Curs 1 – Anatomie si fiziologie

Functiile generale ale organismului sunt controlate si reglate de glandele cu secretie interna
sau glandele endocrine:

 hipofiza,

 epifiza,

 tiroida,

 paratiroidele,

 suprarenalele si

 glandele genitale - masculine si feminine.

In functie de necesitatile organismului, ele secreta hormoni, ale caror atributii sunt bine
stabilite. Astfel, glandele suprarenale sunt glandele vitale pentru organism. Hipofiza, prin
hormonul de crestere, si glanda tiroida au un rol important în procesul de crestere si de
dezvoltare a organismului, în timp ce hormonii gonadotropi hipofizari si glandele genitale -
ovarele si testicolele - sunt implicate în procesul de reproducere.

HIPOFIZA

Situata la baza creierului, într-o depresiune osoasa denumita saua turceasca, hipofiza -una
dintre cele mai importante glande de organism - este alcatuita din doi lobi, unul anterior si
altul posterior, cu origine embrionara diferita.

Lobul anterior secreta urmatorii hormoni:

- hormonul de crestere sau hormonul somatotrop, denumit prescurtat STH, stimuleaza

cresterea tesuturilor, mobilizeaza grasimile si intervine în metabolismul mineral;

- hormonul tireotrop, denumit prescurtat TSH, stimuleaza functia glandei tiroide;

- hormonul corticotrop, denumit prescurtat ACTH, stimuleaza activitatea glandelor

suprarenale;

- hormonii gonadotropi sunt în numar de doi. Ei actioneaza asupra gonadelor masculine si

feminine, având un rol important în sexualizare si în procesul de reproducere.

Hormonul foliculostimulant sau FSH stimuleaza la femeie secretia foliculilor ovarieni. La

barbat, activeaza si mentine spermatogeneza. Hormonul luteinizant, denumit prescurtat LH,

1
actioneaza la femei asupra corpului galben al ovarului, iar la barbat asupra tesutului interstitial
al testiculului, stimulând formarea hormonului masculine, testosteronul;

- hormonul luteotrop sau mamotrop, denumit prescurtat LTH, actioneaza sinergic cu cei
doi hormoni gonadotropi, producând cresterea glandei mamare si secretia lactata.

- hormonul melanotrop, sau hormonul pigmentatiei, care stimuleaza formarea pigmentilor

din piele.

Secretia hormonilor elaborati de hipofiza anterioara este reglata de centri nervosi din
creier, prin intermediul unor neurohormoni sintetizati la nivelul hipotalamusului.

Cei mai multi hormoni hipofizari pot fi dozati în sânge prin metode moderne si precise, radio-
imunologice.

Lobul posterior al hipofizei secreta doi hormoni, ocitocina si vasopresina, care de fapt sunt
hormoni neurohipofizari, deoarece sunt sintetizati în centrii nervosi din hipotalamus.
Ocitotocina intervine la nastere, contactând uterul în faza finala a sarcinii. Contracta de
asemenea canalele glandelor mamare, contribuind la eliminarea laptelui.

Vasopresina are o puternica actiune antidiuretica de unde si denumirea de hormon

antidiuretic, prescurtat ADH. Când hormonul antidiuretic lipseste, se produce o diureza
masiva, cu urini foarte diluate.

2
EPIFIZA

Epifiza sau glanda pineala este situata deasupra hipofizei, între cele doua emisfere cerebrale.
Functia epifizei a constituit una dintre cele mai dezbatute probleme ale endocrinologiei.
Cercetarile scolii românesti de endocrinologie au demonstrat rolul de glanda endocrina al
pinealei. Alaturi de hipofiza, ea intervine în functia glandelor genitale (rol inhibitor
antisexual), a suprarenalelor, în metabolismul zaharului (scade glicemia), al apei si al
sarurilor. In ultimele decenii au fost izolate din epifiza serotonina, norerepinefrina si
melatonina. S-a dovedit recent ca actiunea antisexuala a epifizei s-ar datoria melatoninei.

GLANDELE SUPRARENALE

Cele doua glande suprarenale, situate deasupra rinichilor, sunt alcatuite din doua structuri:
corticala si medulara.

