BASMUL

Basmul- naraţiune populară în proză de mare întindere si cu multe personaje, care au forţe
supranaturale, unele reprezentând binele şi altele răul. Finalul basmului aduce întotdeauna
victoria binelui asupra răului.
Cuvântul „basm” vine din slava veche, de la „basnî”, care înseamnă „născocire”, „scornire”.

Caracteristici :
-tema basmului: lupta dintre bine şi rău. Reprezentanţii răului sunt întotdeauna pedepsiţi în
basm.
-Respectă, în general, aceleaşi etape: a.situaţia iniţială- expoziţiunea; b.cauza acţiunii- intriga;
c.desfăşurarea acţiunii; d.depăşirea situaţiei dificile- punctul culminant; e.situaţia finală-
deznodământul;
-are valoare morală, educativă;
-elemente specifice de construcţie:
a.formule iniţiale- prezintă personajele şi introduc cititorul sau ascultătorul într-o lume
îndepărtată, fantastică, în care totul este posibil ( „A fost odată ca niciodată...”, „A fost ce-a
fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti” ). Cuvântul „niciodată” subliniază caracterul unic,
excepţional al faptelor ce urmează a fi relatate;
b.formule mediane( de mijloc)- menţin atenţia vie, suspansul, curiozitatea celui care ascultă sau
care citeşte ( „....şi merse, merse...”, „ merg ei o zi, şi merg două, şi merg patruzeci şi nouă”,
„Dumnezeu să ne ţie, ca cuvântul din poveste, înainte mult mai este”);
c.formule finale- marchează finalul fericit şi deschis (  “Ş-apoi încălecai pe-o coasă/Şi vă
spusei o poveste frumoasă”, “Şi încălecai p-un mărăcine/Să m-asculte orişicine”, “Şi m-
am suit pe o roată/Şi v-am spus-o toată”)
-se îmbină elementele reale( existenţa împăratului şi a fiilor, a fetelor de împărat, etc) cu cele
fantastice( zmei, balauri, zgripţuroaice, căpcăuni, Muma Pădurii, Vâlva Pădurii, Sfânta Vineri);
-timpul şi locul sunt imaginare( locul este pe pământ sau pe celălalt tărâm, care poate fi feeric
sau hidos );
-numere simbolice, mitice- trei, şapte, nouă, doisprezece. Acestea fac referire atât la personaje,
cât şi la situaţii( trei fii de împărat, trei fete de împărat, trei zmei, balauri cu trei capete, trei
probe, trei încercări, după trei ani, trei zile şi trei nopţi, trei tărâmuri, trei castele, etc ).
-metamorfoza (capacitatea personajelor de a se transforma, de cele mai multe ori în animale, în
urma unui blestem sau a unei hotărâri din partea unei forţe supranaturale). Aceasta este
reversibilă, omul revenind la starea lui iniţială. Supradimensionează, de multe ori, personajul,
conferindu-i o anumită complexitate;
-motive întâlnite în basm: superioritatea mezinului, împăratul fără urmaşi, lupta personajului
principal cu zmei, balauri, căpcăuni, uciderea zmeului, călătoria iniţiatică( de cunoaştere),
peţitul, probele depăşite, podul, fântâna, pădurea, grădina, căsătoria, răsplata eroului, etc.

Personajul pincipal :
-reprezintă simbolul binelui;
-este frumos, atât din punct de vedere moral, cât şi din punct de vedere fizic; este isteţ,
inteligent, curajos,viteaz, cinstit, milos, biruie obstacole, îşi face uşor prieteni etc;
-are însuşiri supranaturale, fiind înzestrat cu o forţă impresionantă;
-înţelege graiul făpturilor de pe alt tărâm şi poate comunica firesc cu acestea;
-este supus unui proces de formare, de iniţiere( porneşte într-o călătorie de formare, de intrare în
viaţă, în care învaţă şi este ajutat să înveţe cu ajutorul unor personaje sau situaţii , care au rol
de adjuvant, fiind şi simboluri ale binelui);
-trece prin mai multe probe iniţiatice( încercările celor trei fraţi, proba milosteniei, alegerea
calului, proba de a ieşi din pădure sau din prăpastie,etc), în general acestea fiind în număr de trei,
ceea ce subliniază perseverenţa acestuia, răbdarea, tenacitatea şi dorinţa de cunoaştere şi de a
învinge binele. Pe parcursul acestui drum trece prin nişte porţi iniţiatice, precum: pădurea,
podul, fântâna, prăpastia, răscrucea.
- în general, numele personajului sugerează particularităţile eroului( Harap-Alb, Prâslea, Făt-
Frumos);
- se metamorfozează.