FACULTATEA DE LITERE

DEPARTAMENTUL CRP-IFR

Proiect: Particularitati pragmatice de constructie a discursului politic

Alocuțiunea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută
în cadrul Forumului Global „Drepturile Omului și o Lume fără Tutun”

GAITA DIANA ALEXANDRA, ANUL II

1. Argument
Klaus Werner Iohannis nascut pe data de 13 iunie 1959, Sibiu, România este un
politician român de etnie germană, care din 21 decembrie 2014 ocupă funcția de
președinte al României. Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar înainte
de a deveni primar al municipiului Sibiu în anul 2000, funcție în care a fost reales
în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată din partea Forumului Democrat al
Germanilor din România. În 2007 Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, lui
Iohannis fiindu-i atribuit meritul de fi modernizat infrastructura și pus în valoare
potențialul economic și turistic al orașului.

În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Iohannis a fost propus de către
Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția
de premier, însă președintele Traian Băsescu a refuzat să-l nominalizeze.

În 2013 Iohannis a devenit membru al PNL, dobândind funcția de prim-

vicepreședinte, iar pe 28 iunie 2014 a devenit președintele partidului. În scurtul său
mandat de președinte al partidului, a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal
(PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni între cele două partide. Alianța,
denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile
prezidențiale din 2014.
Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni.
Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde s-au stabilit
la Würzburg, în Bavaria.Mama sa este descendenta unei familii din localitatea
Bradu, de lângă Sibiu. Klaus Iohannis și-a petrecut vacanțele copilăriei la bunicii
săi din Bradu, cu care mergea la fân și la restul activităților agricole.Este căsătorit
din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Național
„Gheorghe Lazăr” din Sibiu.

Presedentia Romaniei

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 Klaus Iohannis l-a învins pe Victor
Ponta (PSD), premierul în funcție la acea vreme. Pe 21 noiembrie 2014 Curtea
Constituțională a validat rezultatul alegerilor prezidențiale. La ceremonia solemnă
de validare a participat și președintele în funcție, Traian Băsescu, al cărui mandat s-
a încheiat pe 21 decembrie 2014. Rezultatul a fost schimbat de scandalul legat de
modul în care premierul Ponta a gestionat votul românilor din străinătate, după ce
mii de oameni nu au reușit să voteze. Klaus Iohannis este al cincilea președinte al
României. Este al patrulea președinte de origine germană din Europa de Est, în
perioada post-comunistă, după Rudolf Schuster (Slovacia) și Pál Schmitt și Ferenc
Mádl (Ungaria).

Lupta anticorupție

„În calitate de președinte îmi iau angajamentul să garantez justiția independentă și

statul de drept, asta înseamnă că nu voi accepta sub nicio formă ca politicienii să-și
subordoneze justiția în orice formă. De asemenea, pot să afirm foarte clar că pe
timpul mandatului meu nu voi grația niciun politician condamnat pentru acte de
corupție.' – Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis este un susținător declarat al luptei împotriva corupției

în România. De la venirea la putere în noiembrie 2014, a transmis mai multe
mesaje de susținere pentru activitatea DNA, organismul care se ocupă de lupta
anticorupție în țară, și a declarat în nenumărate rânduri că nu își dorește să lucreze
cu un premier acuzat de fapte de corupție.

În 2016, președintele Klaus Iohannis a fost distins de Fundația germană „Hermann

Ehlers” cu un premiu pentru sprijinirea statului de drept și a luptei împotriva
corupției.
Pe 13 februarie 2017, Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, aviz
favorabil pentru referendumul anticorupție cerut de președintele Iohannis.

Drepturile LGBT

În timpul campaniei prezidențiale din 2014, Klaus Iohannis a declarat: „E o temă

prea sensibilă pentru o campanie electorală. Eu sunt căsătorit într-o familie clasică
și ăsta e modelul meu. Reprezint o minoritate etnică, dar văd că în secolul XXI
minoritățile de alt fel sunt mai interesante. Trebuie să plecăm de la premisa că
nimeni nu trebuie persecutat pentru că aparține unui alt grup și nu trebuie repudiați
doar pentru că sunt altfel. Doar o societate puternică poate să îi accepte pe toți.
Societatea românească nu e pregătită pentru un răspuns tranșant. Nu dau un
răspuns, dar ca președinte sunt dispus să deschid problema. Trebuie să acceptăm că
orice minoritate are drepturi și o majoritate e puternică atunci când protejează o
minoritate.”

