1r

Fl
l"
li
ts
r.
F
T,

F
F,

2
Rolul business- ultui
 in jumStatr
Procter &
catera sip
p" prt.uttul evolutiei sale unitatea economicl produce un impact tot mai semnificativ produsului
I asupra vietii societdtii. Fiind destinat5 pentru a realiza anumite obiective economice, de cercetar
organizatia ajunge in prezent sd devinl principalul mijloc in transformarea stiintei si tehnologiei a organizl
de bunuri si servicii de naturl economicS. in realizarea acestui rol economic, organizatia a M&Nt \tar
efectuat si continul sI efectueze o serie de schimb5ri sociale importante. bomboane
aSemenea

Atitudinea fati de business este influentatS de nivelul la care firmele abordeazi respon-
Faimoasa t
sabilitatea social5.
mapamorx
din proiitul
Este evident cd afacerile de ieri, de azi si cele de mAine nu se vor derula fIrIa obtine profit,
insl profituleste bine sI fie o recompensl pentru serviciile pe care organizatia le face societ5lii.
Afaceri le de azi au nevoie sI fie etice, mai implicate social decAt cele din trecut, pentru cd
intre timp, au fost elaborate noi norme, standarde, legi, iar cerintele persoanelor si ale grupurilor
de persoane care sunt influentati de rezultatele organizafiei s-au modificat semnificativ. Peter
Drucker aratl cI managerii au nevoie si-si ,,asume constient responsabilitatea pentru binele
comun si s5-9i frAneze interesul propriu si autoritatea atunci cdnd executarea lor dluneazS
acestora si libertlti i individuale".l

Literatura de specialitate ne oferl un sir de exemple elocvente din practica mondialS, care
demonstreaz5 atitudinea unor organizatii fatr de responsabilitatea socialr.
Astfel, la inceputul sec. XX Andriu Carneghi, care se ocupa de producerea otelului, a investit
350 milioane de dolari in programele sociale si a construit aproape 2000 de biblioteci. John
D. Rocfeller - 550 de milioane de dolari si a creat ,,Fundatia Rocfeller,'.

1
Drucker P., Realitdtile /Ltmii de mAine, lasi, Teora, I999

34 rolul business-ului rolul busin

in.iumitatea a doua a sec. XX activitSfile de responsabilitate socialS iau amploare. De exemplu,
Procter & Camble a retras in mod voluntar de pe pia{5 tampoanele marca Rely, la numai
cAteva s5pt5mAni dupd lansare, cind s-a auzit de o posibild infecfie. Acliunea retragerii
produsului, a lui Procter & Camble, dupl ce cheltuise 75 milioane dolari in douizeci de ani
de cercetare si pregltire a pietei, a constituit o adeviratd strategie de responsabilitate sociald
a organizaliei. Un alt exemplu de responsabilitate socialS il constituie acliunea firmei americane
M&M/Mars Co, cAnd a suspendat folosirea unui colorant rogu artificiaJ, folosit pentru
bomboane, atunci cAnd cercetdrile au arltat ci unele forme clare de cancer sunt legate de
asemenea coloranti si ntetici.

Faimoasa firmS,,Levi Strauss", care constd in 140 de intreprinderi amplasate pe intregul

mapamond si unde lucreazi aproape 44.000 de lucritori, anual consuml aproximativ 3"/o
din profitul brut al s5u pentru activitS!ile de responsabilitate socialS.

rolul business-ului 35
 *e }a c*lrlp*lterxta
P*riferieX,
la st*tut de csmp*nent* de hard
re4
&**K*

l
,:

I
I

de la compon"nt; p.,-i?il8]iffrt't dercorrlponenti de bazi

36
 doresc ca 9i la noi in fari, CSR-ul sI treacl de la percepfia de componentl perifericS, la
lmi
I statutul de componenti de bazd a practicilor de afaceri la nivelul cAt mai multor organizafii.
Nu este un lux pe care 9i-l pot permite doar companiile mari, ci un instrument de lucru pe
care il pot adopta firme de toate dimensiunile, spre folosul lor si al celorlalli.
Ca si vorbim de urmdtorul nivel in materie de CSR la noi in tar5, este nevoie de un ,,shift" in
materie de calitSli personale, atitudini 9i stil de gAndire pe care managerii au nevoie s5 le
absoarbl si care ii vor ajuta si isi imbunlt5teasc5 performanfele in afaceri.

Pentru numeroase organizafii, responsabilitatea socialS a fost considerati, prin tradilie, un

element ,periferic". Atunci cdnd va fi cunoscut gi adoptat de to{i managerii, acest concept va
conferi un nou mod de gAndire ce se va rlsfrAnge la nivelul intregii organiza[ii.
Literar, prin responsabilitate se inlelege obligatia de a rlspunde, de a da seama de ceva, de a
manifesta o atitudine constientd fatl de obligaliile sociale. in acest sens, o definilie formalS a
responsabilit5[ii sociale prevede obligatia managerului de a alege si aplica acele acfiuni care
contribuie la bunistarea individului?n consens cu interesul societlti i 9i a organizaliei pe care
o conduce.

Responsabilitatea sociald afirmelor este alegerea managerilor de a intreprinde acfiuni care

protejeaze si imbunltltesc atAt bunlstarea societSlii, cAt si interesele organizafiei.

in evolulia sa termenul de responsabi litate sociald a preluat diverse abordlri:

N obligatie socialS;
3 reacfie socialS;
I rispundere socialS.

de la componentS'perifericS, la statut de componentl de bazd 37

 in conformitate cu prima abordare, rolul unei organizatii se reduce la cel de a obtine profit,
incadrAndu-se in limitele legislatiei. Datoritl faptului cI societatea admite existenta
intrepri nderi lor, obl gati a soc ial 5 consti in obti nerea profitu u i.
i I

Acest punct de vedere se bazeaz5 pe lucririle lui Milton Friedman, laureat al premiului
Nobel pentru economie, personalitate ce consideri cd scopul fundamental pentru care
societatea creeazl firmele este acela de a produce bunuri si servicii si de a maximiza profiturile.
I
in consecintS, singura responsabilitate socialS a firmelor constS in utilizarea cu maximX
eficientl a resurselor de care dispune fiecare si de crestere a profituluiin llmitele legii.
'in
ultirnii ani, responsabilitatea socialS s-a afirmat drept o noul forml de guvernantd in afaceri,
fiind recunoscuti intr-un context global si beneficiind de standarde internafionale stabilite de
cltre Natiunile Unite, linii de conduitl elaborate de Organizalia pentru Cooperare si Dezvoltare
Economicb si conventii ale Organizatiei lnternationale a Muncii. in mod deosebit, prin politica
sa sociali puternicl si prin obiectivele propuse in cadrul Strategiei Lisabona, Uniunea
Europeani acordl o atentie sporitl dezvoltiri i conceptuale si implementSrii practice a
responsabilitltii sociale corporatiste.

