Energie din resursa regenerabila

Creşterea consumului mondial de energie electrică, precum şi criza combustibililor traditionali,

au impus necesitatea identificării unor surse alternative de energie, cu scopul înlocuirii în timp a
energiei produse convenţional din combustibili fosili, cu o energie produsă din surse
regenerabile, care nu poluează.

Punerea în practică a unei strategii pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile se

înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu şi lung şi oferă cadrul
adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice şi înscrierea în
acquis-ul comunitar în domeniu.

Decizia de a investi în domeniul producerii energiei din resurse regenerabile s-a bazat pe o
analiză a avantajelor şi dezavantajele implicate. Cele mai importante avantaje ale unei astfel de
investiţii sunt următoarele:

 contextul energetic mondial şi necesitatea stringentă de descentralizare a surselor;

 problema încălzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai mult aduse în
discuţie în ultima perioada; - emisia zero de substanţe poluante;

 costuri reduse (materiale şi de personal) de întreţinere după punerea în funcţiune;

 existenta unor scheme de finantare la nivelul UE pentru astfel de proiecte;

 acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel national pentru

producătorii de energie din surse regenerabile;

 acordarea de prioritate în transportul şi distribuţia energiei electrice provenite din resurse

regenerabile;

 costuri reduse de scoatere din funcţiune, având în vedere ca unitatile componente pot fi
aproape integral reciclate.

În ceea ce priveşte dezavantajele, următoarele aspecte au fost luate în calcul în planificarea

acestei investiţii:

 costuri ridicate ale instalatiilor de producere a energiei din surse solare, precum si a celor
aferente lucrărilor electrice de livrare a energiei produse în reteaua natională;

 incertitudini privind piata energiei la nivel national sau mondial.

În urma analizei acestor avantaje şi dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel de investiţie este
oportună, fezabilă tehnic şi eficientă economic, având în vedere contextul energetic naţional şi
european, precum si disponibilitatea acestei resurse la nivel local.

Electricitatea generată din surse regenerabile devine din ce în mai disponibilă. Prin alegerea unor
astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot susţine dezvoltarea unor energii curate
care vor reduce impactul asupra mediului asociat generării energiei convenţionale şi vor creşte
independenţa energetică (de ex stalpi de iluminat cu panouri solare fotovoltaice). Sursele
regenerabile detin un potential energetic important si ofera disponibilitati nelimitate de utilizare
pe plan local si national. Valorificarea surselor regenerabile de energie se realizeaza pe baza a
trei premise importante conferite de acestea, si anume: accesibilitate, disponibilitate si
acceptabilitate.

Fiecare element al complexului care alcatuieste parcul fotovoltaic are un rol bine definit:

 panourile fotovoltaice capteaza energia solara ;

 energia este preluata de catre o cutie de jonctiune de la un sir de panouri;

 cutia de racord generator preia energia de la mai multe cutii de jonctiune;

 energia e trasformata din curent continuu in curent alternativ de invertorul trifazat:

 prin intermediul statiei electrice curentul se transmite in Sistemul Energetic National[1]

Problemele de mediu apărute din cauza instalării sistemelor fotovoltaice

Instalarea și operarea unor sisteme care exploatează energia solară prin conversie fotovoltaică,
intens promovate în multe state europene prin stabilirea unor tarife preferențiale de cumpărare a
energiei electrice produsă cu ajutorul acestor instalații, au ca și efect direct ample transformări
ale teritoriului unde sunt amplasate, cum ar fi: utilizarea terenului, eliminarea vegetației
existente, impactul vizual asupra peisajului, schimbări de microclimat, orbire prin reflexia
razelor soarelui. Intensitatea redusă a energiei solare, asociată cu valorile reduse ale
coeficientului de conversie a energiei solare cu ajutorul celulelor fotovoltaice, face ca
dimensiunea acestor sisteme să devină un factor foarte important din punct de vedere al
influențelor asupra mediului înconjurător. Odată cu apariția stimulentelor financiare pentru
instalarea unor sisteme care exploatează energiile regenerabile, care au la bază de cele mai multe
ori și politici de conservare a teritoriilor, inclusiv a teritoriilor protejate, a avut loc și o creștere
rapidă a preocupărilor comunităților locale și a guvernelor cu privire la impactul asupra
mediului, teritoriului și a peisajului produs de aceste tehnologii. În lucrare sunt prezentate
principalele influențe asupra mediului înconjurător produse din cauza instalării unor sisteme
fotovoltaice și unele soluții care pot ajuta la evitarea apariției acestora.
TIPURI DE IMPACT

1.Utilizarea terenurilor

Pentru sistemele fotovoltaice care folosesc un unghi de înclinare al modulelor de aproximativ

