Este o rasă veche englezească crescută și îmbunătățită în regiunea Yorkshire din Anglia - de

unde și-a căpătat și numele în 1870.[2] Inițial a fost utilizat pentru a vâna șoarecii și șobolanii din
morile și minele din ducatul York. Mai târziu, în epoca Victoriană a ajuns un iubit și
apreciat animal de companie. Durata de viață este de aproximativ 10-15 ani.
Blana, caracteristică acestei rase este lungă până la pământ, lucioasă și mătăsoasă și se poartă
cu o cărare pe mijloc. Puii se nasc gri cu cafeniu și abia la 2 ani vor avea coloritul specific acestei
rase: albastru oțel și cafeniu.
La mijlocul anilor 1800, muncitori din Scoția au migrat în partea de nord a Angliei și au adus cu ei
mai multe varietăți de mici Terrier-i pentru a vâna șobolani. Puține date exacte se cunosc despre
primele exemplare. Se presupune totuși că rasa a apărut după împerecherea selectivă a Terrier-
ilor aduși din Scoția. Cu timpul, Yorkshire Terrier-ii au devenit din ce în ce mai populari și
crescătorii au început să participe cu acești câini la expoziții de profil.
Primul exemplar vedetă a fost un mascul pe nume Huddersfield Ben. După acest câine au fost
stabilite mare parte din standardele rasei actuale. Huddersfield Ben, care a murit în 1871, era mai
mare decât exemplarele din zilele noastre, însă prin programe de selecție, dimesiunile câinelui au
fost reduse la nivelul actual.
De asemenea, în anul 1995, un Yorkshire Terrier numit Big Boss a primit titlul de cel mai mic
câine din lume - stabilind un nou record mondial. Cățelul avea pe atunci doar 11,9 cm înălțime și
12,9 cm lungime.