Sunteți pe pagina 1din 6

Activitatea integrată, modalitate de exersare a capacităţilor creatoare ale educatoarei şi a

inteligenţelor multiple ale preşcolarilor

Literatura pedagogică actuală descrie integrarea curriculară drept o modalitate inovatoare de proiectare
a curriculumului care presupune sintetizarea şi organizarea didactică a conţinuturilor din domenii diferite ale
cunoaşterii,astfel încât să se asigure achiziţia de către elevi a unei imagini coerente, unitare despre lumea
reală.
Primul pas îl face educatoarea, care, acceptând idea de schimbare şi adaptându-se cu uşurinţă acesteia
aduce schimbări în modul de a gândi şi acţiona al copilului, al părinţilor acestuia şi chiar în sistemul
educaţional. Al doilea pas este necesar să se facă în direcţia metodelor de predare folosite la grupă şi a rolului
educatoarei în procesul didactic, care, trebuie să fie legate de vârsta copilului şi să ţină cont de creativitatea şi
încrederea în sine a fiecăruia dintre cei doi factori implicaţi în procesul didactic. Ultimul pas este necesar în
regândirea şi potenţarea velenţelor formative ale mediului educaţional.
Aproape tot ce se află în mediul educaţional în care se mişcă copilul poate constitui obiectul unei
intense curiozităţi din partea acestuia şi, în acelaşi timp, poate conţine ceva interesant din care el poate
învăţa. Educatoarea este cea care creează mediul educaţional favorabil învăţării în sala de grupă şi, de
asemenea, pentru a stimula învăţarea copilului este indicat să se apeleze la acesta, solicitându-l să aducă în
grupă ceva din viaţa lui petrecută în afara grădiniţei pentru a primi ajutor în alegerea şi definirea unui subiect
de proiect de învăţare pornind de la acel “ceva” familial şi cunoscut.
Bazându-se pe aceşti paşi esenţiali, educatoarea încearcă să contureze schimbarea în procesul didactic
prin folosirea metodei proiectelor de grup, selectate, gândite şi elaborate cu ajutorul copiilor şi al părinţilor.
Scopul proiectului este de a-l ajuta pe copil să cunoască mai mult despre un subiect decât să caute răspunsul
cerut la o întrebare pusă de educatoare în legătură cu acel subiect.
În acest sens, am desfăşurat la grupa mare-pregătitoare proiectul tematic „Pe urmele strămoşilor”, una
dintre zile consacrând-o unui proiect de activitate integrată „Călătorie în timp”.
Activităţi de grup
 Cunoaşterea mediului – Convorbire „Dacii şi romanii, strămoşii poporului român”
Obiective de referinţă:
o să cunoască elemente ale mediului social şi cultural(socio-istorice);
o să comunice impresii, idei;
 Educaţie plastică – Desen – Gr. 1 - Ocupaţii ale dacilor
- Gr. 2 - Monumente istorice
- Gr.3 -Războiul dacilor şi al romanilor
- Gr. 4 - Vase şi obiecte dacice şi romane
Obiective de referinţă:
o Să redea liber teme plastice specifice desenului;
o Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
Activităţi pe arii de stimulare:
Comportamente urmărite:
Biblioteca – Citire şi comentare de imagini „Album istoric”
- Să „citească” imagini din albumul istoric;
- Să descrie şi să compare portul dacilor şi al romanilor;
Artă – Decorare vase de lut şi din cocă
- Să aplice culoare pe vasele de lut şi pe modelajul din cocă;
- Să găsească utilitate obiectelor realizate(dar, decor, expoziţie etc.)
Ştiinţă – „Ce ştii despre...Steagul dacilor”
- Să descopere elementele componente ale steagului dacilor;
- Să-şi exprime descoperirile şi ideile proprii, folosind un limbaj adecvat şi propoziţii corecte
din punct de vedere logic şi gramatical;
Joc de masă – Puzzle „Steagul dacilor”
- Să reconstituie, asambleze o imagine pe baza unei relaţii pozitive de comunicare între
membrii grupului;
Joc de rol – De-a dacii şi romanii
- Să interpreteze rolul dacilor şi al romanilor;
- Să acţioneze potrivit rolului;
Construcţii - Cetatea Sarmisegetusa
- Să îmbine diferite materiale;
- Să redea forma unor construcţii pe care le-au vizualizat în prealabil;
Finalitatea zilei: realizarea unei expoziţii cu lucrările realizate de copii.
Scenariul zilei
La sectorul Bibliotecă, preşcolarii au citit şi comentat imagini din albumul istoric, comparând portul
dacilor cu cel al romanilor, admirând obiectele de ceramică dacice, imagini din timpul războaielor, imagini
cu ocupaţiile dacilor.
În cadrul fiecărui proiect trebuie avut în vedere menţinerea interesului copiilor precum şi atragerea şi
implicarea părinţilor în organizarea şi desfăşurarea proiectului. Prin atragerea şi implicarea părinţilor
trebuie urmărit asigurarea unui suport material oferit de către aceştia precum şi posibilitatea de lărgire a
volumului informaţional al copiilor. Astfel, părinţii au răspuns solicitărilor de a modela obiecte din
cocă(necesare pentru sectorul Artă), de a confecţiona săbii şi scuturi(necesare sectorului Joc de rol), precum
şi de a aduce diverse informaţii despre tema propusă. Este ideal ca părinţii să poată dezvolta în familie
subiectele anunţate astfel încât fiecare copil să fie deja familiarizat cu diverse aspecte ale temei.
La sectorul Artă, au fost decorate vase de lut achiziţionate şi vase modelate din cocă de către părinţii