Astfel, Forumul european pe probleme de responsabilitate social5 corporatistl in Europa,

infiintat la ini[iativa Comisiei Europene, defineste responsabilitatea socialS drept,,un concept
pri n care companiile integreazi, ?n mod voluntar, aspectele de ordin social si ecologic in
operatiunile lor de afaceri si in interactiunile cu partenerii lor de interes"r . Responsabilitatea
socialS este complementarl abordirilor specifice pentru asigurarea unor performanfe sociale
si ecologice sporite. Este de dorit sa evitim s5 o intelegem drept un substitut legislativ sau ca
o ?nsbrcinare a companiilor cu responsabilit5ti de ordin public, care rimin in continuare, in
principal, irr seama guvernelor.

I
CSR EMS Forum Final Report, 2004, p. 3

38 de la componentS pe conceplu:
 Conceptul de CSR (Corporate Social
Responsibili*) in viziun"rrfr:ffiff:l?:

2.2.

conceptul de CSR in viziunea organizatiilor interna[ionale

 \atiunile
>un-. trei d
/-SR este o conceptie referitoare la contribufia pe care companiile aleg sX o aibl la cieiinear
LJ"r""linreu ,o.i"i5tii moderne. De-a lungul timpului, aceastl contributie a fost teoretizatl
au fost
nroci tran
diferit de mai multe curente de gAndire. lniliativele responsabile ale companiilor in conse',
philantropy, corporate
denumite printr:o varietate de termlni: corporate citizenship, corporate res1rcr'tsat
societal marketing, community affairs, community development etc' ;niernali(
Pe misurl ce statele li institutiile internationale si-au dat seama
cI adoptarea principiilor de \atiunik
CSR de cltre corrpanii servegte obiectivelor de dezvoltare
durabilS, a apdrut 9i nevoia unui
ior cie ac
numitor comun pentru a defini ce inseamnS un comportament corporatist dezirabil'

Drq
lllSUtuul I Lcl lldu\Jl

Principii gi recomanddri I

Stxr

Norme gi reglementdri juridice nevol

Institulii locale
a

Decizii ad mi nistrative ilH

I

Companii Comunit6!i , I"t

I
nevoi I

concepl
40 conceptul d" CS
Na{iunile Unite, Uniunea Europeand gi Organiza{ia pentru Cooperare 9i Dezvoltare Economicd
sunt trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat in elaborarea unui cadru, care si
defineascl responsabilitatea sociali si sd stabileascd indicatorii prin care poate fi evaluat in
mod transparbnt.
in consecinli, la ora actualS, companiile care aleg si fie transparente 9i sI arate cI sunt
responsabile social, au nevoie slinfeleagl care sunt principiile de CSR promovate la nivel
interna[ional si si raporteze periodic in privin[a integrdrii acestor principii in activitS[ile sale.
Natiunile Unite recomandl companiilor sd integreze Principiile Clobal Compact in strategia
lor de actiune si sI le promoveze in toate sferele de influentS.

Drepturile Omului: 11
. sd sprijine gi sd respecte drepturile omului;
12. sd se asigure cd nu sunt complici la incdlcarea drepturilo
lomului.

Standarde de muncl: 11
. sd suslind dreptul la libera asociere;
12.
sd contribuie Ia eliminarea tuturor formelor de muncd fo(atd;
13.
sd contribuie la eradicarea fenomenului de incadrare a copiilo
[n fo(a de muncd,
14.
si contribuie la eliminarea,discrimindrii in ocuparea locurilor dt
lmuncd si exercitarea orofesiei.

Mediul inconjurltor: ll . sd abordeze anticipativ problemele de mediu;

p. sd promoveze responsabilitatea fafi de mediul inconjurdtor;
13. sri incurajeze dezvoltarea 9i difuzarea tehnologiilor care nt
ldeoradeazd mediul inconiurdtor:

Lupta impotriva . sa comOatd orice formd de coruplie, inclusiv mita gi gantajul.

coruntiei: l[

conceptu I de CSR in viziunea organizati i lor internationale 41

 Pentru companiile care vor sb adere la UN Clobal Compact este bine de gtiut cd vorbim de
un proces ?n trei etape. Astfel, compania:
tr i9i ia angajamentul de a respecta Principiile, inscriindu-se in Clobal Compact;
tr elaboreazS un plan de implementare a Principiilor;
tr raporteazi anual cltre Global Compact progresul ficut in implementare, conform
Communication On Progress Cuidel ines.

L)N Clobal Compactia nastere in 2000 9i reprezintl o retea formatl din agenlii ale Naliunilor
Unite, companii, organizalii sindicale, organizafii de afaceri, organizafii academice, organizalii
a I e soc i et51i i civi I e, i nsti tufi i guvernamental e/adm i n istrative.
La baz5, ea este o initiativl a Secretarului Ceneral ONU, de a crea un parteneriat intre
Natiunile Unite si companii pentru atingerea dezvoltdrii dufabile la nivel global. Programul
a devenit operational ?n luna iulie a anului 2000.
&ed
Clobal Compacteste celebru, dacl putem sI spunem aga, pentru setul siu de 10 principii. Misir
Acestea ac[ioneazd ca un ghid pentru companiile care se orienteazd cltre CSR. Programul
prezintd direclii de acliune care se subsumeazl acestor 10 principii universale, impbrlite pe Ferfi
4 domenii de interes, prezenlate mai sus. ghtC
drEfr
in viziunea Organizaliei pentru Cooperare;i Dezvoltare Economicd (OECD), responsabilitatea actin
socialS este reprezentatl de,,multitudinea acfiunilor intreprinse de companii pentru a-9i CilTI
consolida relatiile cu societdtile?n care acliueazl". Organizafia americanS Business for Social -Gd
Responsibility (BSR) considerl responsabilitatea socialS a uneicompanii drept,,indeplinirea
sau depSgirea, in mod constant, a agtept5rilor de naturi etici, legald si comercialS pe care inrt
societatea le are de la aceasta".
rtrd
co,ry
Conform ,,OECD Cuidelines" companiile trebuie s5:
ea(Ir
UEn
1 . contribuie la dezvoltarea economicS, sociali gi de mediu, suslinAnd principiul dez- csd
voltlrii durabile; &E
2. respecte drepturile omului in toate activitSfile pe care le desfdsoarS;

42 conceptul de CSR in viziunea organizaliilor internationale aGu

 3. in curaj eze dezvoltarea com un it51i lor loca le;
4. nu accepte dispense care nu sunt incluse tn cadrul legislativ local privind mediul,
slnltatea, siguran!a, munca 9i taxarea;
5. sprijine si sH aplice principii si practici echitabile de conducere a companiei;
6. dezvolte si s5 aplice sisteme de management eficiente in construirea unei relalii de
incredere cu societlti le in care activeazS;
7. promoveze valorile companiei in rAndurile angajalilor prin programe de training;
B. nu discrimineze si sI nu sancfioneze indivizii sau instituliile care atenfioneazd echipa
de management asupra practicilor incorecte ale companiei;
f . isi incurajeze partenerii de afaceri s5 aplice ,,OECD Cuidelines'l;
10. nu se implice nejustificat in activitlti politice locale.

