UMFST

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT

CONTABILITATE ȘI AUDIT

DIAGNOSTIC ȘI EVALUAREA AFACERII

Prof: Bircea Ioan

Anul II, Semestrul I

TÂRGU-MUREȘ
2018
03.10.2018 – Cursul 1
CAPITOLUL I: DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII

Cuvântul “diagnostic” este de origine grecească, care în traducere în limba română este
“apt de a discerne”.
Conform DEX, termenul “diagnostic” are următoarea semnificație “determinarea
precisă a unei boli de care suferă cineva, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator”.
Termenul de “diagnostic” a apărut în medicină la începutul secolului XX, apoi apare și
“diagnosticul tehnic”, iar la începutul secolului XXI se utilizează tot mai frecvent expresia de
“diagnostic financiar”.
Similitudinea dintre diagnosticul întâlnit în medicină și diagnosticul economic, poate fi
reflectat prin următoarea schemă:
În medicină: Simptomele => Investigarea și analiza medicală
În evaluare: Nivelul indicatorilor prezentați în anumite documente => Investigarea și analiza
Termenul de “diagnostic” în opinia autorului, nu trebuie confundat cu termenul de
“analiză”.
Analiza – reprezintă un proces complex, în timp ce “diagnosticul” este o opinie sau un punct de
vedere a unei persoane autorizate.
Conform schemei prezentate, etapa de analiză este o etapă anterioară emiterii
diagnosticului.
Corectitudinea diagnosticului pus, depinde de cunoștințele teoretice și practice,
experiența, baza de date avută de către persoana autorizată.
În cazul unei societăți comerciale, în sens general, diagnosticul presupune o investigație
atentă a activității entității.
Această investigație este de natură juridică, economică, tehnică, managerială, în scopul
identificării atuurilor sau a disfuncționalităților activității analizate.
Ca o particularitate a diagnosticului, menționăm faptul că diagnosticul presupune și
prezentarea măsurilor, strategiei de urmat în vederea redresării, ameliorării sau păstrării situației
economico – financiare din cadrul entității economice.
Informațiile rezultate în urma diagnosticului sunt utile atât personalului din interiorul, cât
și din exteriorul societății.
Diagnosticul în cadrul societăților comerciale este pus în cele mai multe situații de către
manager sau de persoane cu funcții de conducere, care emit decizii privind performanța sau
gestionarea anumitor resurse.
Tot în cazul sociețietăților comerciale, diagnosticul poate fi emis de către societăți
specializate din exterior.
De asemenea, investitorii sau personalul din diferite agenții de tranzacții imobiliare emit
diagnostice în scopul stabilirii valorii prezente sau viitoare a entităților în care doresc să
investească.
Diagnosticul în cazul entităților economice este întâlnit atât la cele aflate în dificultate cât
și în cazul celor cu o performanță ridicată.
Societățile comerciale funcționează într-un mediu economic, social, politic concret, ca
atare, respectarea normelor și a legislației este obligatorie.

2
 Dezvoltarea unei societăți și evoluția ei în ansamblu este dependentă de mediul extern
societății (starea economiei, a sectorului de activitate, legislația fiscală).
Nivelul activității, poziția financiară, performanța entității, evoluția fluxurilor de numerar
sunt datorate potențialului tehnic și uman, financiar, comercial, precum și a bunei gestionări a
acestora. Ca atare, diagnosticul unei societăți comerciale cuprinde: diagnostic juridic, diagnostic
comercial, diagnostic tehnic și al producției, diagnostic al resurselor umane și diagnostic financiar –
contabil.
 Diagnostic juridic –funcționarea întreprinderii conform cadrului legal în vigoare, gradul de
respectare a normelor legale;
 Diagnostic comercial – cunoașterea pieței, necesităților consumatorilor și a tehnicilor
managementului desfacerii;
 Diagnosticul resurselor umane – necesitatea resurselor umane în cantitatea și calitatea
corespunzătoare;
 Diagnostic tehnic – existența mijloacelor tehnologice în conformitate cu cantitatea și calitatea
corespunzătoare;
Metode utilizate în diagnosticul întreprinderii:
 Metoda bazată pe matricea SWOT
 Metoda bazată pe grile de evaluare
 Metoda bazată pe scor
 Metoda bazată pe chestionare
 Metode combinate
Matricea SWOT – a fost elaborată în SUA între anii 1960-1970, scopul acesteia fiind
identificarea motivelor pentru care companiile eșuează. La început acestă matrice a fost
cunoscută sub acronimul SOFT.În 1964 acronimul F a fost schimbat cu W.
- puncte slabe, puncte forte – vizează mediul intern;
- oportunități, riscuri – vizează mediul extern;