În octombrie 2016, președintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva fanatismului

religios, în chestiunea interzicerii căsătoriei între persoane de același sex. De
asemenea, Iohannis a făcut o pledoarie la toleranță și acceptarea tuturor
minorităților. Pentru prima dată un președinte în funcție al României lasă să se
înțeleagă că minoritățile sexuale n-ar trebui să fie discriminate. Ambasadorul SUA
la București, Hans Klemm, a declarat că a fost foarte impresionat de declarația
președintelui Iohannis privind căsătoria persoanelor de același sex,în timp ce
publicații străine precum Deutsche Welle, The Washington Post și The New York
Times au lăudat „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate” într-o țară „încă
grav înapoiată”.

2. Preliminarii teoretice
Pragmatica este disciplină lingvistică concentrată asupra limbii vorbite, dinamice,
se foloseşte de informaţiile oferite de toate tipurile de enunţuri, atât corecte, cât şi
incorecte din punct de vedere al gramaticii tradiţionale, în sensul nuanţării
mesajului. Pragmatica obţine informaţii despre adevărata intenţie, nivelul de
cultură, starea de spirit/fizică a locutorului emitent, dispreţ a locutorului faţă de
referent sau interlocutor. Această disciplină pune accent pe nuanţarea mesajului
graţie elementelor ce ţin de personalitatea locutorului emitent sau de împrejurările
rostirii, de relaţia stabilită între locutori şi de mediul de desfăşurare. Astfel,
pragmatica spune că mesajul transmis de emiţător nu se rezumă doar la informaţia
explicită pe care o conţine discursul său, ci aceasta trebuie întregită cu alte
elemente extralingvistice şi extratextuale care o nuanţează:

- împrejurarea în care se produce discursul;

- timpul în care se produce discursul, raportat la interlocutori;

- relaţia dintre interlocutori;

- starea de spirit a fiecărui locutor în parte;

- intenţia comunicativă a fiecărui locutor în parte;

- gestica şi mimica fiecărui locutor;

- elementele suprasegmentale (accent, intonaţie, timbru, inflexiunea vocii).

Textul politic are drept scop persuadarea nemijlocită a publicului-ţintă.

Componenta structurală afectivă este dominantă, având în vedere că mesajul este
intenţionat de persuadare. Texul politic depinde de categoria căreia îi aparţine: dacă
este un discurs desfăşurat în plină campanie, în faţa alegătorilor, ar trebui să ţină
seama de cele zece reguli «de aur» ale construirii discursului politic. Dacă este un
text apărut într-un material de campanie (fluturaş, afiş, banner), trebuie să fie
concis, la obiect, foarte percutant şi însoţit de o imagine sugestivă (imaginea
candidatului, cel mai adesea, sau a acestuia înconjurat de oameni).

Discursul este un mod de utilizare a limbii şi a limbajelor (limbaje nonverbal,

limbaje specializate, diferite vocabulare) pe baza căruia un actor social prezintă
interlocutorilor săi o interpretare a unor fapte. În scris, autorul îşi relevă propria
identitate, atitudinea faţă de subiect, deci îşi construieşte o imagine publică exact
aşa cum doreşte. Tonul autorului şi relaţia cu publicul cizelează această imagine.

Discursul politic poate fi caracterizat din perspectivă retorică, în funcţie de

strategiile sale specifice:

- orientarea spre modificarea opiniilor sau chiar către acţiune, raportul dintre
raţional (logos) şi
- emoţional (pathos), modul de construire a imaginii locutorului (ethos) şi a relaţiei
cu destinatarul şi/sau adversarul etc

- solidarizare (când include destinatarul) sau pentru a sublinia raportarea polemică

(noi/voi).

Alegerea retorică priveşte preferinţa pentru o argumentare pro sau contra, de

susţinere sau polemică, frecvenţa anumitor tipuri de argumente, locul atribuit
concesiei etc. De asemenea, am observat că discursul politic prezintă avantajul că
poate lua forma oricărui alt tip discursiv și, în același timp, poate vorbi despre
orice, de la dezbaterea unei probleme sociale, la una politică, mediatică, științifică
sau juridic-administrativă. Aşadar, un discurs este politic atunci când evaluează
situaţii de interes public. Ceea ce distinge discursul politic de alte tipuri de discurs
este în primul rând convenţionalitatea sa.

