INDUSTRIA ROMÂNIEI

1. INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ŞI A ENERGIEI ELECTRICE – foloseşte COMBUSTIBILI MINERALI FOSILI (petrol,

gaze naturale, cărbuni, uraniu) şi SURSE NATURALE : apă(hidroenergia), vânt, soare, valurile mării, ape termale).
Petrolul şi gazele naturale reprezintă o sursă de energie şi materie primă pentru industria chimică.

a) Petrolul - se extrage din următoarele areale/regiuni/zone/unități și subunități de relief:

 Câmpia Română: zona Videle –Carojani-cea mai importantă din România
 Subcarpaţi: Moldovei,de Curbură , Getici (între Olt şi Jiu);
 Podişul Getic
 Câmpia de Vest:
 Platforma continentală a Mării Negre.
RAFINĂRII: Brazi, Ploieşti, Midia-Năvodari, Teleajen, Borzeşti, Piteşti, Câmpina, Dărmăneşti.

b) Gaze naturale – se găsesc în pământ sub două forme:

 gaz de sondă
 gaz metan.
 GAZUL METAN – se extrage din structuri geologice numite domuri, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei
(Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor);

 GAZELE ASOCIATE - localizate în structurile ce conţin petrol din: Subcarpaţii de Curbură, Podişul Getic,
Câmpia Brăilei, Câmpia Ploieşti-Târgovişte, Câmpia Ialomiţei).

c) Cărbunii – folosiţi la fabricarea cocsului (la obţinerea fontei, combustibililor, în centrale termoelectrice).
Sunt împărţiţi în două categorii:

 CĂRBUNI SUPERIORI:
o huilă: bazinul Petroşani, Munţii Banatului (Anina şi Cozla);
o antracit – Schela.

 CĂRBUNI INFERIORI:

o lignit: Podişul Getic (bazinul Motru-Rovinari, Platforma Olteţ),cel mai important bazin carbonifer de lignit,
Munţii Banatului (Anina), Subcarpaţii de Curbură, Munţii Baraolt (din Carpaţii Orientali), Depresiunea Vad-
Borod (Munţii Apuseni);
o cărbune brun – depresiunile: Comăneşti (din C. Orientali), Brad (Munţii Apuseni), Almaş (Pod.
Transilvaniei);
o turbă – în Depresiunea Dornelor.

d) Uraniul – în Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Orientali (Crucea)

2. INDUSTRIA ENERGETICĂ ŞI A ENERGIEI ELECTRICE.

-energia electrică se produce în baza următoarelor resurse:
 gaz metan,
 cărbuni,
 hidroenergie,
 produse petroliere,
 energie atomică;

-se produce în:

 termocentrale: Mintia-Deva, Luduş-Iernut, Paroşeni, Rogojelu, Turceni, Işalniţa, Bucureşti, Borzeşti, Brazi, Chişcani,
Galaţi, Sângeorgiu de Pădure, ş.a.;

1
  atomocentrale: Cernavodă;
 hidrocentrale:
o pe Dunăre (Porţile de Fier I şi II – Ostrovu Mare),
o pe Lotru (Lotru-Ciunget pe lacul de acumulare VIDRA),
o pe Argeş (Vidraru),
o pe Prut (Stânca- Costeşti),
o pe Bistriţa (Stejaru),
o pe Olt(peste 32),
o Sebeş,
o Someşul Mic
alte surse:

 resurse geotermale(ape geotermale):

o Câmpia de Vest,
o judeţele - Vâlcea, Ilfov, Brăila.
 energia solară:
o Câmpia Română
o şi pe litoral.
 energia eoliană: pe crestele Carpaţilor, în Dobrogea, estul Câmpiei Române.

