Stomacul

reprezintă porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv, situată între esofag şi duoden distingem
următoarele porţiuni: orificiul cardic, locul de trecere a esofagului în stomac, cu o plică a mucoasei,
numita valvula cardioesofagiană sau valva Gubarev partea cardică, porţiunea adiacentă a căruia
incizura cardică între esofag şi peretele stomacului fornixul reprezintă camera cu aer a stomacului
corpul stomacului del la fornix la partea piloricã partea piloricã zona prepiloricã (cuprinde atrul piloric
si canalul piloric) pilor locul de ieşire din stomac şanţul piloroduodenal

situat în etajul superior al cavităţii abdominale, sub diafragm şi ficat; 3/4 din stomac sunt localizate în
hipocondrul stâng, iar 1/3 în regiunea epigastrică. în mod schematic, stomacul are forma de “J” are o
porţiune verticală şi una orizontală separate prin incizura unghiulară prezintã: doi pereţi: peretele
anterior şi peretele posterior douã curburi: curbura mică şi curbura mare raporturi: peretele
anterior: perete abd., cartilajele CVII-IX, lob hepatic stg peretele posterior: splina, pancreasul, rinichiul
stâng cu gl.suprarenală, colonul transvers şi diafragmul.

Stomacul

Structura peretelui stomacului Tunica mucoasă o componentă epitelială, una conjunctivă şi o lamelă
musculară (influenţează relieful mucoasei, favorizând evacuarea conţinutului glandelor) mucoasa
formează numeroase pliuri gastrice la o cercetare cu lupa, sevăd nişte proeminenţe cu diametru de 2 –
4 mm, numite arii gastrice, cu nişte ridicături, numite plice viloase , separate prin şanţuri fine unde se
gãsesc orificiile gl. gastrice, numite foveole gastrice Glandele gastrice , după aşezarea lor topografică şi
funcţie: glandele fundice care sunt foarte numeroase, situate în regiunea corpului şi fundului
(pepsinogen, acid clorhidric) glandele cardiale, puţin numeroase, situate în mucoasa din regiunea
cardiei (mucus); glandele pilorice, cuprinse în mucoasa din regiunea antro-pilorică, cu predominanţă în
zona micii curburi (mucus) printre celulele epiteliului glandular se află celule endocrine (serotonină,
gastrină şi enteroglucagon) din sistemul neuro-endocrin difuz

Stratul submucos conţine un ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte reţeaua vasculonervoasă a
stomacului, plexul nervosbsubmucos vegetativ Meissner, terminaţii nervoase Tunica musculară
cuprinde fascicule musculare netede aşezate în trei straturi: un strat extern format din fibre
longitudinale , mai condensate pe cele două curburi şi rare pe feţele stomacului, stratul mijlociu din
fibre circular , dispus uniform pe toată întinderea stomacului, la nivelul pilorului se condensează
formând sfincterul piloric stratul profund, fibre oblice , reprezintă nişte fascicule musculare, care la
nivelul incizurii cardice formează o ansă de la care fibrele musculare coboară pe faţa anterioară şi
posterioară ale stomacului la contracţia cărora curbura mare se apropie de partea cardică Tunica
seroasă reprezentată de peritoneul visceral, care acoperă stomacul pe ambele feţe Stomacul
Stomacul

arterele: pe mica curburã a. gastricã stg (din tr celiac) a. gastricã drt (din a. hepaticã proprie) pe
marea curburã a. gastrice scurte (din a. splenicã) a. gastro-epiploicã stg (din a. splenicã) a. gastro-
epiploicã drt (din a. Gastroduodenalã)

FICATUL

cea mai voluminoasă glandă anexă a tubului digestiv, are o formă neregulată, îndeplineşte funcţii
multiple şi complexe cu rol important în procesele metabolice ale organismului o culoare brun-
roşiatică, consistenţă moale, neted, a cărui formă este determinată în organism de organele vecine şi se
poate modifica în funcţie de poziţia corpului şi de respiraţie este friabil şi puţin elastic, din care cauză
se rupe şi se zdrobeşte uşor prezintă două feţe: diafragmatică şi viscerală, despărţite în porţiunea lor
anterioară prin marginea inferioară

FICATUL

Faţa diafragmatică convexă şi adiacentă la faţa inferioară a diafragmului. la trecerea peritoneului

de la diafragm şi peretele abdominal anterior la faţa diafragmatică se formează ligamentul falciform,
acest ligament împarte faţa diafragmatică în doi lobi: lobul drept, mai voluminos, şi lobul stâng.
marginea liberă a ligamentului falciform conţine un cordon fibros dens, care trece de la ombilic şi
constituie rudimentul venei ombilicale obliterate, numit ligamentul rotund al ficatului aria nuda, o
porţiune a ficatului care nu este acoperitã de peritoneu

FICATUL

Faţa viscerală traversată de două şanţuri orientate sagital – unul drept şi altul stâng, reunite la
jumătatea lor printr-un şanţ transversal Şanţul sagital drept este împărţit de şanţul transversal în două
segmente: unul anterior – fosa vezicii biliare, în care se găseşte vezica biliară, şi altul posterior – şanţul
venei cave, prin care trece vena cavă inferioară Şanţul sagital stâng prezintă şi el două segmente
formate de două vase ale circulaţiei fetale, obliterate: unul anterior, care corespunde ligamentului
rotund – fisura ligamentului rotund, în care se află porţiunea obliterată a venei ombilicale, şi altul
posterior – fisura ligamentului venos, care conţine ligamentul venos, ductul venos fetal obliterat al lui
Arantius, ce prezintă o cale dintre ramura stângă a venei porte şi vena cavă inferioară prezintã mai
multe impresiuni date de structurile cu care vine in raport (renala, esofagiana, splenica, etc) hilul
hepatic, dispus transversal, pătrund vena portă, artera hepatică proprie, nervi şi prin el ies din ficat
ductul hepatic comun şi vasele limfatice