Scopul textului politic este acela de a schimba mentalitatea, de a pune probleme, de

a promova idei, de a lua atitudine asupra unui fapt. Textul politic are un singur
obiectiv: acela de a „vinde” idei şi nu în ultimul rând, oameni.

Subiectele care sunt abordate în crearea unui discurs politic sunt de cele mai multe
ori cu un impact pozitiv asupra auditoriului, pentru a sublinia modul în care
intenţionează să rezolve problemele actuale. Măiestria de a convinge un popor că
ideile tale sunt de valoare, iar modul în care trebuie să decurgă acest discurs prin
tehnici de persuasiune sunt absolut geniale. Textul politic are drept scop
persuadarea nemijlocită a auditoriului. Indiferent dacă este rostit (oral) sau citit
(tipărit într-un ziar, volum), textul este elaborat, adânc chibzuit pentru a produce
efectul scontat, convingerea receptorului; de aceea, în redactare emiţătorul va
simula apropierea de receptor, situarea lui pe poziţii similare, de partizani ai
aceloraşi idei.

În textul politic, emiţătorul este de natură fizică (politicianul). Acesta devine

persoană juridică atunci când instituţia este reprezentată de un purtător de cuvânt
sau când emiţătorul este biroul de presă. Receptorul este însă, în mod invariabil,
publicul larg, neomogen, comunitatea socială respectivă. Ca atare, mesajul trebuie
să fie simplu, accesibil, subiectiv, dar şi să motiveze. Apare un echilibru al
componentelor structurale în textul politic (componentele convenţională şi
afectivă). Emiţătorul deţine în faţa receptorului autoritate morală, iar în virtutea
acestei calităţi el este ascultat. Natura interlocutorilor determină existenţa unui text
puternic ancorat în elementele de oralitate a limbajului, pentru a crea impresia de
spontaneitate în adresare şi redactare.

Limbajul politic nu are, din perspectiva stilisticii funcţionale, o individualitate clar

marcată: se identifică în bună măsură cu limbajul standard, seamănă foarte mult cu
limbajul jurnalistic – care îl preia, dar îl şi influenţează –, utilizează un inventar de
termeni specifici.

Concepte si definiţii

Enunţul este unitatea minimală cu care operează pragmatica, poate fi un sunet, un

cuvânt, o sintagmă sau o propoziţie.

Actul pragmatic este mesajul suplimentar desprins din spatele cuvintelor, din
spatele mesajului rostit propriu-zis, informaţie subînţeleasă construită cu mijloace
extralingvistice (gestică, mimică, etc.) Există două tipuri de acte pragmatice:
negarea implicită şi afirmarea implicită. Negarea implicită este acel act pragmatic
prin care locutorul emitent se disculpă, neagă ceva în mod indirect, fără a rosti
dezvinovăţirea ca atare. Afirmarea implicită presupune susţinerea unor calităţi,
merite, avantaje, în mod implicit prin sugerare, nu prin enunţare clară. Scopul este
acelaşi – de a nu crea impresia manipulării.

Contextul se defineşte ca totalitatea împrejurărilor şi detaliilor de ordin fizic sau

psihologic care determină într-o mai mare sau mai mică măsură performarea actului
pragmatic.

Registrul discursiv reprezintă tonul în care este constituită conversaţia în funcţie de

natura referenţială. Putem clasifica registrul în funcţie de domeniul discursului
(tehnic/non-tehnic), de modalitatea discursului (oral/scris) şi de stilul discursului
(colocvial/oficial).

Canalul este metoda prin care se realizează comunicarea (oral sau scris).
Comunicarea orală reprezintă, prin formulările sale, domeniul retuşabilului.

Actul verbal este intervenţia rostită nemijlocit de către fiecare interlocutor într-o
conversaţie. El conţine trei componente: componenta ilocuţionară (felul în care este
interpretat un enunţ în cadrul schimbului verbal), componenta locuţionară (care
reprezintă corectitudinea gramaticală, respectarea normelor fonetice, morfo-
sintactice şi semantice standard) şi componenta perlocuţionară (care reprezintă
efectul produs asupra unui receptor de către un enunţ de o anumită forţă
ilocuţionară).

Implicatura conversaţională este acea semnificaţie care este decodată de receptor în

felul lui propriu, pe baza informaţiilor de context şi context situaţional existent.
Acest concept reflectă natura concertată (şi nu solitară) a activităţii comunicative.

