CURS - MODUL 55 - NURSING COMUNITAR

Indicatorii sănătăţii familiei

Utilizarea conceptului de Sănătate a Familiei porneşte de la faptul că o persoană
in dezvoltarea sa somatică, psihică şi socială este puternic influenţată, şi uneori
pentru totdeauna, de mediul familial. Chiar dacă persoana respectivă nu aplică in
mod traditional cultura familiei din care isi are originea, ea face permanent
referinţă, chiar negand, la familia genitorilor săi.
Pentru a putea aprecia sănătatea familiei in toată complexitatea ei ca infiinţare,
evoluţie, satisfacerea funcţiilor şi dezvoltarea, pot fi puse la dispoziţie diferite
metode analizand structura, relaţiile, funcţiile si diferiţi indicatori:
a) Indicatori demografici- se referă la structura familiei şi evenimente care
intervin in aceasta:
Structura familiei:
 număr de persoane care compun familia (mărimea);
varsta;
 nivelul de instruire;
 ocupaţia şi tot ce derivă din ea (nivel cultural, material).
Aceste descrieri se fac, in general, in raport cu capul familiei.
Mărimea medie a familiei: este reprezentată de numărul membrilor familiei. Acest
indicator este interesant de studiat diacronic pe parcursul secolelor, deceniilor şi
oferă date interesante cu importanţă chiar asupra unor decizii politice, economice,
sociale şi de sănătate. Ca urmare a scăderii natalităţii in ţările dezvoltate, fenomen
inregistrat in ultimii ani şi in Romania, numărul copiilor pe familie a scăzut, a
crescut numărul familiilor fără copii, al celibatului şi al familiilor formate dintr-o
singură persoană. Ce este important insă că indicatorii structurali şi de mărime
impun noi tendinţe de asistenţă medicală şi socială a familiei. La numărul mare de
familii cu persoane singure sau fără copii, sistemele sociale sunt obligate să preia
sarcini care altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai familiei.
Tipuri de familie. Importanţa acestui indicator in asociere cu cele de mai sus este
că determină consecinţe pe plan medical:
 deplasarea centrului de greutate a solicitărilor medicale din domeniul
maternoinfantil spre persoanele varstnice;
restructurarea sistemului de asistenţă medicală cu accent pe serviciile sociale
destinate categoriilor dezavantajate şi la risc;
 necesitatea colaborării serviciilor de sănătate, mai acut ca oricand, cu
organizaţii şi instituţii care au preocupări in noile probleme apărute.
Indicatori demografici dinamici:
 divorţialitatea ;
 mortalitatea generală şi specifică ;
 sporul natural.
Deşi par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce şi la consecinţe
pe plan medical dar, şi dezvoltarea asistenţei medicale poate influenţa, la randul ei,
aceşti indicatori (ex. mortalitatea specifică).
b) Indicatori sociali- domeniu de preocupare a profesioniştilor din asistenţă
socială şi sociologie, instituţii cu care domeniul sănătăţii şi mai ales cel de
Medicina de Familie,trebuie să aibă o foarte stransă colaborare şi acţiuni in
parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de familie este o
problemă prioritar socială şi secundar medicală.
c) Indicatori economici nu constituie in mod direct preocuparea profesioniştilor
din sănătate dar, nu este indiferent nivelul economic faţă de fenomenul sănătate –
boală:

 costul bolii pentru familie;

 nivelul de dezvoltare economică a ţării;
 venitul mediu pe membrii de familie ;
 nivelul de dezvoltare, urbanizare şi industrializare;
 familia şi membrii săi contribuabili solidari la sistemul de sănătate.
d) Indicatori medicali:
 Prevalenţa factorilor de risc in familie;
 Prevalenţa bolilor in familie;
 Agregarea bolilor in familie.
PROBLEME DE SĂNĂTATE

Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului

 Mecanisme
 Situatii patologice
Mecanisme:
Ereditatea
 Riscul mostenirii de catre copii a unor tare genetice manifeste/latente la parintii
lor (risc crescut daca cei 2 parinti au o incarcatura ereditara proprie sau familiala
diagnosticate – cunoscute);
 Lipsa sfatului genetic in situatii suspecte;
 Riscul mostenirii de catre parinti a tarelor genetice de la proprii ascendenti (-→
risc crescut de a dezvolta aceleasi boli genetice ca si proprii parinti + posibilitatea
ca aceste boli sa se manifeste tardiv, in a 2-a jumatate a vietii).
Dezvoltarea copilului
Exista relatii evidente intre (dis)functionarea familiei si dezvoltarea insuficienta a
copilului (depresie, apatie, perturbari afective, boli infecto-contagioase, suicid)
prin:
 relatii afective reduse intre soti ;
 relatii reduse afective intre:
 parinti si copii
 bunici – copii
 frati naturali/vitregi

