Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Una din cele mai importante operații din procesul de fabricație a pieselor turnate este umplerea
formelor cu metal lichid sau turnarea. Metalele și aliajele, elaborate în cuptoarele metalurgice, se
toarnă în forme prin intermediul unor recipient metalice căptușite cu material refractare, denumite
oale. Oalele de turnare pot fi golite în 3 moduri:
Prin ciocul oalei;
Prin sifon și ciocul oalei;
Prin orificiul de fund al oalei;
Există oale cilindrice și oale tambur. Oalele ce se golesc prin cioc pot fi transportate
manual sau mecanic. Oalele transportate mecanic pot fi oale de mână sau de furcă. Oalele cu o
capacitate mai mare de 500 kg, se transport mecanic. Ele sunt folosit în general la turnarea fontelor și
aliajelor neferoase, se construiesc până la capacități de 50t de metal lichid. Pentru separarea zgurei la
turnarea prin cioc se folosesc pereți despărțitori care dau posibilitatea scurgerii metalului prin sifon.
După descărcarea metalelor din cuptoare în care au fost elaborate, temperatura lor scade
sensibil datorită contactului cu oala mai rece ca și din cauza timpului consumat transportului oalei, din
momentul descărcării până la locul de turnare.
Viteza de turnare este diferită în funcție de modalitatea de turnare. În cazul turnării din oale cu
orificii si dom, vitezele de curgere sunt mai mari. Pentru stabilirea diametrului orificiului de turnare se
foloseste relația debitului:
M
D=
t
m- masa modelului, în kg;
t- timpul de turnare, în s;
D- debitul în kg/s;
1756,87
D= = 38,192 kg/s;
46
După aceasta analizăm tabelul 6.2 pag.183 din „Tehnologia turnării. Îndrumar de proiectare” de
G.Barbu din care conclusionăm următoarele lucruri: oală cu furcă cu capacitatea de 1000 kg ;
răsturnarea oalei cu viteză medie;
Temperaturile optime pentru un aliaj de turnătorie sunt în funcție de grosimea peretelui piesei
ce se toarnă și uneori de mărimea ei. Din tabelul 6.4 pag.184 din manualul „Tehnologia turnării.
Îndrumar de proiectare” de G.Barbu aflăm temperaturile de turnare pentru oțel,astfel în momentul
turnării temperatura oțelului trebuie să fie între limitele 1405-1420 0C,
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
2
2.2. Calculul reţelelor de turnare. Particularităţi constructive şi dimensionale ale reţelelor
de turnare
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
3
3
VT =Vfin+1,5%Vfin=0,22191216+1.5%0,22191216=0,2252408424 m
(4)
Aflăm masa modelului: masa modelului este egală cu suma volumului total și a densității
oțelului. Densitatea pentru oțel este egală cu 7800 kg/m3.
Mm = VT * ρ (5)
Mm – masa modelului, în kg;
VT – volumul total a modelului, în m3;
ρ – densitatea fontei cenușii, în kg/m3.
Mm = VT * ρ = 0,2252408424*7800 = 1756,87 Kg
Găsim diametrul inferior a pîlnei:
Ne orientăm după tabelul 2.1, pag. 46, din cartea "Tehnologia turnării. Indrumar de proiectare"
autorului G.Barbu. Masa modelului este egală cu 1756,87 kg.
Alegem intervalul cu mase corespunzătore,. Atunci masa materialului in pîlnie va fi mai mica de 100
kg, iar diamertul pîlniei este egal cu 32 mm = 3.2 cm.
Aria suprafeței inferioare a pîlnei de turnare se găsește după formulă:
π d2
A= (6)
4
d – diametrul pîlei, în m;
A – aria alimentatorului, în cm2;
π – constana egală cu 3,14.
A = 3.14*3,2*3,2 / 4 = 8,0384 mm2
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
4
Avem relaţia generalizată pentru calculul vitezei de umplere:
(8)
în care μi este coeficientul de pierdere de viteză în funcţie de tipul reţelei, cu valoare 0.76;
k i - coeficientul care ţine seama de locul de alimentare, având valorile 66 (turnarea rapidă);
Mm – masa modelului, în kg;
𝑣 – viteza de umplere, în m/s;
v =0,76*66*√6 1756,87= 127,62911 m/s
Secţiunea alimentatorului rezultă din relaţia care exprimă consumul de metal lichid:
M
= A a * vt (9)
ρ
în care M este masa aliajului care trece prin alimentator (masa piesei, a maselotelor etc), în kg; Aa -
aria alimentatorului, în dm2; ρ - greutatea specifică, în kg/dm 3; v - viteza de curgere a metalului în
cavitatea formei în dm/s; t - durata de umplere, în s. Relaţia de mai sus se poate scrie sub forma:
M 1756,87
A= = =0.038365 dm 2
ρvt 7.8∗127,62911∗46
Aria canalului de turnare se găsește folosind relaţia:
Mm
A a= (10)
K st
Mm – masa modelului, în kg;
t – durata de turnare, în s;
Ks – debitul specific al metalului în secţiunea alimentatorului, în kg/cm2s.
Ks alegem din tabelul 2.9, pag. 61, din cartea „Tehnologia turnării. Indrumar de proiectare” autorului
G.Barbu care constituie 1,1. Debitul se alege după greutatea piesei turnate.
1756,87
Aa = =34.720dm2
1,1∗46
Fiindcă Aa este mai mare decât A, înseamnă că la rețea de turnare avem nevoie de doua picioare
de turnare.
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
5
Mm
Kv= (11)
VT
Mm – masa modelului, în kg;
VT – volumul total a modelului, în dm3;
K v - coeficientul volumetric.
1756.87
Kv = = 7,799
225,240842
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
6