Structura corticala sau corticosuprarenala consta din trei zone:

a) zona glomerulara, care secreta ca hormon principal aldosteronul, cu proprietati

mineralocorticoide (retine apa si sarea);

b) zona fasciculara care secreta cortizolul si hidrocortizonul, hormon eliminat în urina sub
forma 17-hidrocorticosteroizilor. Cortizolul este indispensabil vietii, contribuind la formarea
glucozei din proteine - fenomen cunoscut sub denumirea de gluconeogeneza; zona fasciculara
mai secreta corticosteronul, hormon mineralocorticoid;

c) zona reticulara, care secreta hormoni androgeni, eliminati în urina sub forma 17-
cetosteroizilor, si hormoni estrogeni. Amintim ca acesti hormoni sunt secretati si de ovare si
de testicule. Secretia glandelor suprarenale este dependenta de hormonul corticotrop
hipofizar sau ACTH.
3
La rândul ei, medulosuprarenala secreta doua substante, denumite catecolamine, si anume
adrenalina sau epinefrina si noredrenalina sau noropinefrina. In anumite situatii, ca de
pilda în stari de tensiune psihica sau emotii puternice, glanda suprarenala secreta cantitati
crescute de adrenalina si noradrenalina. Acestea produc fenomene de vasoconstrictie (paloare,
hipertensiune arteriala, frisoane, tahicardie).

TIROIDA

Tiroida, situata la baza gâtului, înaintea traheii, secreta mai multi hormoni, dintre care cei mai
importanti sunt tiroxina sau tetraiodotironina si triiodotironina. Ambii hormoni stimuleaza
oxidarile în organism si ajuta cresterea. Ei sunt necesari cresterii normale a organismului,
maturizarii scheletului si dezvoltarii creierului.

Lipsa lor se rasfrânge nefavorabil asupra evolutiei proceselor fiziologice normale. Functia
glandei tiroide este controlata de hormonul tireotrop hipofizar si de centri nervosi din
hipotalamusul anterior.

Asa se explica de ce anumite dereglari nervoase se însotesc de perturbari însemnate ale

functiei glandei tiroide.

PARATIROIDELE

Cele patru glande paratiroide, situate pe fata dorsala a tiroidei, secreta hormonul
paratiroidian sau parathormonul, care are rolul de a mobiliza calciul din oase si de a
stimula absorbtia calciului din intestin. Mareste excretia de fosfor în urina si reabsorbtia
tubulara de calciu.

In consecinta, o secretie crescuta de parathormon va mari calcemia si va scadea fosforemia. O

actiune opusa o are tirocalcitonina - al doilea hormon paratiroidian -, cu actiune
hipocalcemianta.

PANCREASUL

4
Rolul de glanda endocrina al pancreasului a fost recunoscut din 1866, când extirparea
pancreasului la câine a provocat aparitia diabetului. In prezent se stie ca insulele Langerhans
din pancreas contin doua feluri de celule endocrine: unele care secreta glucagonul si altele
care secreta insulina.

Insulina scade glicemia, transportând zaharul în celule, pe când glucagonul este un puternic
factor hiperglicemiant: scoate zaharul din ficat (glicogenoliza) si creste concentratia acestuia
în sânge (hiperglicemie).

GLANDELE GENITALE

Gonadele sau glandele genitale feminine si masculine au o secretie externa sau gametogena si
o secretie interna sau endocrina.

Ovarul asigura producerea ovulelor necesare reproducerii. Totodata el secreta hormoni

sexuali: progesteronul si estrogenii.

Testiculul produce spermatozoizii care fecundeaza ovulul. Functia spermatogenica este

localizata în tubii seminiferi. In spatiul dintre tubi se gasesc celulele Leydig, care secreta
hormoni androgeni, cei mai activi dintre acestia fiind testosteronul si androstendionul.

Hormonii sexuali determina dezvoltarea caracterelor sexuale si marcheaza diferenta dintre

cele doua sexe.

Sub controlul sistemului nervos, hipofîza - prin cei doi hormoni gonadotropi
(foliculostimulant si luteinizant) - stimuleaza si mentine functia glandelor genitale.