1

 Introducere

 Obiectul de studiu al microbiologiei

este reprezentat de biologia
microorganismelor (studiul
organismelor de dimensiuni foarte
mici vizibile doar la microscop).

2
 Microorganismele

 un grup vast şi heterogen de

organisme diferite ca poziţie
sistematică și ca organizare
structurală,

 posedă trei proprietăţi comune:

 toate au dimensiuni microscopice

 au în general organizare unicelulară.
 au o structura internă relativ simplă

3
 Bacteriologia

 Este o ramură a microbiologiei care se

ocupă cu studiul bacteriilor.

4
 Bacteriile

 sunt microorganisme unicelulare

 celulă de tip procariot

 au un nucleu primitiv, fără membrană
proprie, constituit dintr-o singură
moleculă de ADN)
 nu au mitocondrii, reticul
endoplasmic și aparat Golgi.

 cele mai multe bacterii posedă un

perete propriu, rigid, constituit din
peptidoglican

5
 Microorganismele suferă
modificări apreciabile în funcție
de vârstă și de condițiile de
mediu,

 Caracteristicile unei bacterii,

sunt tipice numai atunci când
acestea sunt tinere, în general
16-18 ore, cultivate pe medii
adecvate, în condiții optime de
temperatură, pH, în prezența
sau absența oxigenului etc.

6
 Importanța practică a
microorganismelor

 În mediile naturale:

 sunt responsabile pentru procesul

de descompunere a materiei
organice vegetale şi animale

 au un rol decisiv în circuitul unor

elemente biogene în natură (C, N,
P, S)

7
 În agricultură:

 bacteriile au un rol important în

ferilizarea solului prin procesul de
fixare a azotului din aer în sol.

8
 Microbiota normal a organismelor

 Sintetizează:
 vitamina K, vitamină esenţială pentru mamifere,
 acidul folic,
 tiamina,
 biotina,
 riboflavin, etc.

9
 In industria farmaceutică:

 producția unor medicamente

10
 În industria alimentară:

 producerea brânzeturilor și
murăturilor (bacterii lactice)

 producerea băuturilor
acidulate (acid citric)

 îndulcitori (acid aspartic si

fenilalanina)

11
 Morfologia și structura bacteriilor

 Dimensiuni:
 este exprimată în micrometri (1-10 μm)
 cele mai reduse genul Mycoplasama 0.3-0.8 μm.

 Dimensiunile și forma se pot observa cu microscopul optic

 Structura celulei bacteriene doar cu microscopul electronic.

12
Forma:

 Forma sferică coci

 diametrul acestora variază între

0,5 si 2 μm
 Ex stafilococ, streptococ,
enterococ, pneumococ, gonococ

13
Forma:

 Forma cilindrică, de bastonaș

bacili;

 lungime ce variază între 5 și 10 μm

 grosime între 0,3 - 1μm
 Ex enterobacterii, bacilul cărbunos,
bacilul tuberculozei, bacilul difteric

14
Forma:

 Forma de virgule vibrioni,

 lungime de 3 -5 μm
 grosime de circa 0,5 μm
 Ex vibrionul holeric

15
Forma:

 Forma spiralată spirili și spirochete,

 grosime de 0,3 - 0,4 μm

 lungime variabilă de 5-20 μm
 Ex treponema pallidum

16
 Cocii

 pe langă forma sferică, pot fi

 ovali (de ex. Enterococul),

 lanceolați (de ex. Pneumococul),

 reniformi (de ex. Gonococul) etc.

17
 Cocii

 sunt mai rar izolati, de obicei, sunt grupați în:

 perechi = diplococi, de ex. Meningococul

 lanțuri - de ex. Streptococul

 grămezi – Stafilococi

 câte patru sau pachete mai mari

18
 Bacilii nu sunt în toate cazurile perfect
cilindrici.

 formă de suveică (bacilul fusiform),

 de maciuca (de ex. Bacilul difteric).


 cu capetele rotunjite (bacilul tific),

 cu capetele tăiate drept (bacilul

cărbunos)

 bacilli foarte scurți, cocobacili (de

ex. Brucelele),

19
 Bacilii sunt, în general, izolați, dar ei pot fi grupați

 câte doi (diplobacili),

 în lanțuri (streptobacili),

 dispuși ca scândurile unui gard (palisade),

 în rozeta etc.

20
 In funcție de afinitatea pentru anumiți coloranți

 Gram + (stafilococul)

 Gram - (meningococul)

 Bacilli acidoalcoolorezistenți (bacilul Koch)

21
 În functie de respiratie:

 aerobe - bacilul piocianic

 anaerobe - bacilul titanic

22
 Structura celulei bacteriene

 Componentele obligatorii:
 aparatul nuclear,
 citoplasma,
 membrana citoplasmică,
 peretele celular.

 Componentele facultative:
 capsula,
 cili sau flagelii,
 pili
 la unele specii sporii.

23
 Aparatul nuclear bacterian

 este denumit astfel deoarece nu

are o membrană proprie,
specifică unui nucleu celular.

 în structura sa intră ADN, ARN

și proteine.

24
 Citoplasma celulei bacteriene

 este un sistem coloidal alcătuit

din
 proteine,
 nucleoproteine,
 glucide,
 lipide,
 apă și săruri minerale.

25
 Membrana citoplasmică

 este o membrană biologică

situată sub peretele bacterian.
 este alcatuită din proteine
dispersate în interiorul unui
dublu strat de fosfolipide.