FICATUL

Cele trei şanţuri de pe faţa viscerală delimitează patru lobi: 1) lobul hepatic drept, situat în afara
şanţului sagital drept, 2) lobul hepatic stâng, situat în afara şanţului sagital stâng, 3) lobul anterior –
lobul pătrat, cuprins între segmentele sagitale anterioare, şi şanţul transversal 4) lobul posterior – lobul
caudat, Spiegel, situat posterior de şanţul transversal şi între segmentele sagitale posterioare
FICATUL

Structura ficatului parenchim bogat vascularizat, căi de excreţie a bilei şi dintr-o stromă conjunctivă
învelit de două membrane: tunica seroasã (peritoneu) tunica fibroasă (capsula Glisson) • aceasta
este mai dezvoltată în zonele unde ficatul nu este acoperit de peritoneu. • la nivelul hilului hepatic,
capsula pătrunde în ficat împreună cu vena portă şi artera hepatică conform repartiţiei ramificărilor
venei porte şi arterei hepatice, în structura ficatului distingem doi lobi, cinci sectoare şi opt segmente.

FICATUL

Lob ~ o ramură a arterei hepatice – dreaptă sau stângă, ~ o ramură a venei porte – dreaptă sau stângă
~ canalul hepatic corespunzător Sectorul teritoriu al ficatului vascularizat de ramificaţiile de ordinul
doi ale arterei hepatice şi ale venei porte de la care porneşte ductul hepatic sectorial Segmentul o
porţiune a unui sector al ficatului vascularizat de ramificaţiile arterei hepatice şi venei porte de ordinul
trei, de unde porneşte ductul hepatic segmentar

FICATUL

numeraţia segmentelor are loc pe faţa viscerală a ficatului de la şanţul venei cave spre stânga, toate
segmentele sunt grupate în jurul hilului hepatic deosebim 8 segmente ale ficatului: primul segment
corespunde lobului caudat al 2-lea, al 3-lea şi al 4-lea lobului stâng segmentele 5, 6, 7 şi 8 corespund
lobului drept al ficatului această împărţire este importantă întrucât, în caz de tumori sau chisturi
hepatice, se pot efectua extirpări ale acestor segmente.

FICATUL schema lui C. Couinand

Lobul Sectorul Segmentul

Lobul stâng

dorsal stâng 1-ul (S1) al 2-lea (S2) al 3-lea (S3) al 4-lea (S4) lateral stâng paramedial stâng

Lobul drept

paramedial drept al 5-lea (S5) al 8-lea (S8) lateral drept al 6-lea (S6) al 7-lea (S7)

FICATUL

FICATUL

lobulii hepatici, reprezintă unitatea morfofuncţională a ficatului au forma unei prisme sau piramide
poliedrice cu 5 – 6 feţe lobulul hepatic este constituit din celule hepatice aranjate în cordoane radiale,
formaţiuni vasculare şi canaliculare în centrul lobulului hepatic trece o venă centrală în lobulul
hepatic pătrund capilarele sangvine (din sistemul venei porte) şi ale arterelor interlobulare ce trec prin
septele interlobulare aceste reţele vasculare formează capilarele sinusoide dispuse radiar, sângele
circulă de la periferia lobulului spre centrul lui şi se varsă în vena centrală, de la care sângele circulă prin
venele interlobulare ce conflueazã şi formeazã venele hepatice care se varsă în V.C.I

FICATUL
 celulele hepatice vin în contact cu unul sau mai multe capilare sinusoide, pereţii cărora sunt formaţi
din celule endoteliale şi celule Kupffer, cu specializare în fagocitoză şi pinocitoză între membrana
hepatocitelor învecinate apare calea biliară sub forma unei fine reţele de canalicule biliare cu dispoziţie
radiară ductele biliare se contopesc, formează canalul hepatic drept, şi canalul hepatic stâng, apoi în
hil aceste două canale se unesc formând ductul hepatic comun confluenţa ductului hepatic comun cu
canalul cistic formeazã ductul biliar comun sau canalul coledoc hepatocitele produc bila în continuu ~
500 până la 1000 ml de bilă 24 ore

FICATUL

unitatea morfofuncţională a ficatului, pe lângă lobulul hepatic clasic, se descriu lobulul portal şi acinul
hepatic. lobulul portal - format din trei lobuli hepatici clasici adiacenţi, are o formă triunghiulară în
centrul căruia se află triada hepatică (artera, vena şi canalele bilifere interlobulare) histologic acinul
hepatic este unitatea morfofuncţională a ficatului, are forma unui romb format din parenchimul a doi
lobuli clasici ficatul intervine în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor şi la transformarea
substanţelor absorbite în stomac şi intestinul subţire el este organul principal de înmagazinare a
glicogenului

FICATUL sintetizează proteinele plasmatice şi unii factori ce iau parte la coagularea sângelui;
înmagazinarea vitaminelor liposolubile – A, D, K, E ca glandă exocrină, el produce bila, eliminată apoi în
intestin în ficat se acumulează o mare parte a sângelui (800 – 1000 gr) endoteliul capilarelor hepatice
şi celulele Kupffer posedă proprietăţi de fagocitoză în ficat are loc neutralizarea substanţelor şi
produselor toxice ale metabolismului azoto-proteic, care sunt absorbite în intestin, inactivarea
hormonilor şi a substanţelor biologic active