preşcolarilor.
La sectorul Joc de rol, preşcolarii au „jucat” rolurile dacilor şi ale romanilor din timpul războaielor,
folosind săbii şi scuturi confecţionate din carton. Am urmărit prin aceasta atât respectarea, cât şi exersarea
inteligenţelor multiple(kinestezică şi interpersonală).
La sectorul Joc de masă, copiii au avut de reconstituit Steagul dacilor, folosind metoda Puzzlelului,
lucrând în grup de trei copii. Doi copii stau spate în spate, unul are în mână imaginea, iar cel de-al doilea are
pe masă elementele din care trebuie să reconstituie imaginea. Cei doi copii trebuie să comunice pentru a
rezolva sarcina dată. Cel care are imaginea îi dă indicaţii colegului să în ceea ce priveşte poziţionarea unui
anumit element din puzzle(stânga, dreapta, sus, jos, centru, lângă, deasupra etc.). cel de-al treilea copil,
observatorul, este cel care urmăreşte modul de colaborare dintre cei doi. Tot el este cel care prezintă
activitatea grupului.
Pentru constituirea grupului am avut în vedere criteriul inteligenţelor multiple(verbal-lingvistică,
vizual-spaţială, interpersonală).
La Construcţii, copiii au construit Cetatea Sarmisegetusa, după ce în prealabil o văzuseră atât în
imaginile din „Albumul istoric”, cât şi în materialele prezentate pe calculator.
La Ştiinţă, am discutat cu copiii despre Steagul dacilor şi despre însemnătatea şi rolul lui în timpul
războaielor.
Pentru activitatea de Cunoaşterea mediului am folosit medoda exploziei stelare, care a debutat prin
aşezarea unei imagini reprezentative pentru lupta dintre poporul dac şi cel roman şi prin desemnarea celor
cinci copiii care au extras întrebările: CE? CINE? UNDE? DE CE ? CÂND?.
Fiecare copil a ales câte patru colegi, organizându-se astfel în cinci grupuri. Ei au colaborat pentru
elaborarea întrebărilor. După expirarea timpului dat, copiii au revenit în semicercîn jurul steluţei cu
imaginea; fiecare grup a desemnat un lider care a comunicat colegilor întrebările elaborate. Copiii din
celelalte grupuri au răspuns la întrebări şi au formulat la rândul lor alte întrebări acolo unde răspunsurile date
au lăsat nelămuriri.
Întrebările formulate au cerut ca răspuns informaţii legate de războiul dintre daci şi romani, regii
dacilor, împăratul romanilor, ocupaţiile dacilor, monumente ale dacilor şi ale romanilor, vase etc.
CE? : - Ce făceau dacii cu fierul, aurul şi argintul pe care îl scoteau din munţi?
- Ce au făcut dacii atunci când romanii au venit cu oaste numeroasă, iar ei erau foarte puţini?
CINE? : - Cine a fost regele dacilor?
- Cine a fost împăratul romanilor?
- Cine s-a sinucis pe munte?
UNDE? – Unde era capitala dacilor?
- Unde era capitala romanilor?
- Unde s-a sinucis Decebal?
CÂND? : - Când au avut loc războaiele dintre daci şi romani?
- Când s-a format poporul român?
DE CE? : - De ce îşi dorea Traian să cucerească Dacia?
- De ce s-a sinucis Decebal?
- De ce foloseau dacii steagul în război?
Proiectul integrat se bazează pe învăţarea prin cooperare, deoarece lucrând în grupuri, fiecare copil
participă la realizarea unei părţi din proiect, având responsabilităţi şi sarcini specifice.
După ce toate întrebările au primit răspuns şi nu au mai existat nelămuriri, copiii au avut de redat prin
desen cunoştinţele acumulate. Astfel, am împărţit copiii în patru grupuri, fiecare grup având o altă temă de
ilustrat : grupul unu – ocupaţii ale dacilor; grupul doi – monumente; grupul trei – vase şi obiecte dacice şi
romane. Pentru tema – războiul dacilor şi al romanilor, copiii au lucrat în perechi. Unul dintre copiii a
reprezentat dacii, cel de-al doilea romanii, pentru ca la sfârşit să fie ilustrată confruntarea dintre aceştia.
Activitatea prin proiect îi învaţă pe copii să-şi emită şi să-şi susţină propriile idei, dezvoltându-le
astfel creativitatea, care le dă senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai „noului”. Soluţiile problemelor
supuse rezolvării presupun colaborare şi cooperare şi toţi copiii, indiferent de dezvoltarea intelectuală sau de
vârstă, pot elucida o situaţie necunoscută spunându-şi părerile şi aplicându-le în practică.
Un alt avantaj al proiectului este faptul că resursele materiale sunt procurate prin contribuţia a cât mai
multor persoane care pot sprijini desfăşurarea acestuia, precum şi faptul că are produse finale afişate în
grădiniţă.
Cu lucrările realizate la activitatea de Educaţie plastică am organizat o expoziţie, iar cu cele realizate
la sectorul Artă am realizat o alt fel de expoziţie, de vase, spre surpriza şi încântarea părinţilor care ne-au
ajutat foarte mult în realizarea temei propuse.
Procese adaptative ale proiectului de activitate integrată se referă la modalităţile de integrare a
domeniilor clasice de cunoaştere într-o structură coerentă şi unitară, dar şi la implicaţiile extracurriculare ale
demersului integrativ.
Astfel, am realizat o scurtă vizită la Muzeul de Istorie al Olteniei, unde am stat de vorbă cu „expertul”
pentru a afla şi mai multe lucruri despre strămoşii noştri.