DIAGNOSTICUL JURIDIC
Știința care se ocupă cu studiul normelor și regulilor juridice este dreptul.
Respectarea legislației și a normelor juridice este investigată în permanență pe diferite
scări ierarhice de către persoane îndreptățite, nu doar cu ocazia diferitelor controale.
În procesul de derulare a unui diagnostic juridic se parcurg următoarele etape:
1. Investigarea anumitor persoane privind respectarea normelor juridice;
2. Analiza documentelor în vederea obținerii informațiilor necesare emiterii unui
diagnostic juridic.
Documentele necesare, în vederea emiterii unui diagnostic juridic, în cadrul unei entități
economice sunt:
 Actul constitutiv
 Bilanț, Cont de profit și pierdere, Note explicative
 Titluri de proprietate (Extrase de carte funciară, Contracte etc.)
 Contractele de închiriere a locațiilor de gestiune, concesiune, leasing
 Contractele de asigurare
 Contractele de muncă

3
  Lista mărcilor, brevetelor aparținând societății comerciale sau salariaților societății
 Documentele privind controalele efectuate în cadrul societății comerciale
Laturile dreptului vizate și analizate sunt:
 Dreptul comercial
 Dreptul civil
 Dreptul fiscal
 Dreptul muncii
 Dreptul mediului
 Dreptul societăților comerciale
În cazul contractelor, facturilor, documentelor verificate se verifică dacă corespund din punct
de vedere al formei și conținutului existența sau lipsa unui anumit document, se apreciază prin
acordarea unor puncte favorabile sau nefavorabile.
În cazul în care o societate comercială are o durată de funcționare limitată la o perioadă
menționată în contract, există riscul ca societatea comercială prin expirarea duratei de
funcționare să intre în lichidare.
Societățile comerciale care au contracte asupra bunurilor dobândite sunt mai puțin riscante
decât cele care au bunuri în utilizare pe baza concesiunii sau închirierii.
Pe baza datelor înregistrate în factură se pot elabora diferite strategii privind Echilibrele
financiare.
În cazul contractelor este important să fie analizate în detaliu anumite clauze contractuale (de
exemplu: clauzele privind penalitățile de întârziere, clauzele privind rezilierea contractelor,
clauzele privind contractile de credit) care pot genera prin nerespectarea lor, litigii de natură
comercială.
Cu cât numărul litigiilor comerciale este mai mare, cu atât respectarea dreptului comercial în
cadrul societății diagnosticate lasă de dorit.
Respectarea dreptului muncii – verificarea contractelor de muncă și a fișei postului
presupune în prealabil verificarea sarcinilor și atribuțiilor personalului angajat, precum și
calificării corespunzătoare acestor sarcini și atribuții.
Toate relațiile de muncă sunt reglementate prin contractele de muncă.
Existența litigiilor de muncă presupune nerespectarea legislației și a normelor de muncă.
Tot legat de respectarea dreptului muncii, respectarea normelor de protecție a muncii, a
documentelor privind instructajul și verificarea sunt de o importanță majoră.
Analiza proceselor verbale întocmite de către organele de control privind respectarea
condițiilor de muncă, a normelor de igienă, a încadrării personalului etc. reprezintă un reper
important în emiterea unui diagnostic juridic.
Dreptul de mediu – autorizațiile de mediu, a proceselor verbale întocmite de către Garda
de Mediu oferă o imagine asupra societății comerciale.

4
10.10.2018 – Cursul 2
DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Obiectivul principal al unei societăți comerciale este obținerea de profit (câștig).

Pentru a avea un anumit profit, mai întâi trebuie ca serviciile, produsele, lucrarea etc să
poată fi vândute. Cunoașterea pieței este vitală în elaborarea oricărei decizii de vânzare, strategie
etc.
Diagnosticul comercial, în esență, constă în stabilirea punctelor forte, a punctelor slabe, a
oportunităților și a riscurilor la care sunt supuse mărfurile, produsele, serviciile vândute.
Diferiți autori, în decursul timpului, au definit sub diferite forme diagnosticul comercial.
Definiție1: Diagnosticul comercial are scopul de a scoate în evidență capacitatea societății
comerciale de a-și valorifica pe piață produsul realizat în urma activității desfășurate, stabilirea
factorilor care împletează acest proces.
Definiție2: Diagnosticul comercial abordează în principiu aspecte privind piața, produsul sau
serviciul realizat, prețul de vânzare, costurile de promovare, canalele și formele de promovare.