Pancreasul

este o glandă voluminoasă, cu o secreţie dublă –exocrinã şi endocrinã, anexată duodenului situat în
cavitatea abdominală, la nivelul vertebrelor L1 – L2, iar în raport cu peretele abdominal anterior se
proiectează pe o zonă transversală în epigastru şi hipocondrul stâng porţiunea exocrină, care
constituie 97% din masa totală a glandei, produce suc pancreatic bogat în enzime digestive (tripsină,
chemotripsină, lipază, amilază) porţiunea endocrină sintetizează hormoni (insulina, glucagonul,
somatostatina) se descriu următoarele porţiuni: capul, col (istm) corpul şi coada

Pancreasul

CAPUL PANCREASULUI este extremitatea dreaptă a glandei cuprinsă în ansa duodenului şi care
prezintă două feţe – anterioară şi posterioară inferioară de capul pancreasului se desprinde o
prelungire, înapoia venei şi arterei mezenterice superioare, numită proces uncinat între cap şi procesul
uncinat se formează o adâncitură – incizura pancreatică
Pancreasul

COLUL PANCREASULUI este o porţiune îngustă, care face trecerea între cap şi corp prezintă: un
şanţ superior – şanţul duodenal un şanţ inferior – şanţul mezenteric (trec vasele mezenterice
superioare)

Pancreasul

CORPUL PANCREASULUI are formă prismatică triunghiulară cu trei feţe şi trei margini faţa
anterosuperioară, prezintă în vecinătatea capului o proeminenţă rotunjită, numită tuberozitatea
omentală, orientată spre bursa omentală. faţa posterioară, este în raport cu coloana vertebrală, vena
cavă inferioară şi aorta. faţa inferioară, este orientată spre organele din etajul inframezocolic al
abdomenului marginile se formează prin întâlnirea feţelor şi deosebim: marginea superioară,
marginea anterioară marginea inferioară,

Pancreasul

COADA PANCREASULUI prelungeşte corpul în sus şi spre stânga, ajungând uneori până la hilul splinei
cuprinsă în ligamentul peritoneal pancreaticosplenic poate fi lungă sau scurtă şi de forme diferite.

Pancreasul

Pancreasul

Raporturile pancreasului rădăcina mezocolonului transvers, (de-a lungul glandei) duodenul bursa
omentală şi prin intermediul acesteia cu porţiunea pilorică a stomacului ansele intestinului subţire
canalul coledoc vena cavă inferioară pediculul mezenteric superior trunchiul venei porte aorta
abdominală rinichiului stâng şi cu glanda suprarenală stângă pediculul splinei, cu faţa hiliară a splinei

Pancreasul

Structura pancreasului la exterior este învelit de o capsulă fină conjunctivă, slab dezvoltată, de la
care în interiorul ei pleacă septuri, de asemenea slab dezvoltate, care separă lobulii pancreatici
PORŢIUNEA EXOCRINĂ – este o glandă alveolotubulară care produce sucul pancreatic ca unitate
morfofuncţională a porţiunii exocrine a pancreasului este considerat acinusul, ce conţine celule
secretoare, şi canal excretor înconjurate de reţele capilare totalitatea acinusurilor constituie lobulul
pancreatic

Pancreasul

sistemul canalicular originea la nivelul acinilor, care se unesc dând naştere ductelor colectoare
interlobulare se varsă în ductul pancreatic principal (Wirsung), şi în ductul pancreatic accesor
(Santorini) ~ ambele se deschid pe faţa medială a duodenului descendent, la nivelul papilei mari şi mici,
în ampula hepatopancreatică (Vater) ~ canalul se terminã cu sfincterul canalului pancreatic (Oddi)

Pancreasul

Pancreasul

PORŢIUNEA ENDOCRINĂ este reprezentată de insulele pancreatice (Langerhans), dispersate în

ţesutul exocrin al glandei constituie 1 – 3% din volumul pancreasului şi conţine celule beta, care
secretă insulina, şi celule alfa, care secretă glucagonul şi alte substanţe sunt mai numeroase la nivelul
cozii pancreasului

Pancreasul

Pancreasul

arterele: ramuri din a. splenicã (comp tr. celiac) a. pancreaticoduodenalã postero-sup. şi antero-
sup. a. pancreaticoduodenalã inf. a. pancreaticã dorsalã a. pancreaticã mare venele: însoţesc
arterele cu aceleaşi nume se varsã în v.splenicã, v.mezentericã sup. şi inf. tributare v porta

Splina

organ limfoid vascular situat în loja splenicã, intraperitoneal delimitatã în sus de cupola
diafragmaticã, în jos de unghiul stâng al colonului şi ligamentul frenocolic stâng (sustentaculum lienis)
formã tetraconicã, “boaba de cafea”, sau segment de ovoid, de-a lungul CX consistenţa elasticã şi este
foarte friabilã culoarea este roşie-brunã, greutate de 180-200 gr

Splina

prezintã 2 (4) feţe (diafragmaticã şi visceralã), 2 margini (antero-superioarã şi postero-inferioarã) şi 2

extremitãţi (polul superior şi inferior) faţa diafragmaticã, convexã, netedã, acoperitã de peritoneu
faţa visceralã - concavã, conţine hilul splenic (a.splenicã, v.splenicã, linfatice şi fibre nervoase) ce o
împarte în trei feţe de contact • faţa gastricã • faţa renalã • faţa colicã

Splina

marginea crenelatã (antero-superioarã) – delimiteazã faţa diafragmaticã de faţa gastricã marginea

groasã (postero-inferioarã) – între faţa diafragmaticã şi cea renalã polul anterior (inferior) – în dreptul
sp X ic stg, se sprijinã pe lig. freno-colic polul posterior (superior) – înapoia coloanei vertebrala, în
dreptul T11