conceptii gresite ale parintilor despre valoarea sanatatii si caracteristicile starii de

bine/bolii – suferintei.
Zestrea patologica familiala mostenita de copii: ereditate, obiceiuri dizarmonice
de viata, mostenirea unor profesii sau vocatii:
 Varsta parintilor
 Stilul de viata familiala:
 alimentatia (program, calitate – cantitate)
 timpul liber
 conditii de igiena
 Timpul afectat profesiei/familiei/instruirii si educatiei
 Impartirea responsabilitatilor
 Tipuri de dependenta: alcoolism, stupefiante, tabagism
Climatul familial
 Situatia economica: spatiul locativ (suprafata locuibila, dotari utilitare si de
confort,nr. de persoane); venit mediu pe membru de familie/an; distributia
bugetului –subzistenta, servicii medicale, alocatii pentru instruire, cultura, recreatie
-; accesul la informatii
 Situatia socio-culturala:
 Nivelul de educatie si instruire
 Climatul familial (relatii parinti – copii, tipuri de familie: mono-parentala,
biparentala, reconstituite, nucleara, extinsa; ocupatiile profesionale ale parintilor;
personalitati accentuate in familie
 Membri ai familiei aflati in conflict cu legile sociale
 Apartententa religioasa: restrictii alimentare, sociale, medicale, culturale sau de
instruire, ritualuri periculoase etc;
Familia – sursa de boli cronice si contagioase
Drame familiale cu rasunet asupra celorlalti membri ai familiei: vaduvie, divort,
singuratate, celibat, batranete.
Situatii patologice
1.Sociale:
 primatul interesului

Situatii patologice
1.Sociale:
 primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei;
 mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal ;
 tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri
divergente, devitalizate, pasive);
 pauperitatea;
 confort deficitar material in sanul familiei ;
 intruziunea unor persoane straine in familie;
 diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare
culturala, de educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau
igiena).
2.Psihologice:
 conflicte, stari tensionale, indiferenta;
 lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei;
 comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa ;
 legaturi extra-conjugale;
 abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si
sotul inocent);
 decesul unui membru al familiei ;
 nereusita/esecul;
 conflicte intre generatii;
Modele imprimate:
 alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri
deviante
de comportament alimentar);
 uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante);
 mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori,
bibliotecari-anticari, industria chimica, personal medical etc.

igiena vietii:
 ritmul activitate-odihna;
 evitarea concediilor de odihna sau medicale ;
 neplanificarea activitatilor ;
 atitudinea fata de propria sanatate si gradul de adresabilitate/accesibilitate la
serviciile medicale .
3. Conditii somato-psihice
 boli fizice/psihice ale unui membru al familiei;
 deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie;
 nasterea unui copil cu handicap.

BOLI CU AGREGARE FAMILIALA

Factorii de risc medical sau social pe care o familie ii poate avea:

 factorii genetici;
 locuinta necorespunzatoare;
 alimentatia necorespunzatoare;
 obiceiuri necorespunzatoare;
 relatii necorespunzatoare;
 stresuri familiale.
Factori de risc externi care pot fi intretinuti de familie:
 consum excesiv de sare ,glucide,lipide.
 fumatul "in familie"
 consumul de alcool "in familie"
 sedentarismul
 agresivitatea
 abandonul, etc
PATOLOGIA FAMILIEI
a. Infertilitatea conjugala;
b. Contestarea relatiilor de filiatie;
c. Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat ;
d. Violenta familiala.
a. Infertilitatea conjugala
Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala
normala (3 raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive.
Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de:
 6 luni (50% sanse)
 1 an (90% sanse)
 2 ani (10% sanse)
Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril.
Clasificare:
-Infertilitatea de cauza feminina
-Infertilitatea de cauza masculina
Infertilitatea de cauza feminina:
I primara – absenta sarcinii in antecedente;
I secundara – exista in antecedente cel putin o sarcina;
I involuntara – act sexual incorect efectuat, spalaturi vaginale ;
I voluntara – prin mijloace contraceptive;
I fiziologica – in timpul menstruatiei, la pubertate, la menopauza, perioadele
infertile lunare.
Infertilitatea de cauza masculina: excretorie, secretorie, imunitara.
Anomalii ale spermatogenezei:
 infectii congenitale;
 epididimite;
 orhite: urliana, TBC, gonococica;
 varicocel, tumori, iradieri;
 medicamente: sulfamide, narcotice;
 tabagism;
 alcoolism ;
 boli carentiale;
 expunerea la temperaturi excesive.
La nivelul cailor ejaculatorii: epididimite, absenta congenitala a canalelor
deferente.
TEMA ;Realizati un eseu in 3 pagini, scris de mana, legat de notiunile de mai
sus mentionate.