Creati ca un omolog economic al NATO, OECD a preluat responsabilititile OEEC in 196'1.

Misiunea organiza{iei este de a ajuta statele sI atingl dezvoltarea durabilS pe plan economic.

Pentru a coordona ac[iunile companiilor in vederea atingerii dezvoltdrii durabile la nivel

global OECD a elaborat, in 1976,,,Cuidelines for Multinational Enterprises" - o serie de
directive ce trebuie luate in considerare de orice companie, indiferent de domeniul in care
activeazS, vizAnd drepturile omului, .protectia mediului inconjurltor, interesele
consumatorului, coruplia si con.curenfa. in anul 2000 a fost publicatl varianta revizuit5 a
,,Gu idel i nes for Mu ltinational Enterprises".

in viziunea Llniunii Europene responsabilitatea socialS este un mijloc pentru atingerea

obiectivului stabilit la Consiliul European de la Lisabona, din 2000 de a deveni ,,cel mai
competitiv gi mai dinamic sistem economic din lume, capabil de a susfine dezvoltarea
economicS, prin slu.ibe mai multe si mai bune 9i coeziune sociali mai mare."
UE recomandi companiilor sd integreze principiile, mai jos menfionate, in codurile lor de
conduitl si sI raporteze asupra modului in care le-au aplicat. Aceste principii vizeazl doul
dimensiuni ale relafiei dintre companie 9i comunitate:

conceptul de CSR in viziunea organizatiilor internationale 43

 socialier
,ri
"[n siimpliri
relatia directd cu angaja{ii, companiile ar ln relalia cu toli partenerii lor de interes corporfli
responsabilitatea sd: companiile trebuie sd:
. asigure imbundtSlirea calita{ii vieli .sprijine dezvoltarea comunitdlilor ir
angajafilor,la locul de muncd gi in afarr care activeazd; Kotler Si I
acestuia; .sprijine dezvoltarea sistemelo .actavitt
.asigure un mediu de muncd sigur gi sdndtos; economice locale prin incheierea de si pentru
. abordeze in mod responsabil restructurdrile parteneriate cu distribuitori autohtoni;
in caz de crizd, lindnd cont de interesele .respecte drepturile omului stipulate ir
tuturor pd(ilor implicate; Declara[ia Universald a Drepturilo
i
. minimizeze impactul activitSlilor pe care le Omuluidin 1948;
desfdgoard asupra mediului gi a resurselo .protejeze gi sd incurajeze protejarei
naturale. mediului inconiurdtor la nivel global. A4rir
Practic, premisa de bazd de la care pornegte responsabilitatea sociali este aceea cI profiturile,
oamenii 9i mediul inconjurdtor pot fi armonizate intr-o abordare organizalionalS strategicS,
astfel incat, compania s5 devinl viabili din punct de vedere economic, responsabild social 9i
atentl fa!5 de aspectele de ordin ecologic.

Diferen{ele semnificative ?n modul de abordare a conceptului de responsabilitate social5

apar in cadrul literaturii de specialitate, unde autorii au perceput sensibil diferit
responsabilitltile unei companii fatd de societate, in ansamblul sdu. Astfel, dezbaterea
principalS in acest domeniu se referl la doul conceptii distincte: CSR perceput6 ca obligalie
sau datorie moraldfatd de o gaml mai largd sau mai restrAnsd de grupuri de interese;i CSR
drept ini[iativd asumatd in mod voluntar de cltre companii, pentru a indeplini obiective
sociale si economice.

intr-un articol de datd foarte recentS, incercAnd si sintetizeze definiliile din literatura de
specialitate prin oferirea unei variante integrate, Falck gi Heblichl afirmi cS,,Responsabilitatea
r Philip I
rOliver Falk & Stephan Heblich, CSR: Doing Well bz doing good, 2007, p. 247. p- 3-
\
44 conceptul de CSR in viziunea organizatiilor internationale
A*E
sociale este infeleasl drept un angajament corporatist voluntar de a dep5gi obligatiile explicite
si implicite impuse unei companii de cltre agteptlrile societale cu privire la comportamentul
corporativ conven!ional ".

Kotler si Lee2 stabilesc o leglturl intre CSR gi initiativele sociale corporatiste, definite drept
,,activitSfi principale intreprinse de cltre o corporafie pentru a sprijini cauze de ordin social
5i pentru a-9i indeplini angajamentele de responsabilitate socialS corporatistl asumate"'

RESPONSABILITATEA SOCIALA CORPORATISTA

Angajamentul asumat in mod dincolo de

restrictiile economice. de
':iilr.rri.:.iii i
_.
'irI 'i'tr:i:i.:

i Philip Kotler & Nancy Lee, 6R; Doing the Most Good for Your Company and YourCause,2005,
p.3.

r internationale 45
 Xlirraen siuxlile resp *msabilita$ii
s*cial* r$rgxlxatiste

pqk ry
F&
&eg*se

di mensi uifiEresponsabi I itlti i soci ale corporatr ste

46
ln general, existl mai multe perspective pe care societatea le are in leglturl cu
I responsabilitltile pe care i le atiibuie unei organizatiide afaceri.
Conform lui Carroll, responsabilitatea socialS corporatistl vizeaz|intreaga ganad de obligatii
de ordin social pe care organizatiile de afaceri le au fatd de societate in ansamblul s5u:
responsabilitdtile economice, lega le, etice si filantropice:

2.3 .1 . Resyollsabil itd{ile eronoln;ce

Sunt cele mai importante obligatii de ordin social ale unei organizatii de afaceri, care stau la
baza celorlalte trei categorii. Obtine profit! Orice companie are principala responsabilitate
de a produce bunuri si servicii cerute de societate si de a le vinde cu un profit. Profitul
reprezintl un mijloc si un scop al existenfei si functionlrii eficiente a unei companii.
Responsabilitatea economicb mai vizeazd si crearea de locuri de muncl si generarea cresterii
economice.