BIBLIOGRAFIE :
 „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed.Integral, Bucureşti, 2005
 „Orientări metodice privind aplicarea Programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa
de copii”, Ed. Şcoala Gălăţeană, Galaţi, 2006
 Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga – „Metode interactive de grup”,
Ed. Arves, Craiova, 2006
 Viorica Preda, Mioara Pletea, Filofteia Grama, Aurelia Cocoş, Daniela Oprea, Marcela Călin
– „Ghid pentru proiecte tematice-abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă”,
Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005

Activitatea integrată, modalitate de exersare a capacităţilor creatoare ale educatoarei şi a


inteligenţelor multiple ale preşcolarilor
Educatoare :
Vlădoi Cristina-Grădiniţa Nr. 41
„Elena Farago”- Craiova
Literatura pedagogică actuală descrie integrarea curriculară drept o modalitate inovatoare de
proiectare a curriculumului care presupune sintetizarea şi organizarea didactică a conţinuturilor din domenii
diferite ale cunoaşterii,astfel încât să se asigure achiziţia de către elevi a unei imagini coerente, unitare despre
lumea reală.
Proiectul integrat se bazează pe învăţarea prin cooperare, deoarece lucrând în grupuri, fiecare copil
participă la realizarea unei părţi din proiect, având responsabilităţi şi sarcini specifice.
Activitatea prin proiect îi învaţă pe copii să-şi emită şi să-şi susţină propriile idei, dezvoltându-le
astfel creativitatea, care le dă senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai „noului”. Soluţiile problemelor
supuse rezolvării presupun colaborare şi cooperare şi toţi copiii, indiferent de dezvoltarea intelectuală sau de
vârstă, pot elucida o situaţie necunoscută spunându-şi părerile şi aplicându-le în practică.
Se urmăreşte prin aceasta atât respectarea, cât şi exersarea inteligenţelor multiple ale preşcolarilor.
În cadrul fiecărui proiect trebuie avut în vedere menţinerea interesului copiilor precum şi atragerea şi
implicarea părinţilor în organizarea şi desfăşurarea proiectului. Prin atragerea şi implicarea părinţilor
trebuie urmărit asigurarea unui suport material oferit de către aceştia precum şi posibilitatea de lărgire a
volumului informaţional al copiilor.