Lucrare de laborator 7

Tema: Analiza indicilor de evaluare a potențialului turistic al florei.

Planul:

1. Enumerați principalii indicatori de evaluare a potențialului turistic al florei.

2. Analizați graficul privind corelația dintre suprafața tăierilor de pădure și regenerarea acestora (din
R.Moldova) În perioada 1998-2008.Apreciați rolul pădurilor în dezvoltarea turismului național.
3. Evidențiați principalele categorii de arii protejate de stat și alte surse bibliografice.

Bibliografie:
1. Florea Serafim , (2005), Potențialul turistic al R.Moldova ,Ed Labirint, Chișinău , 352 pag.
2. Sîrodoev I,, (2002), ,, Turismul în Republica Moldova “ ,C.I.I. ,,Regionica”,Chișinău.
3. Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale , (2002) Resurse naturale . Colecția Mediul
Geografic al Republicii Moldova , Ed Știința , Chișinău ,184 pag.
4. LEGEA privind ariilor naturale protejate de stat din R.Moldova, nr 1538 adoptată la 25.02.98,
5. http://www.moldsilva.gov.md
 Mersul Lucrării

1
Principalii indicatori de evaluare a potențialului turistic al florei sunt:
1. Poziție,accesibilitate,suprafață,structura pe specii,vârsta.
2. Prezența unor monumente ale naturii .
3. Alternanța spațiilor forestiere cu cele arbustive și ierboase, care multiplifică valorea
turistică a unui teritoriu
Potențialul turistic al ariilor protejate îl reprezintă :
1. Poziția și accesibilitatea în teritoriu
2. Suprafața și structura speciilor prezente
3. Originalitatea, valoarea științifică și gradul de protecție

2
Rolul pădurilor în dezvoltarea turismului național
Indiferent de modul în care pădurea este percepută sau definită, s-a demonstrat că aceasta îndeplinește un
rol important în activitatea umană. Încă din cele mai vechi timpuri pădurea a fost percepută ca un furnizor
de produse alimentare sau casnice, ca un spaţiu de refugiu în perioadele tulburi ale istoriei și, nu în
ultimul rând, ca un spaţiu de desfășurare a unor obiceiuri, tradiţii, activităţi culturale. Deși în multe părţi
ale lumii, din punct de vedere al dezvoltării economice, lucrurile s-au schimbat și, în aparenţă, dependenţa
de pădure a societăţii umane a scăzut, în realitate, solicităm aceeași nevoie de spaţiu forestier ca și în
trecut. Astfel, pădurea rămâne un important furnizor de materie primă pentru societatea modernă, se
constituie în spaţiu de refugiu (recreere) în vederea reducerii factorilor de stres specifici lumii moderne, și
continuă să reprezinte un loc de desfășurare a unor manifestări cultural artistice actuale. Tocmai de aceea
în modul de administrare al acestor ecosisteme deosebit de importante din punct de vedere economic,
social și de mediu este imperativ necesar să se ţină cont de principiile care stau la baza aplicării unui
management responsabil (durabil). Din punct de vedere economic, beneficiile oferite de pădure se pot
clasifica în două categorii: beneficii directe și, respectiv, beneficii indirecte. Înainte de a detalia
beneficiile directe și indirecte ale pădurii, este important să înţelegem faptul că acestea au un rol esenţial
în buna desfășurare a vieţii comunităţilor locale și a economiei ţării. Un exemplu elocvent este un studiu
(FLEG, 2014) ce confirmă gradul ridicat de dependenţă a populaţiei rurale de produsele pădurii. Conform
studiului, deși sursa principală de venituri pentru populaţia din mediul rural este agricultura din care
provin 64% din venituri (pentru comparaţie, 74% din terenurile Moldovei au destinaţie agricolă), pădurile
asigură până la 18% din venituri pentru populaţia locală (luând în considerare că pădurile și plantaţiile
forestiere acoperă circa 13% din teritoriul ţării). Cunoscând aceste beneficii și valoarea lor, se poate
măsura aportul pădurii în economie, dar și pierderile pe care le determină dispariţia sau degradarea
acestui ecosistem. În consecinţă, nu numai autorităţile și specialiștii, dar și fiecare dintre noi pot lua
măsuri pentru protejarea pădurilor și prevenirea pierderilor (inclusiv anticiparea acestora), prin aplicarea
unui management durabil. Pentru Republica Moldova, valoarea beneficiilor economice ale pădurii a fost
calculată la aproximativ 28.3 milioane dolari pe an (Popa, 2013). Prin modul actual de gospodărire al
pădurilor, în următorii 25 de ani se estimează că pădurile pot genera aproximativ 0.6 milioane de dolari ca
valoare adăugată la economia Moldovei. Însă, după 27 ani, acest venit va dispărea din cauza scăderii
capacităţii ecosistemelor forestiere de a genera beneficii directe, precum lemn și produse forestiere
nelemnoase. În această estimare nu au fost incluse și extrem de valoroasele beneficii indirecte ale pădurii,
precum reglarea climei, fixarea solului, sau frumuseţea ce generează turism.
 3
Principalele categorii de arii protejate de stat și alte surse bibliografice sunt:
1. Rezervaţii ştiinţifice
2. Parcuri naționale
3. Monumente ale naturii
4. Rezervații naturale
5. Rezervații ale biosferei
6. Arii cu management multifuncțional
7. Rezervații de resurse
8. Rezervații peisagiste
9. Gradini botanice
10. Grădini dendrologice
11. Monumente de arhitectură peisagistică
12. Grădini zoologice
13. Zonă umedă de importanţă internaţională