Splina

Structura exterioarã splinei

învelitã de o capsulã fibroasã proprie, destul de rezistentã (traumatisme!)

acoperitã peritoneu în totalitate de peritoneu, care se rãsfrânge peste hil şi dã naştere la lig.
pancreatico-lienal şi lig. gastrolienal

Splina

Structura internã a splinei alcatuit din pulpa roşie şi pulpa albã şi o retea de trabecule conjunctive, ce
împart ţesutul splenic în compartimente comunicante în fiecare compartiment se gasesc pulpa albã şi
pulpa rosie, sprijinitã pe tesutul conjunctiv reticular în trabeculele conjunctive se gãsesc arterele
trabeculare (ramificatii ale arterei splenice) pulpa roşie înconjoar ariile pulpei albe pulpa albã conţine
foliculi primari şi centrii germinativi, ca şi în ganglionul limfatic
Splina

vascularizaţie şi inervaţie • a. splenicã (trunchiul celiac) • v. splenicã + v. mezent.sup şi inf v. Portã •

linf. dreneazã în linfonodulii celiaci si retropancreatici • inervaţia vegetativã din plexul solar

MUSCHII BAZINULUI

MU{CHIUL ILIOPSOAS Este alc`tuit din mu[chiul psoas mare, mu[chiul psoas mic [i mu[chiul iliac.

MU{CHIUL PSOAS MARE

MU{CHIUL ILIAC

MU{CHIUL PSOAS MIC

MUSCHII REGIUNII FESIERE

m.fesier mare

m.fesier mijlociu

m.fesier mic

MUSCHII PELVITROHANTERIENI

m.piriform m.gemen superior m.gemen inferior m.patrat femural

m.obturator intern

m.obturator extern

MU{CHII BAZINULUI

m. ILIOPSOAS Este alc`tuit din mu[chiul psoas mare, mu[chiul psoas mic [i mu[chiul iliac.

M. PSOAS MARE

Originea este pe fa]a lateral` a corpurilor vertebrelor T12, L1 - L4 [i pe fe]ele anterioare ale proceselor
transverse ale tuturor vertebrelor lombare. Inser]ia se face pe trohanterul mic, \mpreun` cu tendonul
mu[chiului iliac. M. PSOAS MIC Originea este pe fe]ele laterale ale corpurilor vertebrelor T12 - L1.
Inser]ia este pe creasta pectineal` a pubisului.

M. ILIAC

Originea este \n fosa iliac`, pe care o ocup` \n \ntregime. Inser]ia se face pe trohanterul mic, dup` ce s-a
unit \n prealabil cu tendonul mu[chiului psoas mare. Mu[chiul psoas mare [i mu[chiul iliac trec pe sub
ligamentul inghinal \mpreun` cu nervul femural. Tendoanele lor se unesc [i au inser]ie comun`.

Ac]iunea mu[chiului iliopsoas: - puternic` flexie a coapsei, c#nd au punct fix pe oasele pelvisului. |n
mi[carea de flexie, mu[chiul iliac reprezint` for]a, iar mu[chiul psoas este lungimea. - rota]ia lateral` a
coapsei [i u[oar` adduc]ie a coapsei; aceast` ac]iune este secundar`. - flexia pelvisului [i a coloanei
vertebrale, c#nd punctul fix este pe femur.
MU{CHII REGIUNII FESIERE

M. FESIER MARE

Originea este pe: - fa]a lateral` a aripii osului iliac, posterior de linia fesier` posterioar`; - p`r]ile laterale
ale fe]elor posterioare ale sacrului [i coccisului; - fascia toraco-lombar`; - ligamentele sacro-iliace
posterioare [i sacrotuberos. Inser]ia se face pe tractul iliotibial, pe ramura lateral` de bifurca]ie a liniei
aspre [i pe al 3-lea trohanter (tuberozitatea fesier`). Ac]iune: rotator lateral, adductor [i extensor al
coapsei.

Mu[chiul fesier mare este un puternic extensor, av#nd rol important \n men]inerea sta]iunii bipede. |n
ortostatism sau \n mersul obi[nuit este inactiv. |n raport cu axul sagital al mi[c`rii de abduc]ie-adduc]ie,
fibrele situate superior de acesta intervin \n abduc]ie, iar cele situate inferior intervin \n adduc]ie.

M. FESIER MIJLOCIU

Originea este pe: -3/4 anterioare ale buzei externe a crestei iliace; -spina iliac` antero-superioar`; -fa]a
extern` a aripii osului iliac, \ntre liniile fesier` anterioar` [i posterioar`; -fascia fesier`. Inser]ia se face pe
fa]a lateral` a marelui trohanter.

Ac]iune: 1. c#nd ia punct fix pe pelvis realizeaz`: - abduc]ie [i rota]ie medial`, prin fasciculul anterior; -
abduc]ie [i rota]ie lateral`, prin fasciculul posterior; - extensie [i rota]ie lateral`, prin fasciculul posterior; -
contrac]ia \n totalitate realizeaz` rota]ia medial` [i abduc]ia. 2. c#nd ia punct fix pe femur realizeaz`
men]inerea bazinului \n pozi]ie orizontal` sau \nclinarea de partea membrului de sprijin.

M. FESIER MIC

Originea este pe fa]a extern` a aripii osului iliac, \ntre linia fesier` anterioar` [i cea inferioar`. Inser]ia se
face pe marginea anterioar` a trohanterului mare. Ac]iune: identic` cu mu[chiul fesier mijlociu.