Există două principii de bază ale comunicării: principiul cooperativ şi principiul

politeţii. Principiile pragmatice fundamentează cele mai diverse tipuri de activităţi
care presupun colaborarea între indivizi, inclusiv comunicarea prin limbaj.

Principiul cooperativ: fiecare contribuţie la o conversaţie trebuie să corespundă – în

momentul realizării – cerinţelor impuse de obiectivul sau de direcţia acceptată a
schimbului verbal în care este angajat participantul respectiv.

Principiul politeţii este considerat drept un complement necesar al principiului

cooperativ. În funcţie de atitudinea adoptată de interlocutor distingem două tipuri
de alegeri strategice: politeţea negativă şi politeţea pozitivă.

3. Analiza studiului de caz

În realizarea acestui demers voi folosi instrumentele de lucru dezvoltate în
preliminariile teoretice şi voi face un studiu de caz asupra acestui discurs, in care,
presedintele, Klaus Iohanis a vorbit despre Drepturile omului si o lume fara tutun.

Discursul ţinut de presedinte la Palatul Cotroceni pe 26martie a fost ca o fereastră

deschisă către Romania, o Românie fără de care suntem şi noi pierduţi ca naţie într-
o bulversare teribilă a valorilor.

Actul pragmatic al discursului ce s-a desprins din spatele cuvintelor, din spatele
mesajului rostit propriu-zis, şi care a fost construit şi cu ajutorul mijloacelor
extralingvistice, cum ar fi: gestică, mimică, vestimentaţie, tăcere şi tot ce înseamnă
unităţi suprasegmentale (voce, ton, accent, intonaţie), a fost acela că a redat valoare
unor mari cuvinte (libertate, democraţie, identitate, demnitate etc.) Acesta
realizându-se prin afirmare implicită care a presupus susţinerea unor calităţi,
merite, avantaje, şi în mod implicit prin sugerare, nu doar prin enunţare clară.

Analiza de conţinut clasică consideră discursul ca un act dat, un enunţ,

segmentabil şi manipulabil, analiza actelor de vorbire consideră discursul ca pe un
proces în cadrul căruia se produc cuvinte, se elaborează sensuri, se operează
transformări. Comunicarea include ansamblul practicilor de comunicare prin
intermediul cărora Presedintele diseminează informaţii de interes public şi naţional.
Acest tip de comunicare este unul dintre cele mai ritualizate forme de comunicare
politică.

„Contractul” de comunicare porneşte de la premisa potrivit căreia acesta

intervine public mai ales în ocazii speciale, cum e şi cazul discursului mai sus
menţionat, rolul de comunicare tipic fiind alocuţiunea. După formula de
introducere specifică oricărui discurs şi categoriei de auditoriu căreia îi este
adresată „Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi”, acesta face uz, prin
exprimarea sa, de funcţia expresivă şi conativă a limbajului: 'Mă bucur să vă revăd
după aproape 3 ani tot aici, în Sala Unirii, uniți în jurul aceluiași obiectiv .”

Alegerea limbajului acestui discurs analizat este caracterizată de indici precum

claritate şi context, fiecare dintre aceştia fiind prezenţi mai mult sau mai puţin în
directă relaţie cu auditoriul. Cuvintele discursului sunt alese cu grijă, intuind
asociaţiile de idei pe care le-ar putea face receptorul, respectiv publicului căruia îi
este adresat.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 26 martie a.c., la
Palatul Cotroceni, o alocuțiune în cadrul Forumului Global „Drepturile Omului și o
Lume fără Tutun”.