Componentele economice ale CSR sunt: a acfiona pentru maximizarea randamentului

actiunilor; a obline un profit cAt mai mare; a mentine o pozi{ie competitivd pe piatd; a plstra
un nivel ridicat de eficienf5 operativS; a obline profit ?n mod constant pentru a dobAndi o
pozitie de succes pe piat5.

2.3.2" Il.asyo*s{thil*t7f ile le g*le

Sunt direct corelate cu cele de ordin economic. Respectl legeal ReflectS asteptXrile societStii
cu privire la indeplinirea activitetilor de bazS ale companiei intr-un cadru guvernat de lege,
reguli si reglementbri clare.

oratiste 47
 Componentele legale ale CSR sunt: a acfiona conform cerintelor guvernamentale
si legale; a arteh
respecta diversele reglementlri locale si nationale; a indeplini
oblilatiile de ordin legal [entru
a avea succesul scontat; a furniza bunuri si servicii ce respectb conrth
cel putin cerintele legaleirinimale. acort
YHiI
2.3.3 " Respon sl.bilitalile etice
Desi I
Yizeazd acele activititi si practici care sunt asteptate sau interzise
de cltre membrii unei
cunF
societSfi, chiar dacl nu sunt codificate in cadrul unor legi. in general, asped
o organizatie de afaceri
are obligatia de a evita rdul gi de a face ceea ce este bine,iorect gijust. (Exemple: aaanf,l
corectitudine
fatl de consumatori si salariati, onestitate in relatiile firmei cu partenerii s5i etc.) si dett

Componentele etice ale CSRsunt: a acfiona in conformitate cu normele sociale Cxrol

si morale; a
recunoaste si a respecta normele morale noi adoptate de cdtre societate; adiyil
a preveni pirrr*
compromiterea normelor etice in cadrul desflsurdrii activitltilor economice;
a ?ndeplini
asteptlrile de ordirr moral sau etic pentru a putea fi considerat un bun cetd{ean ec(ru
corporatisU a
recunoaste ci integritatea corporatistd si comportamentul etic presupun pffirq
asumarea unorobligatii
dincolo de respectarea legi lor si regulamentelor. ordm l
respffi

2.,3 .4. ResTtansnbilit a, ile fil ant rop ice @

con?il
dirte*
Sunt acele obligatii lisate la latitudinea companiilor de a contribui financiar Dacir
si uman Ia Barqa
dezvoltarea comunitS{ii si la imbundtStirea calitStii vietii. Fii un bun cetltean
corporatist! Rolurile
pe care companiile pot sa 9i le.asume sunt pur voluntare si decizia dead
asumdrii lor este ghidatd
doar de dorinfa unei organizatii de a se imTplica in aspectele de ordin problct
social. (Exemple: pr[grrr"
de instruire a somerilor, programe filantropice de sprijinire a comunititii,
actiunide preienire t
si corectare a degradlrii mediului, sprijinirea reinnoirii si reconstructiei
urbane etc.) Canol,
Componentele filantropice ale CSR-ului sunt: a acfiona in conformitate ot o,En
cu asteptdrile de !9rsr(
ordin filantropic pe care societatea le are Ia adresa companiilor; a contribui la
dezvoltarea ,R-L.ki
48 dimensiu
affi
aftelor; a implica managerii si angajatii companiei in activitili voluntare gi caritabile in cadrul
comunitSfilor in care isi desflsoarl activitatea; a asigura asisten]d instituf iilor de invltlmdnU
a contribui in mod voluntar la dezvoltarea acelor proiecte care duc la imbundt5firea calitltii
vietii in cadrul anumitor comunitilil.

Desitoate cele patru tipuri de responsabilitili au existat simultan ca obliga{ii sociale pentru
companii, istoria teoriei organizalionale arati ci, la inceput, accentul s-a pus mai degrabl pe
aspectele economice gi legale, iar abia ulterior, obligaliile etice si filantropice au inceput sI
ia amploare 9i s5 fie considerate responsabilitSli sociale. in prezent, principala arie de dezbatere
ii d6zacord este legati tocmai de aceste responsabilitSfi etice si filantropice.

Carroll considerd c5, [inAnd cont de importanfa fiecireia dintre cele patru dimensiuni in cadrul
activitSfilor de afaceri, responsabilitdtile sociale s-ar putea reprezenta grafic sub forma unei
piramide (Piramida responsabilitdyilor sociale corporatiste), avdnd la bazb responsabilitSlile
economice si la vArf pe cele filantropice; in plus, dimensiunile relative ale ariilor aferente celor
patru tipuri de responsaLrilititi ar trebui sd indice o aten{ie predilectd acordatd aspectelor de
ordin economic si o atenfie mai sclzutl celor de ordin filantropic. Cele patru tipuri de
responsabilitlti corporatiste nu se exclud unele pe celelalte;i nici nu trebuie analizate ca
segmente distincte ale responsabilitdtii sociale, deoarece orice acliune sau practicd a unei
companii se poate baza simultan pe rafiuni de ordin economic, legal, etic sau filantropic, una
dintre cele patru dimensiuni fiind preponderentd intr-o anumiti situatie si intr-un context dat.
DacI am vlzut care sunt responsabilitSlile pe care o companie le are, iat5 cb Schneider si
Barsoux2, pornind de la o cercetare efectuatl la ?nceputul anilor '903, prezintl cinci stadii de
dezvoltare morald corporatistS, care pot fi asociate cu cinci tipuri de rispuns corporatist la
problemele de ordin social:

'Carroll, Archie 8., The Pyramid of Corporate Social Responsability: Toward the Moral Management
of Organizational Stakeholders, Business Horizons, July-August, 1991 , p. 40-42.
rSusan C. Schneider and
Juan-Louis Barsoux, Managing across cultures, 1997.
I R.E. Reidenbach, D.P. Robin, ,4 Conceptua/ Model of Corporate Moral Development, 1991).

di mensi uni le responsabi I ititi i sociale corporatiste 49

 . Respons:lhiltrlti
filrt

Resp.llslrbilitlrti eticr

Reslilrnsihilit:l ti le g;rle

\\r:i (:r1.U.:!i. r. r:

a. Organizatia arnoralS - ,,CA5tigi cu orice pret" este condusl de un pragmatism exacerbat si de

o orientare pe termen scurt. O astfel cie organizatie ccnsiderl ci actiunile sale sunt etice daci
grupurile sociale afectate nu reusesc sI demonstreze contrariul, iar sanctiunile care i se impun
peniru iircilcarea norrtrelor etice le percepe ca pe un cost strict legat de desflsurarea afacerilor.
O cornpanie aflati intr-uri prim stadiu de dezvoltare moral) nu detine un cod etic semnificativ
si nici alte documente similare.

b. Crganizatia legalisti -,,Respecti legea" pune accentul pe considerentele de ordin economic

si apeleazir la o politicl solidi de relatii publice, pentru a controla aparifia gi amplificarea
problernelor sociale. O astfel de organizatie abordeazi in mod reactiv aspectele etice,
corrsiderAnd ci indeplinirea normelor legale duce automat la indeplinirea obligaliilor sale
sociale. Organizatia legalisti va evita si emitl coduri de etic5, deoarece acest Iucru ar putea
genera ulterior probleme de ordin legal; totusi, dacl existl un cod de etic5, acesta este mai
degrabi un regularnent de ordine interioarl si nu un rnanifest destinat grupurilor sociale din
exterior.

