de pe /saitul/ inspectoratului
calendarul lor de inspecţie atît cît au afişat. e nedrept↓ că nu
scrie cînd ajung la [nume instituţie] dar↓ aşa orientativ. ştim
ce vor urmări# pentru că avem aici materialul şi o să-l aşez
acolo. ă: asta înseamnă că trebuie să avem toate documentele puse
la punct planificări↓ dosare ale cadrului didactic↓ şi ale
şefului de catedră↓ conform documentelor afişate deja acolo şi pe
care le cunoaştem cu toţii de anu trecut. # ă: trebe să avem puse
la punct de asemenea programele pentru orele ă: de opţional# cele
de extindere# sau pe arie curriculară# integrate# nu cele de
aprofundare. ă: CE trebe să mai facem. acestea ar fi documentele
ale cadrului didactic↓ ale şefului de catedră↓ programe de
opţional.
Maria: atenţie că am trecut în luna noiembrie↓ cel puţin o notă↓
nu?
Adina: da↓ cel puţin o notă în catalog.
Maria: şi în noiembrie deja# putem fixa tezele. cu recomandarea
este ca ‹R toate tezele să fie date pînă# la# vacanţa de iarnă›.
da↑ vacanţa de crăciun
Adina: deci mare atenţie la această inspecţie care poate să
ajungă la noi. a:şa! doamna profesoa:ră# [nume]# trebuie să ne
mai împărtăşească ceva↓ tot aici la diverse
Felicia: [da
Adina: [suntem la multe diverse.
Felicia: eu vreau să vă spun că am fost la o şedinţă săptămîna
trecută↓ la liceul [nume instituţie] unde ni s-au spus cîteva
lucruri legate de activitatea diriginţilor. ă: (xxx) şi s-a
subliniat faptul că# la dirigenţie să planificăm activităţi pe
care avem de gînd să le facem ă:. componentele sînt: (xxx)
alegerea unităţii în funcţie de nevoile clasei. poate aveţi ă:
elevi cu probleme de vorbire (xxx)↓ poate aveţi copii bolnavi
(xxx)↓ ăm: să stabiliţi o oră de consultaţii cu părinţii în afara
orelor de curs↓ şi ă: stabilirea ei să fie consemnată (xxx)
astfel încît toţi părinţii să ştie cînd este acea oră de
consultaţii şi: să se folosească de ea (xxx). ă: anul şcolar două
mii şapte două mii opt este declarat anul activităţilor
extracurriculare↓ şi ă:# se pune mare accent pe activităţile:#
ăm: extracurriculare↓ şi extraşcolare↓ activitate extracurriculară↓
înseamnă cercuri pe diferite materii şi corurile iar activitate
extraşcolară↓ (xxx) dansuri↓ diferite# concursuri↓ excursii↓
tabere de creaţie:↓ proiecte↓ teatru↓ tot ce înseamnă activităţi
în afara (xxx)orelor de curs (xxxxxx)
Maria: deci vreau să vă mai atrag atenţia că zilele astea am tot
circulat pe la contabilitate. ‹MARC jos e holu plin de elevi› CÎND
îi întrebi CE faceţi „păi mergem la doamna: psiholog”. stiţi↑ dar
doamna↓ nu are program. deci vedeţi puţin ca diriginţi CÎND este
program↓ CÎND se poate merge la acea consiliere psihologică şi#
să nu plece↑ de la ore că ei se duc acolo. cît stau acolo jos
sunt fericiţi↑ poftim? (xxx)
Maria: să stea#
Adina: ‹Z avea masa mai mare.›#
Maria: ‹R da›
Adina: confortabilă.
Maria: deci. eu o să vorbesc şi cu doamna profesoară↓ acuma se
pare că dînsa mai are nişte probleme de sănătate↓ este într-un
concediu medical↓ am înţeles↓ zilele ăstea.
Adina: două zile.
Maria: da↓ deci nu# nu va fi pe aicea. aşa că elevii nu au de ce
să plece↓ să se învoiască de la ore.
Elena: să facă şi o listă.
Maria: să facă o listă↓ eventual şi să# vă spună.
Elena: să ştim care cum
Adina: trebuie să îşi aducă orarul↓ dar au mai apărut nişte
schimbări în programul dumeaei.# mai are o şcoală generală. şi de
asta l-a luat că pune altul.
XF: nu se duce aşa fiecare.# trebuie să aibă o calificare
Adina: atunci dacă am epuizat ordinea de zi şi nu mai avem nimic
de zis propun să închidem# lucrările acestei┴
Maria: şi vă rugăm să semnaţi procesu-verbal.