Model de diagnostic comercial

1) Cifra de afaceri CA = ∑qi x pi – evoluția cifrei de afaceri va fi studiată atât în prețuri
nominale, cât și în prețuri comparate. O analiză atentă a evoluției cifrei de afaceri oferă
informații privind sezonalitatea, ciclicitatea și trendul. Previziunile în timp pot fi
efectuate conform acestui trend.
Evoluția ciferi de afaceri, din punct de vedere cantitativ, poate fi identificată prin
următorii indicatori:
1. Sporul ∆CAi/ i-1 = CAi – CAi-1 – exprimă o modificare în mărimi absolute;

CAi CAi
2. Indicele ICAi/i-1 = CAi−1 sau ICAi/i-1(%) = CAi−1 x 100;

CAi−CAi−1 CAi
3. Ritmul de creștere I∆CAi/i-1 = x 100 = – 100 = ICAi/i-1 -100;
CAi−1 CAi−1

 Modificările Cifrei de afaceri pot fi calculate anual sau pot fi calculate față de un an/
perioadă de referință.
 Analiza cifrei de afaceri presupune în mod obligatoriu, în atenție și structura acesteia.
Dintre metodele utilizate, amintim coeficientul GINI, metoda ABC (sau diagrama
Pareto).
n ∑ g i−1
Coeficientul GINI = √ n- numărul de sortimente;
n−1
gi – greutatea sortimentului în totalul CA;
Valorile acestui coeficient sunt cuprinse între 0 și 1. O valoare ridicată presupune
că vânzările sunt concentrate pe un sortiment sau o grupă restrânsă de sortimente.
 Deciziile privind vânzările privesc și stabilirea cifrei de afaceri critice sau a
volumului produselor de la care societatea comercială începe să înregistreze profit.

5
 În cazul în care cererea pentru un sortiment este mai mică decât volumul minim ca
societatea să înregistreze profit, se analizează în detaliu daca acel produs va mai fi fabricat sau
nu.
CF
- pentru un sortiment: q in punctul critic = CF – cheltuieli fixe, Pv – preț de
Pv−CV
vânzare, CV- cheltuieli variabile.

CF
- pentru o gamă sortimentală: CA în punctul critic = 1− CV CF – cheltuieli fixe, CA –
CA
cifra de afaceri, CV- cheltuieli variabile.
În cazul unei game sortimentale mai diversificate, pentru stabilirea fiecărei cantități de
produs din care trebuie vândut, sortiment, se va face în cele mai multe cazuri în funcție de
structura cererii.
O problemă importantă de abordat în diagnosticul comercial este piața și cercetarea pieței.
Analistul sau managerul societății comerciale are la dispoziție atât metode calitative, cât și
metode cantitative.
Din cadrul metodelor calitative cele mai frecvent utilizate sunt anchetele exploratorii care pot fi:
 anchete exploratorii realizate în rândul experților (Metoda Delphi, investigația și
ascultarea);
 anchete exploratorii realizate în rândul consumatorilor;
 eșantionul de consumatori trebuie stabilit astfel încât să fie reprezentativ la nivel de
colectivitate.
 metoda combinată – această metodă presupune atât metoda observării cât și a
interviului de profunzime.
Interviurile pot fi:
 neformal – presupun discuții libere cu profesorii, clienții, colegii sau aplicarea unui
chestionar. Această metodă are un grad mare de subiectivism;
 individual de profunzime – are la bază un ghid care conține subiectele ce trebuie discutate;
 interviul de grup sau focus-grupul – este format pe baza unei selecții care are în vedere
următoarele aspecte:
a. cunoașterea problemei supusă dezbaterii;
b. grupul are omogenitate ridicată din punctul de vedere al instrucției și vârstei.
Metode cantitative: - analiza statistică; sondajul statistic; modelare, optimizare, stimulare.
Dintre metodele statistice utilizate în analiza statistică amintim:
 -metoda regresiei și a corelației;
 -analiza dispersională Anova; (Excel-Opțiuni-Programe de completare- Sales-
Analyse Toohpack-Date-Analiză date-Anova)
Matricea BCG - Boston

6
17.10.2018 – Cursul 3
Aplicație 1
Se consideră o societate comercială care fabrică 3 sortimente în cantitatea, la prețul și
costul prezentat în tabel. Analiza efectuată pentru a stabili un diagnostic comercial presupune
parcurgerea mai multor etape.
Analiza se va desfășura pe o perioadă de 3 ani de zile, anul calendaristic fiind împărțit pe
semestre.

Interpretare: Avand în vedere reprezentarea grafică a CA putem constata că în exercițiul N-2

față de exercițiul N-3, aceasta a înregistrat o creștere. În exercițiul N-1 față de N-3 s-a înregistrat
o creștere, dar fată de N-2 s-a înregistrat o scădere.
În exercițiul financiar N față de N- 3 s-a înregistrat o creștere, dar mai mică decât în exercițiul
anterior.