50 d i mensi tr n i le responsabi I ititi i social e corporatiste

c. Organizafia reactivd - ,,Etica este profitabilS" este caracterizatl de o atentie tot mai mare
acordatl rela[iei biunivoce dintre profituri si acfiuni etice, !inAnd cont si de interesele altor
grupuri de stakeholderi, in afarl de cele ale actionari lor. in aceast6f azl a dezvoltdri i morale
corporative, managementulcompaniei intelege importanta includerii unorcriteriisuplimentare
celor legale ca bazi de luare a deciziilor. De data aceasta, codul de eticd este orientat mai
mult spre exterior si reflecti un interes crescut pentru toate grupurile afectate de activitatea
companiei.

d. Organiza[ia eticl in formare -,,Fd ceea ce este corect" demonstreazd o preocupare constanta
si sustinuti pentru aspectele de ordin moral, degi ii lipsesc planificarea pe termen lung gi
organizarea eficientl a activitSfilor in conformitate cu criteriul etic. in acest stadiu al dezvoltlrii
morale, valorile etice comune ofer5, in anumite circumstanle, solulii pentru situaliile
conflictuale, iar cultura corporatistS este mai pu{in reactivd si mai mult proactivl la aparilia
problemelor sociale. Codurile de eticl reprezintl documente care ghideazi intreaga activitate
a companiei.

eticl - ,,lnlegreazl etica cu economia" asimileazd, in mod profund, aspectele

e. Organizafia
etice in cadrul strategie.i in derulare, oferind o imagine consecventl de integritate
organizationalS.
O astfel de organizaiie di dovadi de un comportament complet etic, bazat pe valori morale
atent alese in conformitate cu interesele primordiale ale societSlii. Codul de conduitd
corporatistl sebazeazb, pe comportamentul etic si pe valorile morale ale companiei.

di mensi u n iIe responsabi I itlti i soc i a le corporati ste 5'l

 Mf
acope{
Principalele abardXri
a- Abdi
ale responsabilitalii sociale Aced
respq
Friedft

2.&.
contrll
iaeead
cI nrli
de a4
actiofi
inititti
.i"
gu\retn
-!@

b.Abd
sbH
orgad
se fitg
grupd
indepl
*':ll
'tttad
rMib
,R- Efi

52 principalele abordlri ale responsabilitetii sociale prirrcfr

 arrewijkr prezintl o sintezl cronologici a celor trei abordlri ale responsabilitetii sociale
I f
I Y ldin literatura de specialitate, fiecare abordare incluzAnd-o si deplsind-o ca arie de
acoperire pe cea anterioarl ei:

a. Abordarea responsabilititii ca obligalie doar fati de acfionari (engl. Shareholderapproach).

Aceastd perspectiva ar putea fi consideratl drept abordarea clasicl sau,,ingust5" a
responsabilitltii sociale, sintetizatl de citre Milton;

Friedman in deja celebra sintagmi,,singura responsabilitate socialS a afacerilor este de a

contribui la cresterea profiturilor" actionarilor, fIrI a apela la,,inselStorie sau fraud5" , asociazd
ideea de responsabilitate cu cea a contractului social dintre manageri 9i actionari, afirmAnd
cI managerii, in calitate de angajati ai proprietarilor afacerii, nu sunt responsabili decAt fa{i
de acestia. Abordarea clasicl pornegte de la premisa c5 maximizarea profiturilor pentru
actionari reprezintl preocuparea centralS a oriclrei companii, in timp ce activitltile si
initiativele responsabile social nu tin de datoria firmelor, ci constituie principala sarcinl a
guvernelor nationale2

b^. A.brordarea responsabilititii corporatiste ca obligatie fali de toti partenerii de interes (engl.
Stakeholder approach). A doua perspectiv5 asupra responsabilitStilor corporatiste afirml cI
organizatiile de afaceri nu sunt responsabile doar fatl de acfionarii/proprietarii lor, ci trebuie
s5 tinl cont, in egalS m5surS, si de interesele adesea divergente ale partenerilor de interes
grupuri sociale influen[ate de activitatea companiei sau care pot influenta, la rAndul lor,
-
indeplinirea obiectivelor corporatistes. Aceastl abordare s-a consacrat in literatura de
specialitate ca fiind paradigma dominantl a CSR-ului;

rMarcel van Marrewijk, The Socia/ Dimension

of Organizations,2OO3, p.96-97.
2Milton Friedrr.ran, The Social Responsibility
of Business ls to lncrease its Profits, 1970.
I R. Edward Freeman,
Strategic Management: A Stakeho/der Approach, 1984.

pri ncipalele abordiri ale responsabi I it5ti i sociale 53

 c. Allc..rrclarea responsabilititii corporatiste ca obligatie fat.1 de societate in ansamblu (engl. SOC i --, :
Societal approach. Ultirna abordare prezentati este, de fapt, perspectiva ,,extinsd" asupra [)ei-C:l
responsabililitii sociale corporatiste, cea care considerl cI organizatiile cle afaceri sunt re Sir '-:
responsabile fat5 de societate in ansarrblul siu, deoarece cornpaniile sunt pirti componente Caft - -
ale rnediului social. ldeea fundarnentalS din spatele celei de-a treia viziuni privinrl clai ' - .'
respr:ns.rbilitatea sociali esle aceea ci organizatiile de afaceri functioneazl prin consimtirnint Cor- - =:-'
public., tocnrai pentrLr a servi eficient nevoile sociale. Aceastl abordare societalS a CSR-ului, lo t':'- . :,
o perspectivl consacratl mai recenl de citre literatura de specialitate, se prezinti ca un lre::-. ='
rispuns strategic Ia rroile provociri interne si externe ce se n-ranifesti la nivelul cornpaniilor.
Astfel, tinand cont de r-ievoile sociale, af late intr-o continui transforrnare si rafinare, compan iile
isi reconsideri fundarnental pozitia lor pe piatl si actioneazl ?n conformitate cu contextul
l sor ial tot mai complex din care fac parte.
l
j
,. l
I
Prima abordare - responsabilitatea socialS ca obligatie nranifestatl doar fat5 de actionari,
ij crttrtlsc-uti si sub clenurnirea de,,L'-SR ingust", corespunde rnodelului econornic al firmei, cel
care pune accentul numai pe obtinerea de profituri si pe interesele individuale, considerAnd
c.1 singura ratiune pentrLr existenta unei organizatii de afaceri este aceea de a produce br-rnuri
si servicii cAt rnai eficient cu putirrti. Sisternul de afaceri este perceput ca un sistem inchis, iar
analiza CSR se realizeazi laun nivel nticroecononric Aceasti primi viziune este una liberali
(de dreapra) si, in general, reprezintl un argument pentru sustinerea economiei de piat5. in
prezent, aceastl teorie clasicl a afacerilclr este depisit5

