Academia de Studii Economice Bucuresti,2017

Facultatea de Management

Referat Ecotehnologii

Reciclarea și valorificarea deseurilor în

România în ultimii 10 ani

Enache Mihaela

Grupa 107, Seria B, Anul I

Profesor coordinator

Munteanu Sebastian M ăd ălin

1
Contents
Introducere : deșeuri-reciclare...................................................................................................................3

Deșeurile.................................................................................................................................................3

Reciclarea................................................................................................................................................4

Utilizarea resurselor privind reciclarea deșeurilor....................................................................................5

Regimul deșeurilor......................................................................................................................................6

Concluzii generale privin reciclarea deșeurilor.........................................................................................6

Bibliografie..................................................................................................................................................7

2
 Introducere : deșeuri-reciclare

In ultimii ani, România şi-a concentrat eforturile în câteva direcţii importante privind protecţia
mediului, una dintre ele reprezentând-o problema deşeurilor. Sarcina transpunerii şi implementă rii
legislaţiei şi standardelor europene reprezintă o provocare majoră . Drept urmare, Ministerul Mediului
şi Gospodă ririi Apelor, prin institutele sau agenţiile aflate în coordonare/subordonare, a urmă rit
armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementă rile europene, iniţiind adoptarea unei strategii
naţionale şi implementarea Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor industriale şi municipale.
(Metodologie,INSSE)

Deșeurile
Deșeurile- orice substanță sau obiect pe care dețină torul le aruncă sau are intenția sau obligația să
le arunce, poate constitui o risipă enormă de resurse, atât în ceea ce privește materialele, cât și energia.
În plus, gestionarea și eliminarea deșeurilor poate avea un impact grav asupra mediului. Gropile de
gunoi, de exemplu, ocupă terenuri și pot cauza poluarea aerului, a apei sau a solului, în timp ce
incinerarea poate genera emisii de poluanți ai aerului.

Prin urmare, politicile UE privind gestionarea deșeurilor își propun să reducă impactul deșeurilor
asupra mediului și a să nă tă ții și să îmbună tă țească eficiența resurselor în UE. Obiectivul pe termen
lung al acestor politici este de a reduce cantitatea de deșeuri generate și, atunci când generarea
deșeurilor nu poate fi evitată , de a promova utilizarea acestora ca resursă și de a obține niveluri mai
ridicate în ceea ce privește reciclarea și eliminarea deșeurilor în condiții de siguranță .( Eurostat )

Deșeurile municipale cuprind deșeuri menajere și alte deșeuri, care, prin natură sau compoziție,
sunt similare cu deșeurile menajere și cuprind : deșeuri menajere și asimilabile, deșeuri din servicii
municipale și deșeuri din construcții și demolă ri.

Deșeurile menajere și asimilabile includ: deșeuri menajere de la populație, în amestec; deșeuri

menajere și asimilabile din unită ți economice, unită ți comerciale, birouri, instituții, unită ți sanitare;
deșeuri menajere colectate separat (cu excepția celor din construcții, demolă ri); deșeuri voluminoase
colectate separat.

Deșeurile din servicii municipale cuprind: deșeuri stradale, deșeuri din piețe, deșeuri din gră dini,
parcuri și spații verzi;

Deșeurile din construcții și demolă ri sunt acele deșeuri provenite din demolarea sau construirea
obiectivelor industriale sau civile, cum ar fi: moloz și alte materiale reziduale provenite din construcția,
demolarea, renovarea sau reconstrucția clă dirilor sau a unor pă rți din acestea, fie de suprafață , fie

3
subterane. Ele constau în principal din materiale de construcție și pamânt, inclusiv pamânt excavat.
Include deșeuri de toate originile și din toate sectoarele economice de activitate.

Deșeuri voluminoase: deșeuri, care datorită volumului lor, necesită condiții speciale pentru a fi
gestionate. Exemple sunt mă rfurile de folosintă îndelungată de culoare albă , mobilă veche, saltele, etc.
Sunt excluse deșeurile rezultate din construcții și demolă ri.

Colectare deșeuri: strângerea, sortareă și/sau regruparea (depozitarea temporară ) deșeurilor în

vederea transportă rii lor.

Valorificare deșeuri: orice operațiune menționată în O.U nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor,
anexa II B, modificată și completată de O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, ca de exemplu: reciclarea
sau recuperarea deșeurilor organice, împraștierea pe sol, în beneficiul agriculturii sau pentru
reconstrucție ecologică , inclusiv operațiunile de compostare și alte procese de transformare biologică .

Eliminare deșeuri: Orice operațiune prevazută în O.U. nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor,
anexa nr. II A, modificată și completată de O.U. nr. 61 din 6 septembrie 2006, dintre care: depozitarea
pe sol; tratament biologic; stocare permanentă . ( INSSE)

Reciclarea
Reciclarea reprezintă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în
produse, material sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția initială ori pentru alte scopuri.

Avantajele reciclă rii asupra mediului înconjură tor și a resurselor naturale sunt urmă toarele:

-Reducerea numă rul agenților poluanți;

-Ajută la conservarea resurselor naturale. Prin reciclarea unei tone de hârtie salvă m 17 copaci de la
tă iere;

-Reducerea cantitații de emisii de CO2.