Întrebare: Cu cât s-a modificat CA? Această modificare v-a trebui să fie exprimată în unități
absolute cât și în unități relative.
Răspuns: În exercițiul financiar N-2 față de N-3, CA înregistrează o creștere cu 2.500 lei. În
exercițiul financiar N-1 față de N-2 , CA a scăzut cu 300 lei , iar în exercițiul financiar N față de
N-1 a scăzut cu 1.800 lei.

Interpretare modificarea relativă:

CA în N-2 față de CA din N-3 a crescut cu 83%, creștere pe care o considerăm foarte importantă
și mare.
În anul N-1 față de anul N-2, CA înregistrează o scădere cu 5%.
În exercițiul financiar N față de anul N-1 se înregistrează o scădere cu 34%.

O analiză dezvoltată pe sortimentul A ne indică faptul că în exercițiul N față de exercițiul N-1,

vânzările au scăzut cu 1.180 lei
În cazul B, în exercițiul N față de N-1 vânzările au scăzut cu 1.000 lei.
Pe când în cazul C avem o creștere cu 370 lei.

Interpretare analiză factorială:

Cauze: Creșterea costului cu materia primă, costuri cu utilajele, fenomenul de inflație, creșterea
cheltuielilor salariale și față de buget.
Creșterea prețului poate fi datorată fenomenului inflației, ca atare pentru a elimina acest neajuns,
vom calcula CA în prețurile aferente anului N-1.

În urma analizei pieței, s-au selectat 2 societăți care fabrică aceleași sortimente ca și societatea
noastră. Societatea Z ȘI T .
În zona respectivă funcționează 3 societăți comerciale.

Întrebare : Cum determinăm cota de piață absoluta?

7
 CAsocietății studiate
Cota de piață = CAliderului
- se exprimă sub formă de coeficient, ca reper se i-a
în acest caz, valoarea 1
- O valoarea supraunitară CAsocietății studiate > CAliderului
- O valoare subunitară semnifică faptul că CA pentru acel produs este mai mică decât CA a
concurentului principal;
Interpretare: Societatea comercială deține o cotă de piață de 23%. În cazul sortimentului B
deține o cotă de piață ridicată de 30%, pe când în cazul sortimentului C deține o cotă de doar
17%.

Întrebare: Care este ritmul de creștere în acea zonă?

CA N −1
Ritmul de creștere la nivel de zonă (Sporul) = ICAiN-1/N-2 = ( X 100) - 100
CA N −2
Interpretare: În exercițiul N-1 în raport cu exercițiul N-2, ritmul de creștere al vînzărilor
din zonă a fost 17%.
În deciziile privind strategia de urmat în cazul mai multor sortimente, se construiește
matricea Boston Consulting General BCG.
Temă: matricea Boston Consulting General BCG.
Azi am studiat o societate comercială cu 3 sortimente, am analizat trendul, am stabilit
modificările în timp, am selectat societăți similare si am stabilit cota de piață relativă și absolută.

24.10.2018 – curs 4

Matricea Boston Consulting General BCG

Prin reprezentarea grafică într-un plan delimitat de cele două axe, pe abscisă Cota de piață și pe
ordonată Rata de creștere, având în vedere reperele menționate se obțin 4
zone.
 Zona 1 – “Vedetă” sau ”Stea” cuprinde produsele în care societatea
are o poziție solidă pe piață și care provin dintr-un sector dinamic cu o
puternică creștere. Aceste produse au cele mai mici costuri și cea mai
bună rentabilitate, fiind plasate într-un sector de creștere. Pentru a se
menține în această poziție sunt necesare investiții însemnate.
 Zona 2 – “Vaci de muls” cuprinde produsele care au o poziție
însemnată în raport cu concurentul și se află într-un sector a cărei rată
de creștere este redusă. În această zonă se degajă prin aceste produse
importante lichidități. Sunt cele mai cumpărate produse pe piață.
 Zona 3 – “Semne de întrebare” sau “Dilemele” sunt caracterizate ca
având o cotă redusă de piață în raport cu concurentul într-un sector cu
o puternică rată de creștere a pieței. În cazul acestor produse având în
vedere dinamica sectorului au nevoie de lichidități pentru a se
transforma în “vedete”(zona 1), altiminteri se pot transforma în
“Câini”(zona 4).

8
  Zona 4 – “Câini” sau “Pietre de moară” – produsele care se găsesc au
o cotă de piață redusă, rata de creștere a sectorului este redusă.
Aceste produse vor reprezenta un interes scăzut pe piață și vor afecta
negativ performanțele întreprinderii.