Celelalte doui abord.lri - responsabilitatea socialS vizutd ca obligaiie fati de toti parrenerii
de interes sau fatl de societate ?n ansarnblul s5u, consacrate drept,,CSR extins", par a rispunde
,II rn;ri bine cerintelor moderne ale unui mediu de afaceri global.
't
Aceste tloui abordlri corespund mocJelului socio-economic al fi rnrei, c.el care considerl cI
organizatiile de aiaceri artrebui siisi asurle responsabilitlti superioare rraxirrizirii profiturilor
pentru
"rctionari si care include in parteneriat problemele sociale, alSturi de cele economice.

CSR-tll extins se bazeazi pe argirmentul conforrn clruia companiile trebuie sI promoveze,

in nrtltl eficient, bunistarea socialS, clatoriti faptului ci ele existi drept un rispuns la o nevoie

54 principalele abordlri ale responsatrilit;tii sociale

sociale gi au un rolfinanciar privilegiatin cadrul societilii. Adeplii modelului
socio-economic
analiza
percep afacerile ca pe un ,irtu, leschis, aflat intr-o relalie directS cu cel social;
'responsabilitltilor sociale corporatiste se realizeazl la un nivel macroeconomic. Abordarea
(de stAnga), dar nu Ia modul radical'
care corespunde acestei viziuni este una social-democrat5
dat fiind faptul c5 sistemul de afaceri are propria sa moralitate..
degrab5' o
Conceptul de responsabi litate sociali a organizafiei de afaceri presupune, mai
formi de autocontrol, decAt una de constrAngere externi a unor tipuri de comportamente si

trebuie inteles ca un echilibru intre performarilele economice si cele sociale ale companiilor'

modelul
in plus, !inand cont de abordarea pragmaticl a responsabilititii sociale corporatiste,
prin intermediul urmltorului rafionament:
economic si cel socio-economic pot fl reconciliate
cerinlele
irpti.rr", companiilor in actiuni responsabile social, in conformitate cu sau peste profitabilit5tii
societale, duce la cresterea valorii respectivei mirci 9i, implicit, la consolidarea
respectivei afaceri.
pe
AnalizAnd conceptiile mereu in schimbare ale societSlii cu privire la responsabilitSlile
Duskaloferi, in concluzionarea celor de
care o companie'trebuie sI si le asume, Bowie 9i
corespunde mai bine contextului
mai sus, o iefinitie revizuitd a teoriei clasice a afacerilor;care
actual: ,,Principala responsabilitate a afacerilor este de a aduce profit pentru
proprietarii lor'
dar acest scop nu tre[uie urmirit apelAndu-se la coercilie sau ingelSciune, iar drepturile
afacere trebuie respectate, printr-un tratament
tuturor ceior care au o contributie la respectiva
daunele produse in trecut, care si
corect, imparlial si nediscrlminatoriu, care sI Compenseze
nu dduneze ,i .ri", atunci cAnd este necesar, si previnl (aparilia) rdul(ui)".

'Nor,""* f . Bowie, Ronald F. Duska, Business ethics, p' 42, 1990'

it51i i sociale s5
@iponsabi I
 Argumentele pro ;i contra B?T
$
respon$abilitate sacialX I. tuglr
o
s
f,
'r
Plqh FX
hh
ln
q
&oU,F e E
fi
I
il
t*
2- ArEt
G
d
fl
-T
fl
tu
rih

f
JL
I
fl
li.lont

56 ar5;umentele pro si contra responsabilitate socialS arFI*

 owie si Duskal realizeazl,o sintezl a celor mai frecvente argumente care se aduc in sprijinul
si impotriva unei aborddri maxima/iste a CSR:

1. Argumentele proabordare a CSR:

{3 Argumentulapelului la cetiLtenie. companiile, in calitate de membri institufionali ai
societetii, sunt cetSteni, iar cetSlenii au datorii 9i responsabilitlti civice;
* Argumentul bazat pe datoria de recunqtin{i. corporatiile beneficiaz5 de pe urma
societ5tii, deci ele au anumite datorii de recunostinti fa!5 de societatea care le permite sI
existe si sI func[ioneze; afacerile trebuie sI se compofte conform dorinlei publicului larg;
* Argumentul responsabilitdtii puterii sociale. responsabilitatea socialS corporatistd
derivi din puterea socialS a companiei; resursele financiare sporite ale corporaliilor sI
fie utilizate, in mod inteligent si in mare mlsuri, pentru rezolvarea unor probleme
sociale imperioase. Concluzia este ci, afaceri le trebuie s5-9i utilizeze puterea de care
beneficiazl in scopuri bune din punct de vedere social.

2. Argumentele contra abordare a CSR:

13 Obligatiile corpora[iilor de a face bine nu pot fi extinse la nesfirsit datoriile sporite
ale companiilor de a ajuta la rezolvarea unor probleme de ordin social ar putea duce la
imposibilitatea oblinerii profiturilor de cStre companii sau la refuzul acestora de a
contribui la rezolvarea respectivelor probleme sociale;
ff in momentul in care companiile isi indeplinesc responsabilitatea socialS, nu existd o
autoritate morald care d, delineascd criteriile de judecatd morali. Managerii cornpaniilor,
obisnuiti cu deciziile de management - bazate pe criterii economice 9i financiare, se vor
afla in postura de a lua decizii etice - bazate pe considerente de ordin moral. Astfel,
afacerile vor influenta prioritdtile sociale, care trebuie sb r5mAnI la latitudinea guvernului
si a reprezentanfilor alesi;

rNorman E. Bowie, Ronald F. Duska, Business Ethics, 1990, p. 32-39

argumentele pro si contra responsabilitate socialS 57

 dupi
{*lActionarii vor fi privali de o parte dln profituri, c'are vor l'i alocate de ntanageri'
ipotetic incheiat
bunul lor plac. Acest lucru vine in contradictia contractului social
intre manageri - ca agenti ai proprietarilor - si aclionari;
lf Relatia clintre eticis-i faceri tiebuie sI fie una realisti: in definitiv, scopul final al
afacerilor este de a aduce profit, chiar daci pentru aceasta trebuie
si indeplineasclsi
obligati i rnorale si sociale suplimentare. Responsabrlitatea social'1 sporiti a ttnei
filantropice, asumate de firrni
coipanii confundd obligaliile sale sociale cu actiunile
in mod liber. Afacerile nu au responsabilitatea morali de a face bine.