Materialele refolosibile reprezintă materiale care prin prelucrare/recuperare prealabilă sunt

reintroduse în circuit economic.Cele mai întâlnite deșeuri refolosibile sunt sticla, hârtia, metalele și
masele plastice.(Mic și ecologist, 2013)

4
 Utilizarea resurselor privind reciclarea deșeurilor
În România, utilizarea eficientă a resurselor este scă zută și economia circulară ră mâne slab
dezvoltată .Ală turi de Bulgaria și Estonia, „productivitatea resurselor” a fost cea mai scă zută din UE în
2015,situându-se la 0,31 EUR/kg comparativ cu media UE de 2,0 EUR/kg. Productivitatea resurselor este
definită ca raportul dintre produsul intern brut (PIB) și consumul intern de materiale (CIM), resurselor
sunt relativ stabile din 2008.Rezultă că economia este în medie cu 40 % mai puțin eficientă din punctul
de vedere al utiliză rii resurselor decât la nivelul UE. România înregistrează întârzieri în adoptarea
instrumentelor de planificare relevante în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.

România se situează pe locul 18 în Eco-IS, obținând un punctaj de 87,1 în 2015. România se află cu
13 % sub scorul mediu general al UE28. Totuși, este încurajator faptul că ,din 2013, România a urcat
trei poziții în clasament,anterior situându-se pe locul 21.

Accesul populației la sistemele de colectare a deșeurilor municipale a fost de numai 76 % în 2012,

respectiv 90 % în zonele urbane și 59 % în zonele rurale. În plus, depozitele de deșeuri nu corespund
adesea din punct de vedere calitativ. Relativ puține localită ți au pus în aplicare un sistem de colectare
selectivă a deșeurilor.În 2017, perioada de tranziție acordată României prin Tratatul de aderare pentru
punerea în aplicare a Directivei privind depozitele de deșeuri urmează să se încheie și, prin urmare,
România va trebui să închidă 101 depozite de deșeuri neconforme. Având în vedere volumul mare de
deșeuri care sunt depozitate, România ar putea să se confrunte cu o gravă problemă de capacitate de
depozitare începând încă lca legislația privind deșeurile. România a fă cut uz de posibilitatea de a amâna
cu patru ani atingerea obiectivului pentru anul 2010 privind reducerea cu 50 % a volumului de
deșeuri destinate depozită rii, pe care a raportat că l-a îndeplinit în 2014. România a optat pentru o
nouă derogare până în 2020 pentru punerea în aplicare a obiectivului de reducere cu 35 % a
volumului de deșeuri destinate depozită rii (în vigoare- 2016). România nu a raportat date privind
ambalarea pentru anii 2013 și 2014, prin urmare, nu este clar dacă obiectivele legate de ambalaje au
fost îndeplinite.( EUROSTAT)

5
 Regimul deșeurilor
Bucureștiul produce 2000 de tone de deșeuri pe zi și nu are sistem public generalizat de colectare
selectivă a deșeurilor, în vederea reciclării.

Metodele de colectare a deșeurilor în municipiul București se aplică prin intermediul unităților

prestatoare de servicii specializate – RASUB, ADP, REMAT sau agenți economici specializati. Frecvența
colectărilor este: zilnică pentru colectivități, bisăptămânală pentru blocurile foarte înalte și pentru
centrul orașului, săptămânală pentru blocurile cu mai puțin de zece etaje și la zece zile pentru
gospodăriile individuale.

Problema deșeurilor menajere din București a devenit acută atât din cauza creșterii cantitative, cât și
din cauza aglomerării urbane, exista acum spre periferie, situație în care vechile amplasamente ale
depozitelor, care altădată erau la mare distanță de oraș, se află în interiorul liniei de centură, cu impact
agresiv asupra mediului ambiant. Depozitele respective nu au o amplasare și organizare optime a
drumurior de acces, a digurilor de împrejmuire și nu există perdele protectoare de verdeață. De
asemenea, nu au o impermeabilitate corespunzătoare fundului de depozitare și nici o supraveghere
riguroasă a calității factorilor de mediu.(Ciobotaru, Frăsineanu & Țăpuică, 2011, p.114)

Concluzii generale privin reciclarea deșeurilor

În ultimii 10 ani, în România, politicile de gestiune a deșeurilor au avut un rol important asupra
societă ții prin dinamica dezvoltă rii lor și prin efectul asupra mediului. Obligativitatea de reciclare a
condus la o renaștere a capacită ților de reciclare și la dezvoltarea serviciilor de pregă tire a deșeurilor
pentru reciclare;

În ciuda eforturilor depuse în ultimii ani, România trebuie să accelereze procesul de acoperire cu
servicii de colectare a deșeurilor, a colectă rii selective, de sortare și recuperare astfel încât să
îndeplinească cerințele Uniunii Europene. Deși mare parte din obligațiile de reciclare sunt îndeplinite,
doar 1% din deșeurile municipale tratate sunt reciclate la nivel național, iar 99% sunt depozitate la
rampe de gunoi – soluția cea mai puțin dezirabilă ;

Fă ră excepție, toate obiectivele pe care România le are de îndeplinit în ceea ce prive ște
managementul deșeurilor, necesită o intensificare a activită ților în acest domeniu, ce implică atât
creșterea numă rului de agenți economici și a personalului angajat, cât și o diversificare a ofertei de
produse și servicii în domeniu; (salvatidelta.ro)

6
Bibliografie
1) http://colectaredate.insse.ro/metadata/viewStatisticalResearch.htm?
locale=ro&researchId=467
2) http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Waste_statistics/ro
3) http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=PMI108B
4) http://colectaredate.insse.ro/metadata/viewStatisticalResearch.htm?
locale=ro&researchId=467
5) http://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ro_ro.pdf
6) Ciobotaru V., Fră sineanu C., Fră sineanu I., Ț ă purică O.C.(2011),Politici ecologice de mediu,
Bucuresti: Editura Economică
7) https://salvatidelta.ro/wp-content/uploads/2011/01/RaportReciclare.pdf