3. INDUSTRIA METALURGICĂ - cuprinde:

 ind. siderurgică,
 metalurgia neferoasă
 ind. construcţiilor de maşini.

a) Industria siderurgică – foloseşte ca materii prime:

 minereuri de fier (Harghita-Lueta, Băişoara-Cluj, Munţii Poiana Ruscă),
 cocs metalurgic (provenit din huilă: în bazinul Petroşani şi Reşiţa),
 mangan (Depresiunea Dornelor).
Centre siderurgice:
 combinate: Galaţi (cel mai important din ţară), Călăraşi;
 centre de tradiție:Hunedoara, Reşiţa;
 uzine specializate:
o cabluri şi sârmă groasă: Buzău,Câmpia Turzii, Brăila;
o ţevi : Roman;
o ţevi sudate de oţel:Iaşi
o oţeluri speciale: Târgovişte
o sârmă, tablă şi cuie: Bucureşti;
o oţeluri şi laminate: Oţelu Roşu
o sârmă şi produse din sârmă :Buzău, Zalău.
b) Industtria metalurgia neferoasă.
Principalele metale neferoase ce se găsesc pe teritoriul ţării noastre sunt:
- minereuri auro-argentifere (aur şi argint): în Munţii Metaliferi (Săcărâmb, Bucium, Baia de Arieş, Roşia Montană, ş.a.),
Munţii Gutâi (Cavnic).
Se prelucrează la Baia Mare şi Zlatna.

 minereuri complexe (Cu, Pb, Zn, Al): Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei şi în Munţii Apuseni.
 cupru se prelucrează la Zlatna şi Baia Mare;
 plumb şi zinc – aceleaşi zone de extracţie (Igniş şi Poiana Ruscă) şi se prelucrează la Baia Mare şi Copşa Mică;
 aluminiul – se extrage din bauxită, care este exploatată din Munţii Pădurea Craiului. La Oradea se
fabrică alumina, iar aluminiul la Slatina . Bauxita din import se prelucrează la Tulcea.
 metale colorate (mercur, molibden, wolfram, uraniu).

2
4. INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAŞINI – este cea mai importantă ramură a metalurgiei şi cuprinde următoarele
subramuri:

o Utilaj petrolier: Ploieşti, Câmpina, Bucureşti, Târgovişte, Bacău;

o Utilaj minier: Petroşani, Baia Mare, Târgu Jiu, Satu Mare;
o Utilaj energetic (turbine, motoare, cazane): Reşiţa, Bucureşti;
o Maşini-unelte (freze, strunguri, raboteze): Bucureşti, Arad, Oradea, Ploieşti, Sibiu, Bârlad, ş.a.;
o Rulmenţi: Braşov, Bârlad, Alexandria;
o Mecanică fină, aparatură de precizie şi obiecte de uz casnic: Bucureşti, Sibiu, Sinaia, Cugir, Satu Mare, Găeşti;
o Mijloace de transport:
o auto:
 autoturisme (Piteşti, Craiova), ARO (Câmpulung Muscel),
 camioane (Braşov),
 tractoare şi maşini agricole (Braşov, Miercurea Ciuc, Craiova, Timişoara, Bucureşti),
 autobuze, troleibuze şi autocamioane (Bucureşti, Braşov);
o avioane: Braşov (I.A.R. Ghimbav), Bucureşti, Bacău, Craiova;
o locomotive electrice: Craiova, Bucureşti, Reşiţa;
o vagoane: Arad, Bucureşti;
o nave:
 fluviale (Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Galaţi, Brăila, Olteniţa),
 maritime – (Constanţa, Mangalia);
- Produse electronice şi electrotehnice ( mijloace de automatizare, tehnică de calcul, echipament de electronică, televizoare,
casetofoane, aparate radio): Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi, Botoşani, Cluj-Napoca, Săcele, Iaşi, Târgu Mureş.

5. INDUSTRIA CHIMICĂ – foloseşte o gamă variată de materii prime:

 sare,
 pirite cuprifere,
 petrol,
 gaze naturale,
 sulf,
 potasiu,
 lemn,
 stuf,
 produse vegetale (paie),
 produse animaliere,
 cărbuni.