MU{CHII PELVITROHANTERIENI sunt situa]i \n plan profund , sub m.fesieri m.piriform m.gemen superior
m.gemen inferior m.obturator extern m.obturator intern m.p`trat femural

M. PIRIFORM

Originea este pe fa]a pelvin` a sacrului, lateral de g`urile sacrate anterioare, pe marea incizur` ischiatic` [i
pe ligamentul sacro-ischiatic. Inser]ia se face pe v#rful trohanterului mare, printr-un tendon comun cu
cel al mu[chilor gemeni [i mu[chiului obturator. Ac]iune: abductor, rotator lateral [i extensor al coapsei.

M.GEMEN SUPERIOR

Originea este pe marginea superioar` [i fa]a extern` a spinei ischiatice. Inser]ia se face \n fosa
trohanteric`, \mpreun` cu mu[chiul obturator intern. Ac]iune: rotator lateral al coapsei.

M.GEMEN INFERIOR Originea este pe tuberozitatea ischiatic`. Inser]ia se face \n fosa trohanteric`,
\mpreun` cu mu[chiul obturator intern. Ac]iune: rotator lateral al coapsei. M.P~TRAT FEMURAL
Originea este pe tuberozitatea ischiatic`. Inser]ia se face pe femur, sub creasta intertrohanteric`.
Ac]iune: puternic rotator lateral al coapsei.
M. OBTURATOR INTERN Originea este pe conturul g`urii obturate, pe fa]a medial` a membranei
obturatorii [i pe fa]a medial` a coxalului, \ntr-o regiune ce corespunde acetabulului. Inser]ia se face \n
fosa trohanteric`, la partea ei cea mai superioar`. Ac]iune: rotator lateral al coapsei.

M. OBTURATOR EXTERN

Originea este realizat` prin 3 fascicule pe fa]a extern` a conturului osos al g`urii obturate. Inser]ia se
realizeaz` \n fosa trohanteric`. Ac]iune: - rotator lateral al coapsei; - men]ine activ capul femural \n
articula]ia [oldului.

Muschii Membrului superior

1.11. MUSCHII BRATULUI Sunt in numar de patru, situati, o parte intr-o loja anterioara, cealalta
parte, in loja posterioara · M. planului superficial: M. biceps brahial; · M. planului profund: M.
Coracobrahial si M. Brahial.

1.12. M. BICEPS BRACHII (BICEPS BRAHIAL) Se numeste astfel, deoarece, proximal, se insera prin
doua tendoane (capete), unul scurt si altul lung. · Origine: - capul scurt - pe apofiza coracoida a
scapulei; - capul lung - pe tuberculul supraglenoidian al scapulei. Capul scurt (situat medial) si capul
lung (situat lateral) sunt initial independente, apoi fuzioneaza intrun corp muscular comun fusiform,
terminat printr-un tendon. · Insertie: pe tuberozitatea radiusului. · Inervatie: nervul musculocutanat.
· Actiune: trecand peste doua articulatii (scapulohumerala si articulatia cotului) actioneaza asupra
ambelor, respectiv asupra bratului si antebratului. - Este flexor al antebratului (cotului). Flexia este
completa cu antebratul supinat. - Este supinator al antebratului cand antebratul este in supinatie. -
Este adductor al bratului prin capul sau scurt. - Este abductor al umarului, rotator intern si flexor prin
capul sau lung.

Muschii lojii anterioare

1.13. M. BRACHIALIS (BRAHIAL) Este situat in planul profund al lojii anterioare a antebratului,
acoperit de muschiul biceps brahial (. 80, 81). · Origine: pe ½ inferioara a fetelor mediala anterioara si
laterala a diafizei humerale, de la 'V'-ul deltoidian pana la insertia capsulei articulatiei cotului. ·
Insertie: pe baza apofizei coronoide a ulnei. · Inervatie: nervul musculocutanat. Actiune: realizeaza
flexia antebratului pe brat.

1.14. M. CORACOBRACHIALIS (CORACOBRAHIAL) Este situat medial de capul scurt al muschiului

biceps (. 82). · Origine: pe procesul coracoid al scapulei (printr-un tendon comun cu capul scurt al
muschiului biceps brahial). · Insertie: pe fata antero-mediala a humerusului (in portiunea mijlocie),
deasupra insertiei capului medial al tricepsului. · Inervatie: nervul musculocutanat. · Actiune: -
adductie si flexie a bratului; - antepulsia (flexia ) bratului - intervenind in pendularea bratelor in timpul
mersului.

Coracobrahial

.81 M. Brahial
 Muschii lojii posterioare 1.15. M. TRICIPITIS BRACHIALIS (TRICEPS BRAHIAL) Ocupa loja posterioara
impreuna cu anconeul, fiind un muschi voluminos (. 83). Are trei capete: lung, medial si lateral, care se
unesc. · Origine: - Capul lung: tuberculul infraglenoidal al scapulei. - Capul lateral: fata posterioara
a osului humerus deasupra santului nervului radial. - Capul medial: fata posterioara a osului humerus
sub santul nervului radial. - Cele trei portiuni coboara si se unesc intr-un tendon comun puternic. ·
Insertie: pe olecran. · Inervatie: nervul radial. · Actiune: extensor al antebratului pe brat; - extensor
si adductor al bratului cu rotatia in afara, prin capul lung;

- tensor al capsulei articulatiei cotului. Are o deosebita importanta in sporturi precum boxul,
gimnastica, halterele, atletism (aruncarea discului/ greutati). Muschiul triceps are o forta
considerabila, contractia lui brusca putand determina chiar fracturi de humerus (fractura aruncatorilor
de grenade).