26
 Membrana citoplasmică

 permite peretelui bacterian o permeabilitate selectivă.

 prezintă o deosebită importanță medicală deoarece

 conține endotoxine,
 este imunogenă (antigenul O) și antigenică,
 este sensibilă la unele antiseptice și antibiotice,
 este locul de acțiune al imunitații nespecifice și al unor
bacteriofagi.

27
 Peretele celulei bacteriene

 este un înveliș rigid care asigură

protecție și determină forma
bacteriei.

28
 Capsula și stratul mucos

 unele specii bacteriene prezintă la

exterior un înveliș gelatinos
(capsulă)

 Capsula:
 protejează bacteria de uscăciune

 mărește virulența bacteriilor

patogene
 împiedică fagocitoza

 conferă antigenice și provoacă

formarea de anticorpi.

29
 Cilil și flagelii

 bacteriile mobile au filamente fine,

lungi, de natură proteică, denumite
cili sau flageli.

 Există
 bacteriile aciliate (bacterii atriche)

 bacterii ciliate.

30
 Bacteriile ciliate:
 bacterii monotriche - un singur cil
 bacterii amfitriche - câte un cil la fiecare capăt
 bacterii lofotriche - un smoc de cili la unul sau ambele capete
 bacterii peritriche - cu cili pe toată suprafața bacteriei

31
 Pilii sau fimbriile

 formațiuni filamentoase dispuse pe suprafața unor

bacterii.
 sunt mai scurți și mai groși,
 sunt rigizi și nu participă la mobilitatea bacteriei.
 pilii au rol în fixarea germenilor pe suprafete solide.

32
 Sporii bacterieni

 sunt forme de rezistență datorită

cărora pot supraviețui ani de zile.

 sunt sferici sau ovali.

 diametrul sporului poate depăși

grosimea bacteriei, producând o
deformare a acesteia.

 în celula vegetativă, sporul poate fi

situat central, subterminal sau
terminal.

33
 Studiul morfologiei bacteriene

 1. Examinarea microscopică

 2. Cultivarea pe medii de cultură

34
 Examinarea microscopică:

 din punct de vedere

morfologic, elementele ce ajută
la identificare sunt cilii,
capsula și endosporii.

 examinarea se realizează pe
preparate microscopice, fixate
și colorate- frotiurile.

35
 Frotiurile
 se pot obține prin întinderea unei
colonii bacteriene pe o lamă
curată și degresată ce ulterior va fi
uscată, fixată și colorată pentru a
putea fi examinată la microscop.

 dintre colorații cea mai importantă

este colorația Gram ce împarte
bacteriile în
 Gram-pozitive (colorate în violet)
 Gram-negative (colorate în roșu).

36
 Tehnica colorației gram

 Se acopera frotiul cu soluție violet de gențiană și se ține 1 minut.

 Se indeparteaza colorantul, se spală cu apă

 Se adaugă soluția Lugol 1 minut.

 Se indeparteaza soluția Lugol fără a spăla

 Se decoloreaza cu alcool acetonă prin miscari ale lamei pana

cand soluția devine incoloră (in general 20 secunde).
 Se spală cu apă

 Se adaugă fuxina 1 minut

 Se spală cu apă si se uscă

37
 Cultivarea pe medii de cultură

 Mediile de cultură asigura substanțele nutritive și condițiile fizice

și chimice necesare creșterii bacteriilor.

 Cultivarea pe medii de cultură are ca scop

 izolarea și identificarea agentului etiologic al unei infecții
 posibilitatea testării sensibilității acestuia la antibiotice.

38
 Clasificarea mediilor de cultură

 Din punct de vedere fizic:

 medii solide:

 sub formă de colonii bacteriene.

 se apreciază culoarea, diametrul,

aspectul și aderența la mediu.

 medii lichide:
 creșterea bacteriilor determină o
tulburarea a mediului de cultură,
 aspectul culturilor poate fi diferit

39
 Clasificarea mediilor de cultură

 Din punct de vedere al compoziției:

 medii simple
 conțin ingrediente simple, de exemplu
geloză simplă

 medii compuse
 conțin și ser sau sânge

 medii speciale
 de izolare, de îmbogățire, diferențiale

40
 FIȘĂ DE LUCRU
1.Bacteriile posedă un perete propriu, rigid, constituit din
a. peptidoglican
b.mureina
c.glicoproteine
2.Bacterie de forma spiralata este
a. neisseria meningitidis
b.treponema pallidum
c. brucella melitensis
3.Capsula celulei bacteriene nu
a.protejează bacteria de uscăciune
b.mărește virulența bacteriilor patogene
c.are rol in diviziune
4.Sporii bacterieni sunt
a.implicati in antigenicitate
b.structuri de protectie
c. forme de rezistență
41
Completati spatiile punctate:

1.Membrana citoplasmică permite peretelui bacterian

o..………………...

2. Aparatul nuclear bacterian este denumit astfel deoarece nu

are……………………, specifică unui nucleu celular.

3. Pilii sau fimbriile sunt……………………dispuse pe suprafața

unor bacterii.

4. Mediile de cultură asigura………………….și condițiile fizice și

chimice necesare creșterii bacteriilor.

5. Examinarea se realizează pe preparate microscopice, fixate și

colorate numite……………………
42
Completați desenul de mai jos

43