SUBRAMURI:
 INDUSTRIA PETROCHIMICĂ – lucrează pe bază de petrol şi gaze naturale si produce:
 cauciuc sintetic
 anvelope
 articole tehnice
 talpă şi piele sintetică
 mase plastice
 fire şi fibre sintetice
 INDUSTRIA PRODUSELOR CLOROSODICE –
 Produce pe baza exploatării sării din:
 Subcarpaţi
 Depresiunea Transilvaniei (Ocna Mureş, Ocna Sibiu, Praid),
 Carpaţi (Târgu Ocna, Cacica).

 sodă caustică,
 sodă calcinată,
 acid clorhidric

3
  INDUSTRIA ACIDULUI SULFURIC - are la bază pirite cuprifere, sulf. H2SO4 se fabrică la: Zlatna, Copşa
Mică, Baia Mare, Câmpina.
 INDUSTRIA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE
 (lucrează pe bază de gaz metan, azot atmosferic, potasiu, apatite, fosforite).
se fabrică
 îngrăşăminte azotoase, fosforice, potasice la: Târgu Mureş, Turnu Măgurele, Bacău, Craiova,
Roznov, Victoria, Slobozia.
 PRODUSE FARMACEUTICE ŞI COSMETICE: Iaşi (cea mai mare fabrică de medicamente), Bucureşti, Cluj-
Napoca, Târgu Mureş, Timişoara, Braşov.
 INDUSTRIA CELULOZEI ŞI HÂRTIEI
Utilizează ca materie primă:
 lemn,
 stuf,
 paie :
la Bacău (Letea), Buşteni, Bucureşti, Brăila, Zărneşti, Călăraşi, Suceava, Dej, Piatra Neamţ.
 INDUSTRIA COLORANŢILOR, VOPSELELOR, LACURILOR: Bucureşti, Oradea, Codlea.

6. INDUSTRIA LEMNULUI Fond forestier: 28% din suprafaţa României, bine reprezentat în regiuni montane (mai ales Carpații
Orientali) şi dealuri înalte(Subcarpații).
Se produce:
o cherestea la – Gheorgheni, Nehoiu, Vama, Piatra Neamţ, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Topliţa, Comăneşti,
Covasna, Vişeu de Sus, Brezoi;
o placaje, furnire, plăci aglomerate (PAL), plăci fibrolemnoase (PFL) la: Suceava, Sighetul Marmaţiei, Târgu Jiu, Bucureşti
(Pipera), Brăila, Constanţa, Caransebeş, Arad, Blaj, Gălăuţaş (în Depr. Gheorgheni), Oradea;
o mobilă la: Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Suceava, Arad, Oradea, Constanţa;
o instrumente muzicale, sportive şi ambarcaţiuni la: Bucureşti, Reghin;
o rechizite şcolare – Sibiu, Timişoara;
o chibrituri Bucureşti, Timişoara, Brăila.

7. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII – foloseşte ca materii prime:

o Roci eruptive : granit (din Munţii Măcinului, Munţii Apuseni), bazalt, andezit (Carpaţi – Negreşti-Oaş, Racoş, Brănişca);
o Roci cristaline: şisturi cristaline (Carpaţi), marmură (Munţii Poiana Ruscă), şisturi verzi (Dobrogea), calcare policrome;
o Roci sedimentare: calcare (Podişul Dobrogei Centrale şi de Nord, Carpaţii Orientali – Bicaz, Carpaţii Occidentali – Munţii
Apuseni, Carpaţii Meridionali – Munţii Vâlcan); gresii (Carpaţii Orientali şi de Curbură); argilă – pentru ciment şi
ceramică (argila albă sau caolinul); balast, pietriş, nisipuri cuarţoase – pentru geamuri.
Se produce:
- ciment la: Câmpulung Muscel, Bicaz, Bârseşti – Târgu Jiu, Chişcădaga – Munţii Metaliferi);
- var: Braşov, Târnăveni, Turda, Câmpulung Muscel;
- ceramică - pentru construcţii (cărămizi, ţiglă, teracotă): Bucureşti, Ploieşti, Jimbolia, Iaşi;
-ceramică fină (faianţă, porţelan, plăci de pardoseală, bibelouri): Bucureşti, Curtea de Argeş, Alba Iulia, Sighişoara, Cluj-Napoca,
Arad;
- sticlă : Turda, Mediaş, Boldeşti-Scăieni, Buzău, Dorohoi;
- prefabricate din beton: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Braşov, ş.a.

4
5