Sortimentul A în raport cu concurentul are o cotă de piață scăzută, sectorul are o rată de
creștere de 13%. Conform matricei se găsește în zona 3, cunoscută sub denumirea de „Dileme”.
Având în vedere creșterea sectorului este nevoie de lichidități pentru a se menține în această zonă
și pentru a nu ajunge în zona “Câinilor sau pietrelor de moară”, zona 4.
În cazul sortimentului C, în raport cu concurentul are o cotă de piață mai redusă.
Sectorul în acest caz are o rată de creștere scăzută. În cazul acestui sortiment se vor face analize
pentru a vedea dacă produsul merită să fie produs în continuare.
În cazul sortimentului A și B, având în vedere creșterea sectorului, aceste sortimente vor
fi produse în continuare.
Având în vedere starea actuală a sortimentului C, pentru a nu-și pierde clienții, societatea
va produce în continuare acest sortiment.

CF 960
CAcritică =
1−
CV = 1− 2240 = 1.619
CA 5500

Indice de stabilitate/ Interval de siguranță = CAnetă(realizată) – CAîn punctul de

echilibru(critică)

CAechilibru
Is (%) = (1 - ) x 100
CAnetă
Influența cantității: ∆CAN/N-1 = ∑qiN x piN-1 - ∑qiN-1 x piN-1 = 2.690 lei
CA
Preț mediu =
qsortimentA
PiN-1 = 5.200 : (50+30+75+75+30+30) = 18
Influența structurii: ∆CAN/N-1 = ∑qiN x piN-1 - ∑qiN x piN-1 = 590 lei
Influența prețului: ∆CAN/N-1 = ∑qiN x piN - ∑qiN x piN-1 = 290 lei
Interpretare: Scăderea cantității fabricate a dus la scăderea Cifrei de afaceri cu 2.960 lei.
Modificarea structurii a dus la creșterea Cifrei de afaceri cu 590 lei, iar modificarea prețului a
dus la creșterea Cifrei de afaceri cu 290 lei.
Acțiunea celor 3 factori a determinat scăderea Cifrei de afaceri cu 1.810 lei. Având în vedere
factorul decisiv în diminuarea acesteia, societatea se va concentra pe valoarea produselor
vândute.
Cea mai mare scădere înregistrată la vânzări este la sortimentul B, urmată de sortimentul A.

Greutatea specifică (proporția din vânzări, cât reprezintă sortimentul A, B, C)

CAAN−1
gAN-1 = X 100 = 30%
CAN −1

9
 CABN−1
gBN-1 = X 100 = 34%
CAN −1
CACN−1
gBN-1 = X 100 = 36%
CAN −1
Se poate constata că, în cazul sortimentului A în exercițiul N, față de exercițiul N-1, structura s-a
modificat puternic. În cazul sortimentului C, proporția fabricat în …este mult mai…
n ∑ g i−1
Coeficientul de structură: √ ; gi = ponderea activității produsului în Cifra de afaceri la
n−1
nivel național
Valorile lui G sunt cuprinse între 0 și 1, dacă G = 0, înseamnă că proporția realizată din
cele 3 sortimente este aproape egală. Dacă proporția este aproape de 1, înseamnă că proporția
este diferită din cele 3 sortimente.
În anul N, valoarea acestui coeficient este 0,84, dovada elocventă este că în cadrul
sortimentului C, producția realizată este 64%.

31.10.2018 – curs 5
Diagnosticul resurselor umane
Alături de resursele umane, financiare, materiale, informaționale, resursa umană este
nelipsită în orice proces de muncă.
Evaluarea sau aprecierea resursei umane în cadrul unei societăți comerciale presupune
atât o analiză cantitativă și calitativă a resursei umane, cât și o analiză a gestionării acestei
resurse în cadrul societății analizate.
A pune un diagnostic asupra resursei umane, ca de exemplu, resursă umană excedentară,
presupune o analiză atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de vedere cantitativ.
Față de celelalte resurse, resursa umană are anumite trăsături specifice:
1) Resursa umană este creativă, putându-le dezvolta sau crea pe celelalte resurse.
2) Poate fi regenerată în urma unui proces de odihnă.
Conform acestor trăsături, unii specialiști apreciază că resursa umană „reprezintă un
factor cheie în performanța atinsă de o societate comercială.”
În literatura de specialitate, se vehiculează și termenul de forță de muncă – care poate fi
definită ca și totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale pe care omul le pune în evidență în
procesul de muncă.
Analiza resursei umane, din punct de vedere cantitativ se umărește prin analiza
potențialului uman, adică a dimensiunii resursei umane și analiza gradului de calificare, iar
pe de altă parte prin gestionarea acesteia, adică prin analiza timpului de muncă, analiza
productivității muncii, analiza conflictualității.
Dimensiunea resursei umane este reflectată prin următorii indicatori:
A) Numărul de angajați pe perioadă determinată și nedeterminată (din Registrul salariaților);
B) Numărul de persoane existent la muncă;
C) Numărul minim și maxim de persoane existent într-un interval de timp;
Npi
D) Numărul mediu de persoane existent zilnic/anual/lunar = ∑
Zile lucrate i
Dimensiunea resursei umane este apreciată în general, în funcție de volumul de activitate
care este direct dependent de cererea de pe piață și de capacitatea tehnică existentă (Cifra de

10
afaceri, Producția exercițiului, Dotarea tehnică existentă, Modul de organizare al producției
și Normele de muncă existente- Productivitatea muncii)
Normele de muncă pot fi norme de timp și norme de producție. Aceste norme sunt
stabilite de către fiecare societate comercială, având ca referință fie normele naționale, fie
normele unui concurent.