1.16. M. ANCONEU Este un muschi mic, de forma triunghiulara, situat pe fata laterala a articulatiei
cotului (. 84). · Origine: pe epicondilul lateral al humerusului. · Insertie: fata laterala a olecranului si
putin pe muchia posterioara a ulnei. · Inervatie: nervul radial. · Actiune: extensor al antebratului pe
brat.

MUSCHII ANTEBRATULUI Muschii antebratului sunt grupati in trei regiuni: anterioara, posterioara si
laterala. Muschii regiunii anterioare Cuprinde 8 muschi situati in patru planuri: - planul I: M. rotund
pronator, M. flexor radial al carpului, M. palmar lung, M. flexor ulnar al carpului. - planul II: M. flexor
superficial al degetelor. - planul III: M. flexor profund al degetelor si muschiul flexor lung al policelui;
- planul IV: M. patrat pronator. Vom descrie pe rand aceste planuri.

1.17. M. PRONATOR TERRES (ROTUND PRONATOR) · Origine: epicondilul medial al humerusului

(capul humeral) si sub procesul coronoid al ulnei (capul ulnar) (. 85). · Insertie: fata laterala a radiusului
(regiunea mijlocie). · Inervatie: nervul median. · Actiune: flexor al antebratului pe brat si pronator al
antebratului si mainii.

1.18. M. FLEXOR RADIALIS CARPIS (FLEXOR RADIAL AL CARPULUI) · Origine: epicondilul medial al
osului humerus (. 85); · Insertie: baza metacarpianului II · Inervatie: nervul median. · Actiune: flexor
al mainii si pronator al antebratului; - slab flexor al antebratului pe brat. 1.19. M. PALMARIS LONGUS
(PALMAR LUNG) Este inconstant, lipseste in 20% din cazuri (. 86) · Origine: epicondilul medial al
humerusului. · Insertie: aponevroza palmara · Inervatie: nervul median. · Actiune: - tensor al
aponevrozei palmare; - flexor al mainii pe antebrat; scurtarea lui atrofica sau spastica determina
retractia aponevrozei palmare cu flexia degetelor (boala Dupuytren).

1.20. M. FLEXOR ULNARIS CARPIS (FLEXOR ULNAR AL CARPULUI, CUBITALUL ANTERIOR) Are doua
capete de insertie proximala (. 87). · Origine: - capul humeral - epicondil medial al humerusului, -
capul ulnar - pe olecran · Insertie: osul pisiform · Inervatie: nervul ulnar. · Actiune: flexor si
adductor al mainii; supinator.
 1.21. M. FLEXOR DIGITIS SUPERFICIALIS (FLEXOR SUPERFICIAL AL DEGETELOR) Este flexorul miscarilor
delicate (. 88). · Origine: - capul humero-ulnar- pe epicondilul medial al humerusului si procesul
coronoid al ulnei; - capul radial- pe fata anterioara a radiusului, pe o creasta osoasa situata in 1/3
mijlocie a osului. · Insertie: cu cele 4 tendoane (fiecare tendon se bifurca) pe laturile corpurilor
falangelor mijlocii ale degetelor 2,3,4,5. · Inervatie: nervul median. · Actiune: - flexia falangei medii
a degetelor II-V; - flexia degetelor pe mana si a mainii pe antebrat; - adductor al mainii si al degetelor
(apropie degetele departate)

1.22. M. FLEXOR DIGITIS PROFUNDUS (FLEXOR PROFUND AL DEGETELOR) Este flexorul de forta (. 88)
· Origine: - apofiza coronoida, pe partea superioara a fetei anterioare si mediale a ulnei si partea
inferioara a muchiei posterioare a ulnei; · Insertie: prin 4 tendoane, la baza falangei distale- degetele II-
V · Inervatie: este dubla: - nervul median (portiunea laterala a muschiului); - nervul ulnar
(portiunea mediala a muschiului). · Actiune: - flexor al ultimelor 2 falange, al degetelor 2,3,4,5; -
flexor al mainii pe antebrat si adductor al mainii.

1.23. M. FLEXOR POLICIS LONGUS (FLEXOR LUNG AL POLICELUI ) · Origine: fata anterioara a
radiusului, pe apofiza coronoida a ulnei si membrana interosoasa; · Insertie: baza falangei distale a
policelui. · Inervatie: nervul median. · Actiune: - flexia falangei distale a policelui; - flexia policelui
si flexia mainii pe antebrat; - usoara abductie a mainii. UL IV 1.24. M. PATRAT PRONATOR ·
Origine: pe partea mediala a fetei anterioare a ulnei (. 85). · Insertie: fata anterioara a radiusului. ·
Actiune: pronator al antebratului si mainii. Inervatie: nervul median.

Muschii Membrului superior generalitati

1.1. MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI · M.
Trapez · M. Ridicator al scapulei · M. Romboizi; · M. Dintat anterior, · M. Pectoral mic, · M.
Subclavicular, · M. Marele si micul rotund; · M. Pectoral mare. Acesti muschi apartin in cea mai
mare parte partilor moi ale peretelui toracic, motiv pentru care sunt studiati cu acesta.