ca pe un sistetn pur
3. Acleplii anti-responsabilitlti i sociale corporatiste vid compania
fatd de actionari' Printre
economic, profitabil prin inslsi natura sa si responsabil numai
argumentele ce sustin aceste viziuni se pot include:

organizalia se
r: sistemul pie{ei concurenliale lucreazi efectiv, real, numai cand
actionarului' Acest
concentreazi pe performanta economici si potenteazi interesul
model asiguri folosirea optimd a resurselor societitii;
Il Ca institutii economice, organizati ile se vor specializa in ceea ce fac ele cel mai
o recornpensi
bine, respectiv productia eficientl de bunuri si servicii. Profitul reprezintl
pentru performanfa efectivi, real5, socialS;
* Afaceri le nu trebuie neapirat si urmlreascb obiective sociale' Aceasti functie este
lSsat5 in seama altor institu!ii din societate;
,ii Orice incercare altruistl de responsabilitate socialS corporatistd reprezinti practic o
distribuite ca prrlfituri;
insusire din resursele aclionarilor, care nu vor nrai fi, in rnod legitilx,
a rnari ltlr
i-: Afaceri le exerciti o lrare putere economicS' Responsabilitatea socialS
pretuit
corpora!ii va avea o influenfi excesivi, asupra multor altor activitSti'
Este

pluralismul si se doreste evitarea concentrlrii puterii;

* compania care va accentua responsabilitatea socialS va avea un dezavantaj
sau o practicd
concurential fati de cele care nu practici o asemenea responsabilitate
intr-o ProPorfie mai mici.

5B argumcntele pro si conlra resl)ons'lDIIIt'lte so( l<.rr'r

 un sistem economico-social responsabil
4. Adeplii responsabilitilii sociale considerl compania
argumenteazS atitudinea lor favorabilS'
fata de o multime diferitS de grupuri de interese 9i
ioiosind, printre altele, 9i urmltoarele puncte de vedere:

concurential nu asiguri automat

* situatiile de concurentS pur^d nu existS, iar mediul
pia1d, nu existd o garantie a eficientei
alocarea optimi a resurselor. in economia de
sau echititii;
profitabile; profitul nu reprezintS
fi Afacerile nu sunt numai instrumente economice
unicul indicator al performanlei sociale; sociali
fr De obicei, managerii nu sunt instruifi si aibS de-a face cu responsabilitatea
lor este inevitabil'
in deciziile tor, Juli irpactul social al deciziilor
Responsabilitateasocialsnu.determinS,inmodnecesar/contrapunereaSaUlezarea
indelungate de timp' considerarea
intereselor actionarilor. in funclionarea pe perioade
responsabilitSlilorsocialevaaccentuaintereseleaclionarilor; de
mai bune' lnvestiliile
s o societate mai bunS ofera ganse pentru condiliiviitoare
climat de afaceri favorabil;
un
imbunStitire a edificiului structurii sociale prevSd
mult mai responsabili descurajeazi
13 organizaliile de afaceri care isi asuma o pozi{ie
s5
guvernul - 9i ajutS marile companii
unele grupuri de interese - precum sindicatele si
evite reglementSrile 5i restricliile guvernamentale,
in acest fel evitand distorsionarea
in sens larg, organizuti3 9" afaceri are
concurenlei 9i a sistemului de intreprindere liberi.
ei in acliuni de responsabilitate socialS'
un interes deosebitin ceea ce privegte angajarea

i sociale corporatiste - rezultd c5'

Din argumentele prezentate - pro 9i contra responsabilitSli
problemele.intr-un context mai larg sau
pozilia in favoarea *to."r"uirititii sociale pune
contrari responsabilitdlii sociale este
pentru perioade mai indelungate, in timp ce viziunea
ultimele doui decenii' tot mai multe
mult mai interesati de profiiabilitatea imediatd. in
responsabilitate sociali' pe m5surI ce
corporatii au devenit inter"sate de problemele de
argumentele in favoarea acestei abordlri cresc
ca pondere'

59
I[I--unt.lu pro si contra responsabilitate soclala
 &,€qxtiv*E* p*ra€x cx ixap}i*&r*fr e*:n:p&xixi r;y
?ia ae*ia;xai r*sp*s?sx*aj* **ri;rj

60 t.l.lotivele pentru irnplicarea comprarriilor in actiuni resltonsabile social

 $elatia dintre responsabilitatea socialS corporatistl si etica in afaceri, ca si principalele
[ \aborddri ale acestui concept sau corelatiile cu rnodelele economice, sunt analizate si
funclie de motivele care ghideazd initiativele sociale ale unei companii:
rf a. Motivul pragmatic sau rational, intAlnit in literatura de specialitate consacratl
eticii?n afaceri gi sub denumirea de egoismu/ ,,/uminat"corporativ. Acesta este, firl indoialS,
I motivul cel mai puternic din spatele comportamentului social al unei companii: organizatiile
de afaceri isi asuml responsabilitlti din ce in ce mai sporite si se implicl activ in proiecte
sociale pentru a cdstiga in termeni de imagine si a-si consolida profiturile pe termen lung. De
regulS, actiunile responsabile social aduc companiei initiatoare un avantaj competitiv si reflectS
o situatie avanta.ioasl atat pentru societate, cat si pentru companie.
t b. Motivul deontologic. Literatura de specialitate de sorginte kantianl porneste de la
premisa cI afacerile au o datorie de ordin moral fatl de societate si fa15 de comunitatea in
care isi desfbsoarl activitltile. Aceste obligatii corporatiste nu se reduc la simpla maximizare
a profiturilor, ci vizeazl actiuni voluntare ale companiilor pentru bunistarea societS[ii in
ansamblu. Raiionamentul din spatele acestui argument este urmitorul: societatea este cea
care permite afacerilor si existe * deoarece activitltile economice si comerciale apar ca
urmare a existentei ex-ante a unei nevoi sociale, ce trebuie satisf5cute in mod corect si rational
- drept pentru care afacerile au o datorie morald fatl de societate, datorie concretizatl intr-
un comportament etic si responsabil social.
c. Motivul presiunii sociale. Un alt motiv pentru care companiileisi asumd respon-
sabilitlti sociale este reprezentat de faptul cI trebuie sb r5spundl cerintelor sociale din ce in
ce mai accentuate. Societatea, ca ?ntreg, incepe sd respingi companiile care nu dau dovadi
de un comportament responsabil si are anumite asteptlri cu privire la implicarea socialS.
O analizl enrpiricl a nrediului global demonstreazl ci organizatiile de afaceri ale lumii isi asumi
initiative sociale din notive mixte, reprezentAnd o combrinafie a celor trei de mai sus. Desi, in
general, companiile afirml ci actiunile lor responsabile social sunt dictate de rafionamente de
ordin deontologic, ?n realitate, motivul rational sau cel al presiunii sociale este cel care determini
companiile si isi reconsidere 9i s5?si actualizeze continuu politica de responsabilitate socialS.