Aplicația 1
O societate comercială dispune de 5 utilaje. Dintre cele 5 utilaje, 2 utilaje sunt destinate
fabricării sortimentului A, iar celelalte 3 sunt destinate fabricării sortimentului B.
Norma de timp pentru sortimentul A este de 1 o bucată/oră. Sortimentul este confecționat
integral pe un singur utilaj. Norma de timp pentru sortimentul B este de 2ore/bucată, care de
asemenea este confecționat integral pe un singur utilaj. Conform Codului Muncii și a
Regulamentului de producție a muncii, pe un utilaj lucrează un singur muncitor, timp de 8
ore. Durata medie de muncă este de 8 ore. Societatea comercială lucrează în prezent doar
într-un singur schimb. Conform cererii de pe piață cererea pentru sortimentul A și B este de
1.000 bucăți/lună. Zilele lucrătoare aferente lunii calendaristice studiate este de 21 zile.
Cerință: Să se stabilească numărul de personal necesar pentru onorarea comenzilor, avându-
se în vedere dotarea tehnică, forma de organizare și normele de timp aferente fiecărui produs.
Rezolvare:
În cazul sortimentului A
Qfabricată Bucăți
Wm = =
Timp de muncă Om

Qfabricată 1.000
Wm orarăA = = = 6 persoane
Np x Z x Dz 1 x 21 x 8
Interpretare: Conform calculelor, ne rezultă că pentru realizarea cererii la sortimentul A este
necesară angajarea a 6 persoane, această producție fiind realizată timp de o lună.
Norma de producție zilnică pe o persoană este egală cu Wm x Nr. ore = 1/om x 8 ore = 8
bucăți
Norma de producție lunară este 168 bucăți.
Având în vedere normele de protecție a muncii și reglementările, numărul maxim de
persoane care pot lucra pe două utilaje într-un schimb este de 2 persoane.
Producția prevăzută a fi realizată de cele 2 persoane timp de o lună este de 336 bucăți pe
schimb la o lună calendaristică.
Varianta 1 : Societatea poate angaja 6 persoane care lucrează în 3 schimburi atunci când
regimul tehnic al masinilor permite acest lucru.
În cazul angajării a 6 persoane, producția realizată este: 168x6 = 1.008 bucăți, 8 bucăți vor fi
depozitate pentru o nouă comandă.
Varianta 2: Dacă societatea comercială dispune de resurse financiare, achiziția unui utilaj și
angajarea a încă 4 persoane, astfel încât prin organizarea în două schimburi să fie satisfăcută
această cerere.

11
Varianta 3: Subcontractarea unei alte societăți comerciale a părții care nu poate fi realizată
de către societatea comercială.
Varianta aleasă depinde de raționamentul financiar al societății comeciale (vizează
profitul obținut în cadrul fiecărei variante).

În cazul sortimentului B
Qfabricată 1.000
Wm orară B = = = 6 persoane
Np x Z x Dz 1 x 21 x 8

1.000
0,5 = = 12 persoane
0,5 x 21 x 8
Conform normelor de muncă prezentate în fișa de fabricaței, ne rezultă că numărul de
persoane necesar pentru a satisface cererea este de 12 persoane. Norma de producție pentru o
persoană zilnic este de 4 bucăți/om/zi.
Pentru o lună calendaristică, norma de producție pe o persoană = 21x 4 = 84 de bucăți pe
om/lună.
Având în vedere numărul de utilaje existent, forma de organizare, ne rezultă că producția
obținută ar fi de 3x84 = 252 de bucăți/lună calendaristică.
Varianta 1: Se angajează încă 6 persoane, ajungând la 9 persoane care lucrează în 3
schimburi, în acest caz producția obținută este de 756 de bucăți. O parte din cerere neputând
fi onorată.
Varianta 2: Se achiziționează un utilaj în cazul în care resursele financiare permit acest
lucru, angajând încă 3 persoane, astfel numărul de persoane angajate ajungând la 12
persoane, putând satisface întreaga cerere: 84x12 = 1008 bucăți.
Varianta 3: Subcontractarea diferenței de producție unei alte societăți comerciale a părții
care nu poate fi realizată de către societatea comercială și să rămână cu personalul angajat și
cu utilajele existente.
În cele mai multe cazuri, numărul de personal corespunzător unui anumit volum de
activitate se stabilește în funcție de organigramă și fișa postului.
În cazul în care nu există organigramă la nivel de societate comercială, se poate aprecia
numărul de personal corespunzător unui anumit nivel de activitate, având în vedere
productivitatea concurentului principal la nivel de ramură.