1.2. MUSCHII PROPRII AI MEMBRULUI SUPERIOR Dupa origine si insertie se impart astfel (. 71, 72):
Muschi zono-humerali: leaga osul humerus de centura scapulara - M. deltoid Muschii scapulo-humerali:
- M. subscapular, - M. supraspinos, - M. infraspinos, - M. rotund mare, - M. rotund mic, - M.
coraco-brahial

Muschii scapulo-antebrahiali: - M. scapulo-radial (M. biceps brahial) - M. scapulo-ulnar (M. biceps

brahial) Muschii humero-antebrahiali - M. humero-radiali: M. rotund pronator, M. brahio-radial,
supinator - M. humero-ulnar: M. anconeu Muschii humero-manuali: - M. humero-aponevrotic: M.
palmar lung - M. humero-carpieni: M. extensor lung al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor
ulnar al carpului, scurt extensor radial al carpului - M. humero-metacarpian: flexor radial al carpului -
M. humero-falangieni: flexor superficial al degetelor, extensor comun al degetelor, extensor propriu al
degetului mic

Muschii antebrachiali: - M. Patrat pronator - M. Rotund pronator - fasciculul ulnar - M. Supinator -

fascicul ulnar Muschii antebrachio-manuali: - Antebrachio - metacarpieni - adductor lung al policelui
- Antebrachio – falangieni - extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor propriu al
indexului Muschii mainii: - M. policelui: scurt abductor, opozant, scurt flexor, abductor al policelui -
M. degetului mic: abductor, opozant, scurt flexor - M. pielosi: M. palmar scurt - M. lojii mijlocii: M.
lombricali, interososi palmari, M. interososi dorsali.

Daca analizam muschii dupa asezarea lor, putem identifica grupe musculare asezate pe fata anterioara
- flexorii, grupe musculare asezate pe fata posterioara - extensorii, grupe musculare asezate pe fata
laterala a antebratului - M. supinatori, grupe musculare asezate pe fata mediala a antebratului - M.
pronatori. Muschii pronatori si flexori sunt inervati cu precadere de nervul median. Muschii
supinatori si extensori sunt inervati de nervul radial. Din punct de vedere topografic, M. membrului
superior se grupeaza in: 1. M. umarului; 2. M. bratului; 3. M. antebratului; 4. M. mainii

1.3. MUSCHII CARE LEAGA MEMBRUL SUPERIOR DE TRUNCHI · M. Trapez · M. Ridicator al scapulei ·
M. Romboizi; · M. Dintat anterior, · M. Pectoral mic, · M. Subclavicular, · M. Marele si micul
rotund; · M. Pectoral mare.

MUSCHII CENTURII SCAPULARE- REPREZENTARE SCHEMATICA A – vedere anterioara B – vedere

posterioara 1. M. Subscapularis 2. M. Pectoralis minor 3. M. Pectoralis major –
fasciculele mijlociu si inferior 4. M. Pectoralis major – fasciculul superior 5. M. Subscapularis
6. M. Coracobrachialis 7. M. Serratus anterior 8. M. Rhomboideus Minor 9. M.
Rhomboideus major 10. M. Levator scapulae 11. M. Supraspinatus 12. M. Deltoideus 13.
M. Infraspintus 14. M. Terres minor 15. M. Terres major

Muschii Umarului

Muschii umarului sunt in numar de 6, formand o masa musculara comuna dispusa sub forma unui con
cu baza pe torace si varful spre humerus, acoperind articulatia scapulo-humerala: 1. M. deltoid 2. M.
supraspinos 3. M. infraspinos 4. M. rotund mare 5. M. rotund mic 6. M. subscapular Cu
exceptia muschiului deltoid ceilalti 5 muschi formeaza mansonul rotatorilor – formatiune cu functie
deosebita in realizarea stabilitatii umarului.

1.4. M. DELTOID Este cel mai superficial si mai voluminos dintre muschii umarului, avand o forma
triunghiulara. · Origine: - pe clavicula (1/2 laterala a marginii anterioare) - pe acromion (marginea
laterala) - pe spina scapulei (1/2 laterala a marginii inferioare) · Traiect: De la insertia proximala,
fasciculele musculare coboara spre humerus astfel: - Fasciculul anterior (clavicular)- oblic dinainte-
inapoi;

fasciculul mijlociu (acromial)- vertical; - fasciculul posterior (spinal)- oblic dinapoi-inainte. · Insertie:
tuberozitatea deltoidiana („V”-ul deltoidian) a humerusului. · Inervatie: nervul axilar · Actiune: Cele
trei grupe de fascicule, fac urmatoarele miscari: - fasciculele anterioare - flexia (antepulsia sau
proiectia inainte a bratului); - fasciculele mijlocii - abductia bratului; - fasciculele posterioare -
proiectia inapoi si rotatia externa a bratului; - miscarea de abductie a bratului pana la orizontala este
realizata prin actiunea sinergica a celor trei tipuri de fascicule; - M. deltoid este cel mai important in
natatie: in stilul crawl ridica bratul, il roteste si il duce inainte;
1.5. M. SUPRASPINOS este foarte dezvoltat si la halterofili, datorita importantei lui in miscarea de
abductie; in paralizia M. deltoid (prin afectarea nervului axilar), bratul atarna flasc (moale), umarul
este cazut 'in epolet', iar capsula articulara relaxata, de unde si riscul luxatiilor humerusului in articulatia
scapulo-humerala. Ocupa fosa supraspinoasa a scapulei (. 73). · Origine: fosa supraspinoasa. Fibrele
sale converg intr-un tendon care trece peste articulatia scapulo-humerala. · Insertie: tuberculul mare
al humerusului. · Inervatie: nervul suprascapular · Actiune: rotatia externa a bratului (in special
cand acesta a fost inainte rotat intern); adductor al bratului; tensor al capsulei articulatiei scapulo-
humerale, ferind-o sa fie prinsa intre suprafetele articulare in timpul miscarilor la acest nivel

1.6. M. INFRASPINOS · Origine: scapula - fosa infraspinoasa (. 74) · Traiect: Fibrele sale cu directie
oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior de articulatia scapulo-
humerala. · Insertie: tuberculul mare al humerusului. · Inervatie: ram colateral din nervul axilar. ·
Actiune: - rotatia externa a bratului; - adductor al bratului. 1.7. M. ROTUNDUL MIC Este situat
lateral de M. infraspinos. (. 77) · Origine: scapula - fata posterioara, in apropierea marginii laterale. ·
Traiect: Fibrele sale cu directie oblic ascendenta spre lateral, converg intr-un tendon care trece posterior
de articulatia scapulo-humerala. · Insertie: tuberculul mare al humerusului. · Inervatie: ram colateral
din nervul axilar. · Actiune: - rotatia externa a bratului; - adductor al bratului.