35°, valoare optimă pentru latitudini de 46° ca și în cazul României, aria proiectată pe sol a unui
sistem fotovoltaic de 1 kWp este cuprinsă între 6.6 și 8.2 m2 în funcție de radiația solară și de
tipul panourilor fotovoltaice. Această valoare are un caracter pur teoretic, pentru că între fiecare
din șirurile de panouri fotovoltaice trebuie prevăzută o distanță minimă pentru a se evita
umbrirea reciprocă. Această distanță poate fi determinată fie cu ajutorul informațiilor din
literatura de specialitate, fie cu ajutorul unor simulări detaliate, realizate cu ajutorul programelor
de calcul. Făcând trecerea de la module la sistemul fotovoltaic, se poate concluziona că aria
întregului sistem va fi de aproximativ două ori mai mare decât valoarea teoretică a modulelor
exprimată în funcție de putere. În funcție de energia produsă de sistemul fotovoltaic această
suprafață are valori cuprinse între 28 și 42 m2/MWh în funcție de valorile radiației solare și de
unghiul de înclinare al panourilor fotovoltaice din sistem. Trebuie menționat faptul că, dintre
toate sistemele energetice, cele fotovoltaice utilizează cele mai mari suprafețe de teren raportat la
cantitatea de energie produsă. În cazul sistemelor fotovoltaice care sunt amplasate pe clădiri,
gradul de utilizare a solului este irelevant, pentru că sunt incluse în amprenta la sol a clădiri, de
aceea primul pas care trebuie făcut înaintea construirii unor parcuri fotovoltaice de mari
dimensiuni și mari „consumatoare de teren” este utilizarea într-o proporție cât mai mare a
zonelor disponibile de pe anvelopele clădirilor pentru amplasarea de sisteme fotovoltaice.

2. Reducerea terenului cultivabil

Sistemele solare de capacitate medie și mare, amplasate direct pe sol, pot reprezenta nu numai o
sursă importantă de utilizare a terenului, ci și o cauză a reducerii terenurilor cultivabile, dacă în
prealabil terenul pe care este amplasat parcul fotovoltaic era utilizat în agricultură. Prin urmare,
producția de energie electrică cu ajutorul unor astfel de sisteme poate intra în competiție cu
producția de alimente, la fel cum s-a întâmplat în cazul cultivării plantelor folosite direct la
producția de energie. Cercetătorul italian D. Russi a realizat un studiu cu privire la această
problemă, evidențiind faptul că beneficiile generate de o unitate mare de producție a
biodieselului în Italia nu depășesc costurile necesare raportate la suprafața de teren ocupată care
ar fi scoasă astfel din circuitul agricol, ceea ce implică o creștere considerabilă a importului de
produse alimentare și probleme de mediu în sectorul agricol. Pe baza acestor considerente se
poate spune că realizarea unor parcuri fotovoltaice de mare putere, amplasate direct pe sol
trebuie luată în considerare numai în cazul în care instalațiile PV care întră în structura clădirilor
nu sunt rentabile din punct de vedere economic sau energetic.
CONCLUZII

Odată cu creșterea rapidă a numărului de instalații fotovoltaice este necesară elaborarea la nivel
internațional, și nu numai, a unor criterii care să asigure protecția mediului și o dezvoltarea
sustenabilă în domeniul sistemelor folosite pentru producerea de energie electrică cu ajutorul
soarelui. Deși în unele state există deja anumite reglementări specifice, elaborate de autoritățile
locale în încercarea de a atenua problemele apărute ca urmare a amplasării unor instalații
fotovoltaice, multe din efectele cauzate de către aceste sunt încă dificil de evitat, mai ales în
cazul sistemelor de putere mare care ocupă o suprafață întinsă de teren.

În momentul de față astfel de probleme de mediu pot fi atenuate sau chiar evitate, chiar și în lipsa
unei legislații în domeniu, prin alegerea corespunzătoare a tipului modulelor fotovoltaice și prin
stabilirea optimă a unghiului de înclinare a panourilor în funcție de latitudinea la care este situat
site-ul. Aceste măsuri, care pot fi luate încă din faza incipientă a unor astfel de investiții,
influențează cu preponderență numai impactul asupra terenului, pentru evitarea celorlalte efecte
nedorite ale construirii unor parcuri PV fiind necesare măsuri mult mai elaborate, care trebuie
impuse eventual chiar prin reglementări legislative.[2]
Bibliografie

1. http://apmtm-old.anpm.ro/upload/107353_Evaluare%20impact%20Foto%201_Pischia.pdf

2. https://www.electricianul.ro/consideratii-privind-problemele-de-mediu-aparute-din-cauza-
instalarii-sistemelor-fotovoltaice/

3.