2.3.2.

Regimul de funcționare al mașinilor de lucru

Modul de variaţie în timp a momentului

Regimul de funcționare rezistent static indiferent de parametrul
al mașinilor de lucru care determină forma caracteristicii
mecanice

Ţinând cont de modul în care a fost definit regimul de funcţionare, maşinile de

lucru pot fi împărţite în următoarele categorii:

• Maşini de lucru cu sarcini

invariabile de lungă durată; din
această categorie fac parte maşinile de
lucru la care momentul rezistent nu
variază în timp.
Astfel de regimuri de lucru se
pot întâlni la ventilatoare, pompe
centrifuge, etc.
• Maşini de lucru cu sarcini de lungă
durată variabile în timp; în această
categorie intră maşinile care funcţionează
un timp îndelungat cu un anumit moment
rezistent, apoi cu un alt moment rezistent,
ş.a.m.d.
Din această categorie fac parte
maşinile-unelte, transportoarele, etc.

• Maşini de lucru cu funcţionare

intermitentă; aceste maşini se
caracterizează prin aceea că perioadele de
lucru sunt urmate de perioade scurte de
pauză, după care ciclul se repetă.

Timpul de lucru ta şi timpul de pauză tp

formează ciclul de lucru tc a cărei durată
este standardizată la 10 minute.
În multe cazuri momentul rezistent nu
rămâne constant în timpul acţionării ci
poate lua diferite valori după cum reiese din
figură.
În acest caz timpul total de acţionare este:
t a  t1  t 2  t 3  t 4
iar ciclul de lucru al maşinii este:
tc  t1  t 2  t3  t4  t p  ta  t p

Se defineşte durata relativă de acţionare a unei maşini de lucru ca fiind:

100 % 
ta ta
DA  100 
tc ta  t p

În categoria maşinilor cu funcţionare intermitentă se întâlnesc

aproape toate felurile de maşini de ridicat, unele maşini-unelte, etc
• Maşini de lucru cu funcţionare de scurtă
durată; funcţionează un timp relativ scurt
după care sunt oprite, timpul de oprire fiind
suficient pentru ca motorul să se poată răci.
Din această categorie fac parte
servomotoarele pentru comenzi la distanţă,
polizoarele, etc.

• Maşini de lucru cu sarcini pulsatorii; în

această categorie intră maşinile cu mecanisme
bielă-manivelă cum ar fi pompele şi
compresoarele cu piston;

• Maşini de lucru cu şocuri de sarcină; se

caracterizează prin aceea că momentul
rezistent prezintă creşteri mari care se repetă
la diferite intervale.
Din această categorie fac parte
presele, ciocanele mecanice, etc.
 2.3.3. Caracteristicile mecanice și regimurile de
funcționare ale motoarelor electrice

Caracteristica mecanică Variaţia turaţiei acestuia în funcţie de

a unui motor electric momentul dezvoltat la arborele său. Ea se
exprimă analitic prin expresii de forma:

Se exprimă analitic prin expresii de forma: n  f ( M )

În figura alăturată se observă că punctul A

corespunde funcţionării motorului în regim
nominal (pentru care a fost proiectat).
Punctul în care curba intersectează axa
ordonatelor ng se numeşte turaţie de mers în
gol ideal, întrucât în acest punct motorul
funcţionează fără nici un cuplu la arbore
(inclusiv momentul pentru învingerea
frecărilor este nul). Caracteristica mecanică
a unui motor electric
 Căderea de turaţie la sarcina nominală a motorului se exprimă prin relația:

nn  ng  nn

Gradul de rigiditate al caracteristicii mecanice a motorului defineşte înclinarea

caracteristicii motorului şi este dat de expresia:

n n n g  nn
 100  100 % 
nn nn