Aplicația 2
CA2017(BIO) = 170.256.235 lei
Np mediu = 389
CA 170.256.235
WmBIO = = = 437.677 lei
Np 389
CA
Wm ATB = = = 237.767
Np
CA 2017 ATB 337.629.448
Np corespunzător CA (ATB) = X Npcores2017(BIO) = X 389 = 772
CA BIO 170.256.235
persoane
ΔNpATB = Np existent – Np corespunzător = 1.420-772 = 648 persoane
Interpretare: Dacă societatea comercială ATB, ar avea o productivitate egală cu a firmei
concurente, numărul de personal corespunzăror CA realizate ar trebui să fie de 772 persoane.

12
 Personalul existent este 1.420 de persoane, deci ne rezultă un excedent de personal de 648
persoane.
Pentru a explica acest excedent de personal ar trebui să ținem cont de dotarea tehnică, de
retribuția acordată ca stimulent personalului, de marketingul și mamagementul desfășurat în
cadrul societății comerciale analizate.

Aplicație 3
O societate comercială de transport persoane are în dotarea sa 2 microbuze cu 19 locuri. În
cursul unei luni calendaristice, societatea comercială efectuează cu fiecare microbuz 4 curse
pe lună/microbuz. Cifra de Afaceri lunară este de 160.000 lei.
Societatea comercială B luată ca și referență are în dotarea sa tot 2 microbuze cu 19
locuri. Cifra de Afaceri realizată de aceasta este de 250.000 lei/lună.
Prețul unui bilet este de 1.645 lei/loc. Conform normelor de protecție a muncii, pe un
microbuz și o cursă sunt angajați ca șofer 2 persoane. Ca atare, societatea comercială are
încadrat cu contract de muncă 8 persoane.
Să se stabilească în acest caz:
a)productivitatea muncii pentru cele două societăți;
b)factorul care determină în proporția cea mai mare diferența de productivitate a muncii în
acest caz;
Rezolvare:
SocietateaA= 160.000 lei
SocietateaB=250.000 lei
Mijloace de transportA = 2 bucăți
Mijloace de transportB = 2 bucăți
Număr de personalA = 8 persoane
Număr de personalB = 8 persoane
Număr curseA = 4
Număr curseB = 4
Prețul unui bilet =1.645 lei/ loc

CA Mf Q MF Q CA
Wm = x X = x X
Np MF Q Np MF Q
CA CA MF CA
Wm = x = = x
Np MF Np MF

MF
– =grad de înzestrare tehnică
Np
Q
= dotarea tehnica
MF
CA
= randamentul echipamentului
MF

MF 2
A = = 0,25
Np 8
MF 2
B = = 0,25
Np 8

13
 Q 38 X 4
A= = 76 locuri
MF 2
Q 38 X 4
B= = 76 locuri
MF 2
Q
A= 76*1645/2 =125.020 lei x 4 microbuze= 125.020 lei
Mf
Q
B= 76*1645/2 =125.020 lei
Mf
CA 160.000 lei
Wm A = A= = 20.000 lei/om/ luna
Np 8 persoane
CA 250.000 lei
Wm B = B= = 31.250 lei/ om / luna
Np 8 persoane
2 160.000
Wm A = x = 20.000 lei
8 2
2 250.000
Wm B = = x = 31.250 lei
8 2

Interpretare:
Gradul de înzestrare tehnică este identic, dar randamentul este mult mai ridicat în cazul
companiei B în raport cu societatea comercială A. Având în vedere specificul activității,
Cifra de Afaceri corespunde cu producția vândută. Producția stocată este nulă.
Dacă microbuzele ar vinde fiecare loc, și ar efectua cele două microbuze cursele planificate
ar rezulta o producție vândută de 250.000 lei.
În cazul societății comerciale A, numărul de locuri nu a fost vândut integral:
160.000
CA/pret A= = 97
1645
250.000
CA/pret B= = 152
1645
În cazul societății comerciale A nu s-au valorificat în cursul lunii 97 de locuri, deci:
MF Q CA 2 97 160.000
Wm A = x X = x X = 0,25 X 48,5 X 1.649 =19.995
Np MF Q 8 2 97
MF Q CA 2 152 250.000
Wm B= x X = x X = 0,25 X 76 X 1.645 = 31.250
Np MF Q 8 2 152
Interpretare: Conform calculelor ne rezultă că atât randamentul, cât și gradul de valorificare
sunt egale.
În ipoteza în care un microbuz este defect, atunci numărul de microbuze aflate în activitate la
societatea comercială A este o bucată, numărul de curse efectuat în acest caz, pentru un
microbuz este de 5 curse.
Să se evidențieze factorul care afectează Cifra de Afaceri în acest caz, având în vedere faptul că
locurile sunt ocupate în totalitate.
CA = 1645 X 19 X 5 = 156.275
Cifra de Afacei pe care ar realiza-o în acest caz ar fi de 156.275, respectiv producția în
acest caz ar fi de 95 de locuri.