F motivele pentru implicarea companiilor ?n actiuni responsabile social 61

 Reacfi& c*xx?pamii}*r }a pr*b3ent*3*
!l
d* ordixr *qlcial si cvclaatia rXx3Tumsxx&xi
.,1

s e *rX)*ra*!s€

rery
f,8
&e€ &

62 reactia companiilor la problememe de ordin social ...

l--\imensiunile responsabilit5tii sociale gi motivele pentru implicarea companiilor ?n ac{iuni
LJ6" CSR sunt direct legate 9i de rlspunsul pe care companiile il oferl la problemele de
ordin social. Literatura de specialitate consacrd termenul de ,,social responsivenest' , pentru
a descrie rdspunsul companiilor asociat responsabilitSlii sociale corporative.
Astfel, tinAnd cont de gradul de implicare a companiilorin problemele de ordin social (niciun
fel de implicare - implicare reactivl - implicare proactivi) ;i de modul in care firmele se
pozitioneazd fatl de diferitele responsabilitSli sociale, se poate evidenfia o serie intreagl de
rdspunsuri sociale corporative, ce au evoluat de-a lungul timpului in concordantl cu relatia
dintre mediul de afaceri si societate. Spre deosebire de responsabilitatea socialS, rlspunsul
social vizeazA doar aspectele manageriale specifice reacfiei companiilor la problernele de
ordin social: planificarea si previziunea socialS, organizarea rlspunsului social, controlul
activitSlilor sociale, luarea deciziei sociale gi elaborarea politicii sociale corporative.

Responsabilitatea socialS corporatisti a devenit mult mai mult decAt o ecualie de profit, in
conformitate cu legea si filantropia: nevoia de a inlelege comunitSlile in cadrul cdrora igi
desfdsoard activitatea tinde sI devinl o nevoie vitalS pentru companii. Managerii se confruntl
acum cu o diversitate de probleme, incluzAnd r5spundere sporiti pentru actiunile companiei,
incilciri ale drepturilor omului, coduri de guvernare corporatistS, conduita la locul de munc5,
nevoia de a consulta ac[ionariatul si, nu in ultimul rAnd, strategii de durabilitate. intr-un
mediu global in permanentl schimbare, aspectele sociale ale afacerilor ca.p5t5 proportii tot
mai mari si mai diverse, precum etica afaceri lor, responsabilitatea fatS de societate, investifii
in comunitate gi standarde de bunl practicl in domeniul muncii.

reac{ia companiilor la problememe de ordin social ... 63

 :
Cradxl dc irmplicare a firnxel*r
*:*:"
?lr p*iitieile s*ciale
-: -
C: *t'
I :t,

ryffi
.#g\-F g

64 gradul Ae
I

& r$;,"
 'in dependentl de modul gi caracterul implic5rii organizaliilor in responsabilitatea socialS
I pot fi identiiicate patru nivele.
I
Comportamentul obstrucfionist, caracterizat printr-o preocupare excesivl pentru realizarea
de
i) de piofit si o luptd continul pentru evitarea oricdror condilii limitative si a impunerilor
t'
orice gen, neglijAnd total responsabilit5tile sociale.
h
Comportamintul defensi4 in apirare, caracterizeazSorganizatiile 9i managerii care accepta
si se comportd conform legilor gi normelor impuse de organismele abilitate. Firmele din
i.

aceastl categorie, de multe ori ajuti societatea in a determina politicile publice, solutiile
I' la

problemele sociale. Organizaliile care nu respecti legile cu bunS gtiintS, sunt slabe performere
in categoria lor gi oricind se expun unor mlsuri disciplinare foarte dure, ce le pot pune in
situati i existenliale dificile.
Comportamentul adaptiv, caraclerizeaz| organizaliile 9i managerii care acceptd
responsabilitltile sociale, firmele participAnd la programele sociale ini[iate de alte organizalii.
Comportamentul activ, este caracteristic pentru firmele care dezvolti 9i implementeaza
progiu*" sociale in prima fazdca rSspuns la presiunile sociale, dar in faze mai avansate
aclionAnd chiar inainte ca presiunea socialS sd fie manifestatd.
Direcliile de investigaiie in care se poate determina implicarea firmei in rezolvarea problemelor
sociale reprezint5 gi cadrul de referinlS la care orice evaluare trebuie si se raporteze, din care
nu pot fi neglijate contribuliile in:

li'
1. Relatiile cu salariatii, beneficlile si satisfaclia fatl de munca prestata;
li:
2. Prolec[ia muncii si slnbtatea angajatilor;
[r'
3. Proteclia produselor, a echipamentelor, a dotlrilor;
;:
4. Politicile de vAnzare;
i 5. Relatiile cu actionarii;
t, 6. Relatiile cu consumalorii;
Fl

sociale 65
F
l
 7. Atitudinea fati de necesititile comunitilii;
B. Ecologia gi calitatea rnediului inconjr'rrdtor;
9. Atituciinea fatl de persoanele dezavantajate si minoritare;
1 0. At titrnile fi lantroPice;

11 . Relatiile cu agenliile guvernamentale'

cantitative nu sunt lirnitative in

Criteriile enuntate, majoritatea calitative 5i mai pr'rtin
direcliile cle investiga!ie intr-urr audit
pr.blematica ,espo,.,sabilititii sociale si pot reprezenta
specializat, derulat cu ajr-rtorul unor lisie.de control,
analizi in care se poate evidentia si
Nu este neglijabilS nicianaliza.de
ev;ilua nivelul de implicare al firmeiin politicile sociale'
de identificat, in timp ce beneficiile
tip cc-rst beneficiu, bineinteles costurile fiind mai ugor
irnpr-rn o rafinati introspeclie tn consecin(ele sociale'

66
gr arlu l ,l"