„Domnule Comisar European,

Alteța Voastră Regală,
Excelențe,
Stimați organizatori,
Distinși invitați,
Mă bucur să vă revăd după aproape 3 ani tot aici, în Sala Unirii, uniți în jurul
aceluiași obiectiv – să oferim generațiilor prezente și viitoare șansa unei alegeri
informate privind menținerea propriei sănătăți și evitarea factorilor de risc precum
fumatul. Demersul nostru s-a bucurat de consecvență, de implicarea societății
civile, a asociațiilor profesionale, cât și a factorilor de decizie, iar rezultatele nu au
întârziat să apară.
Interzicerea fumatului în spațiile publice închise a fost o decizie matură și
responsabilă, care a propulsat România în rândul țărilor preocupate de protejarea
cetățenilor în fața riscurilor produse de fumat. România a devenit chiar un model de
bune practici pentru Republica Moldova. Am convingerea că putem avea mai multe
exemple de acest fel în România, că putem replica demersul și în alte domenii. Fără
îndoială că acest lucru presupune viziune pe termen lung, asumare și implementare,
dar și tenacitate, pentru a depăși obstacolele. Vă felicit, așadar, pe toți cei implicați,
inițiatori ori susținători, și vă asigur de tot sprijinul meu!
Țara noastră a ratificat Convenția Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății pentru
Controlul Tutunului încă din 2005, fumatul, așa cum bine știm, fiind un factor de
risc important pentru cancerul pulmonar ori pentru bolile cardiovasculare. Politicile
de control al tutunului sunt cu atât mai importante pentru protejarea dreptului la
ocrotirea sănătății, iar rolul prevenției devine, în acest context, fundamental.
Tocmai de aceea, una dintre prioritățile mandatului meu în materie de sănătate este
promovarea prevenției și a educației pentru sănătate. Un sistem de sănătate
sustenabil are la bază prevenția. Avem deja certitudinea că cele mai răspândite boli
ale societății moderne pot fi evitate dacă se iau din timp măsurile adecvate.
Conștientizarea importanței prevenției încă din copilărie și adoptarea unor
comportamente și a unui stil de viață sănătos vor avea, pe termen lung, un impact
major asupra îmbunătățirii stării de sănătate în România. Și, credeți-mă, avem
nevoie de asta! Este îmbucurător că tot mai mulți români înțeleg de ce este absolut
necesar să adoptăm un stil de viață sănătos și să fim permanent informați cu privire
la efectele pe care obiceiurile nocive, cum este fumatul, le au asupra propriei
sănătăți. Această responsabilizare individuală trebuie însă dublată și încurajată de
efortul autorităților. Din păcate, guvernarea PSD a eșuat și în ceea ce privește
prevenția, care nu reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare.
De fapt, în pofida promisiunilor făcute de guvernanți, nu vedem campanii eficiente
de informare menite să le explice oamenilor care sunt riscurile la care se expun. Și
dacă asta ar fi singura problemă! Dar nu vedem nici mult promisele spitale
regionale, nu vedem nici îmbunătățirea infrastructurii sectorului sanitar, și, cel mai
grav, nu vedem niciunde grija pentru oameni. Vedem, în schimb, ignorarea
problemelor reale din sănătate, pacienți nemulțumiți, medici demotivați, crize și
noi, și noi scandaluri televizate.
Sănătatea generației de acum și a celei viitoare trebuie să fie mai presus de orice
obiectiv care aduce câștiguri electorale sau politice pe termen scurt! Chiar dacă
rezultatele programelor de sănătate care promovează prevenția nu sunt vizibile
imediat, ele generează beneficii pe termen mediu și lung. Prevenția în sensul
tematicii forumului de astăzi înseamnă comunicarea riscurilor fumatului,
transmiterea informației prin canale avizate, de către experți, politici de combatere
a consumului de tutun coerent implementate, legislație adecvată și aplicată
consecvent, protejarea și respectarea drepturilor omului!
Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc succes în dezbateri!”

Documente programatice
Scrisoare transmisă Prim-ministrului României, Președintelui Senatului și
Președintelui Camerei Deputaţilor (19 iunie 2019)
Acord Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României (13
iunie 2019)
România Educată - Proiect al Președintelui României, Klaus Iohannis: Viziune și
strategie 2018-2030
Strategia Națională de Apărare a Țării: o Românie puternică în Europa și în lume (9
iunie 2015)
Acord politic naţional privind creșterea finanţării pentru Apărare (13 ianuarie 2015)
Discursul susținut în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului de învestitură în
funcția de Președinte al României în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului
României (21 decembrie 2014)
Programul prezidențial - România lucrului bine făcut (noiembrie 2014)