1.8. M. ROTUNDUL MARE Este alungit, voluminos si puternic (. 75, 76). · Origine: unghiul inferior al
scapulei si 1/2 inferioara a marginii laterale scapulare. · Traiect: Fibrele sale se indreapta in sus,
anterior si lateral, fiind terminate printr-un tendon situat inapoia tendonului M. dorsal mare. · Insertie:
creasta tuberculului mic humeral. · Inervatie: nervul toracodorsal. · Actiune: a) cand ia punct fix pe
torace este: .78 Subscapular - adductor si rotator intern al bratului, intervenind si in miscarea de
retropulsie (punerea mainilor la spate); b) cand ia punct fix pe humerus: duce scapula in sus si inainte.
Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile de lovire si aruncare si,
evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia bratului).

Actiune: a) cand ia punct fix pe torace este: 78 Subscapular - adductor si rotator intern al bratului,
intervenind si in miscarea de retropulsie (punerea mainilor la spate); b) cand ia punct fix pe humerus:
duce scapula in sus si inainte. Este foarte important in sport, intervenind, in general, in toate miscarile
de lovire si aruncare si, evident, in natatie (crawl) si skifond (retropulsia bratului).

9. M. SUBSCAPULAR Este situat in fosa subscapulara (. 78). · Origine: fosa subscapulara · Traiect:
Fibrele sale converg lateral intr-un tendon care adera la capsula articulatiei scapulohumerale; fata
posterioara a muschiului acopera fosa subscapulara in timp ce fata anterioara este aplicata pe torace
formand peretele posterior al axilei. · Insertie: tuberculul mic al humerusului. · Inervatie: nervul
subscapular. · Actiune: - rotator intern al bratului; - adductor al bratului (cand acesta este ridicat); -
tensor al capsulei articulatiei scapulo-humerale. - Muschiul subscapular participa, in general, la
miscarile de lovire si aruncare, precum si la pendularea bratelor pe langa corp, in mers.

1.10. SINTEZA ACTIUNILOR MUSCHILOR CENTURII SCAPULARE SI BRATULUI Muschii care realizeaza
adductia bratului M. Rotundul mare, M. Rotundul mic M. Subscapular M. Subspinos M.
Latissimus dorsi – cand miscarea este asociata cu extensie, M. Marele pectoral – cand miscarea este
asociata cu flexie.

Muschii care realizeaza abductia bratului · M. Deltoid – toate fasciculele · M. Supraspinos –

finalizeaza miscarea pana la 900 · Pana la 900 M. Biceps brahial - daca antebratul este in supinatie –
capul lung · Peste 900 – M. Trapez , Ridicator al scapulei, Pectoral mic si Dintat anterior ( rotesc si
basculeaza scapula) Muschii care realizeaza abductia orizontala a bratului sunt: · M. Deltoid - fasciculul
posterior anterior · M. Pectoral mare · M. Subspinos · M. Romboid

Muschii care realizeaza adductia orizontala a bratului sunt: M. Deltoid - fasciculul anterior M.
Pectoralul mare (principal) M. Pectoralul mic M. Bicepsul brahial (secundar) M. Coracobrahial
(secundar) Muschii. care realizeaza flexia (antepulsia) bratului sunt (peste 1100este asociata cu rotatie
externa a bratului si cu bascularea scapulei): M. Deltoid – fasciculul anterior M. Coracobrahial M.
Biceps brahial M. Dintat anterior

Muschii. care realizeaza rotatia externa sunt: M. Supraspinos (daca bratul este in rotatie interna
maxima) M. Rotundul mic M. Subspinos · M. Deltoidul posterior Muschii care realizeaza extensia
(retropulsia) bratului( se asociaza cu rotatia interna a bratului catre finalul amplitudinii de miscare): M.
Deltoid – fasciculul posterior M. Subspinos M. Triceps brahial – capul lung M. Latissimus dorsi –
(uneori)

Muschii care realizeaza rotatia interna a bratului sunt: · M. Subscapular · M. Rotundul mare · M.
Latissimus dorsi · M. Deltoidul anterior

IMPARTIREA TOPOGRAFICA A ABDOMENULUI

Peretele anterior al abdomenului este împărţit de 2 linii orizontale în 3 etaje abdominale: - etaj
abdominal SUPERIOR :SUP între linia de proiecţie a diafragmei şi INF linia orizontală ce uneşte
extremitatea anterioară ale coastelor X - etaj abdominal MIJLOCIU : linia ce uneşte extremitatea
anterioară ale coastelor X şi linia bispinoasă - etaj abdominal INFERIOR între linia bispinoasă şi plicile
inghinale ce delimitează - fiecare etaj abdominal e împărţit de 2 linii verticale (corespund marginii
laterale a muşchiului drept abdominal) în câte 3 regiuni

EAS conţine : - regiunea hipocondrului drept - regiunea hipocondrului stâng - regiunea epigastrică

EAM – regiunea laterală dreaptă (flanc drept) - regiunea mezogastrică - regiunea laterală stângă (flanc
STANG)

EAI – regiunea inghinală dreaptă(fosa iliaca dreapta) - regiunea inghinală stângă (fosa iliaca stanga) -
regiunea hipogastrică