Klaus Iohannis, de la fumător înrăit la militant antitutun. Ce mesaj

are pentru românii care fumează
In autobiografia sa, Klaus Iohannis a dezvăluit că fuma şi câte două pachete de
ţigări pe zi. Când a renunţat la tutun, le-a interzis şi colaboratorilor să mai fumeze
în preajma sa. „Este o regulă nenegociabilă”, a scris preşedintele.
Klaus Iohannis, președintele României: Tot mai mulți români înțeleg de ce este
absolut necesar să adoptăm un stil de viață sănătos și să fim permanent informați cu
privire la efectele pe care obiceiurile nocive, cum e fumatul, le au asupra propriei
sănătăți. Din păcate, guvernarea PSD a eșuat și în ceea ce privește prevenția, care
nu reprezintă o prioritate pentru actuala guvernare. În pofida promisiunilor făcute
de guvern, nu vedem campanii eficiente de informare. Nu vedem nici mult-
promisele spitale regionale, nu vedem nici îmbunătățirea infrastructurii sectorului
sanitar și, cel mai grav, nu vedem niciunde grijă pentru oameni.
Comisarul european pentru sănătate spune că ar trebui să fim atenţi la toate efectele
pe care le are consumul de tutun, inclusiv asupra mediului. Poate dura între 18 luni
şi 10 ani ca un chiştoc de ţigară să se descompună. Vytenis Andriukaitis, comisar
european pentru sănătate: Tutunul e un criminal invizibil. Omoară, în UE, peste 1,5
milioane de oameni anual. Ştim acum că 70 la sută dintre fumători aveau sub 18 ani
când au început să fumeze. Stephen Marks, profesor universitar la Harvard:
Industria tutunului este incompatibilă cu realizarea drepturilor omului. Medicii
avertizează că ţigările electronice, foarte populare acum, nu sunt o opţiune mai
puţin dăunătoare.
Bogdan Miron, profesor de pneumologie la UMF Carol Davila: Sunt deja alarme
date în legătură cu țigareta electronică în ceea ce prievste un efect nociv direct legat
de sistemele de suspensie a nicotinei în aceste dispozitive. Fumatul este responsabil
pentru 90% din cazurile de cancer pulmonar la bărbaţi si 79% la femei, potrivit
Societăţii Române de Pneumologie. Iar conform Eurobarometrului din 2017, în
România, 28 la sută dintre tinerii de peste 15 ani fumează.

Klaus Iohannis a promulgat legea împotriva fumatului în spații

publice

Nu se va mai fuma în restaurante din luna martie. Klaus Iohannis a promulgat legea
care interzice fumatul în spațiile publice.
Legea care interzice fumatul in spatiile inchise a trecut, marti, de Camera
Deputatilor, for decizional in acest caz, cu 164 de voturi pentru, 26 impotriva si 20
de abtineri. Fumatul este astfel interzis nu doar in restaurante si localuri, ci si in alte
spatii inchise, precum cele de la locul de munca, in unitatile sanitare si in cele de
invatamant - atat private, cat si de stat, precum si cele destinate protectiei si
asistentei copilului. In plus, fumatul va fi interzis si in locurile de joaca pentru
copii.
Fumatul va fi insa in continuare permis in celulele detinutilor din penitenciarele de
maxima siguranta. Spatiile inchise in care fumatul va fi in continuare permis sunt
camerele special amenajate, care respecta mai multe conditii, printre care dotarea
cu sisteme de ventilatie functionale ce asigura eliminarea fumului, dar si dotarea cu
scrumiere si extinctoare conform legii.
Pentru nerespectara prevederilor legii sunt prevazute sanctiuni cuprinse intre 100 si
500 de lei pentru persoane fizice si intre 5.000 si 15.000 de lei pentru persoanele
juridice, iar barurile si cluburile pot fi inchise daca se constata ca nu se respecta
prevederile. Proiectul de lege privind interzicerea fumatului in spatii publice
vizeaza modificarea si completarea legii pentru prevenirea si combaterea efectelor
generate de consumul produselor din tutun.

4. Concluzii
În calitate de Președinte al României, Klaus Iohannis și-a propus să facă din
România o țară în care fiecare cetățean să se simtă ca acasă, o casă pe care să o
iubească și de care să fie mândru! În viziunea sa, România trebuie să devină
puternică, să fie un stat care are grijă de cetățenii săi, prin mijloace legale și
diplomatice, oriunde s-ar afla ei, o țară care își apără valorile, interesele,
simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. O țară care știe să-și
protejeze patrimoniul, domeniile de excelență, care pune prioritate pe educație și
sănătate, și un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menținerea securității
colective și la promovarea democrației și libertății!
Analiza pragmatică pe care am realizat-o asupra acestui discurs, mi-a dat
posibilitatea dezvoltării spiritului interpretativ, dar şi a celui critic. Asadar, acest
subiect a fost unul controversat, care a creeat multe schimbari de nivel mare asupra
tarii noastre .