14
 MF Q CA 1 95 156.275
WmA= x X = x X = 0,125 x 95x 1645 = 19.534
Np MF Q 8 1 95
MF Q CA 2 152 250.000
WmB= x X = x X = 0,25 X 76 X 1.645 = 31.250
Np MF Q 8 2 152
Interpretare: Comparând nivelul factorilor în acest caz, constatăm randamentul este diferit.
Gradul de valorificare este identic în ambele cazuri. Pentru a stabili, care din cei doi factori il
influențează mai puternic diferența de productivitate a muncii efectuăm analiza factorială.
CA
WmBIO = = 437.677
Np
CA 337.629.447
WmATB = = =¿237.767
Np 1420

IC Qex Pv 226.368.335 329.232.391 319.146.197

WmATB = x X = x x = 159.414 x 1,43673946
Np IC Qex 1420 226.368.335 329.232.391
x 0,98128663 = 224.750,342
IC Qex Pv 115.508 .099 204.326 .526 204.198 .902
WmBIO = x X = x x = 297.167 X 1,77 X 0,99
Np IC Qex 389 115.508 .099 204.326 .526
= 520.726

Interpretare: În urma calculelor efectuate, rezultă că gradul de înzestrare tehnică pe o persoană este
mai mare la BIO decât la ATB.
Randamentul este mai mare la BIO decât la ATB.
Gradul de valorificare este mai mare la BIO decât la ATB.
Dotarea tehnică de la BIO permite obținerea unei productivități a muncii mai mare decât la ATB.
O productivitate mai ridicată la BIO în raport cu ATB este și datorită stimulentelor bănești, salariul
mediu la BIO este 4.506, pe când la ATB este 3.575.
Cheltuieli cu salariile
SmediuBIO = = 4.506 lei
Np x 12
Cheltuieli cu salariile
SmediuATB= = 3.575 lei
Np x 12

FS = Npmediu x Smediu
07.11.2018 – curs 6
Gestionarea resursei umane, poate fi evidențiată prin următorii indicatori:
 Timpul de muncă efectiv lucrat - care reprezintă un indicator extensiv;
 Productivitatea muncii care reprezintă un indicator intensiv.
Analiza dimensiunii si a dinamicii resurselor umane trebuie completată cu analiza structurii
resurselor umane. Gruparea personalului în funcție de o anumită caracteristică este deosebit de
importantă pentru a trage anumite concluzii. Dintre caracteristicile cele mai importante pentru
gruparea personalului, amintim:
- După gradul de pregătire;
- După vechimea în muncă;
- După sex;
- După naționalitate;
- După vârstă;
- După veniturile realizate în cadrul societății comerciale;

15
Exemplu1:
La o societate comercială, absenteismul este ridicat. În urma grupării personalului în funcție de
sex, se poate constata că personalul de sex feminin este preponderent. Datorită concediilor de
maternitate, medicale, învoirilor și alte probleme familiale s-a ajuns la această situație privind
absenteismul.
Exemplu 2:
În cazul unei societăți comerciale din domeniul IT, salariul mediu la nivel de societate
comercială este mult superior nivelului mediu la nivel de ramură. Acest lucru este datorat cu
precădere nivelului de pregătire a personalului. Ponderea personalului cu studii superioare este
de 95%, doar 5% este personal cu studii liceale.

Dacă din punct de vedere cantitativ, în urma indicatorilor analizați, rezultă un punct
forte sau negativ pentru societatea comercială, trebuie stabilit dacă și din punct de vedere
calitativ, resursa umană este corespunzătoare.
Anumite operațiuni desfășurate în cadrul unui proces de producție presupune anumite
competențe și un anumit grad de calificare.
Între competențele puse în evidență la locul de muncă, și calificarea persoanei, există în
multe cazuri diferențe. Calificarea se obține în urma unor studii și a unui examen, în urma acestei
calificări în mod teoretic, persoana care obține o diplomă are anumite competențe.
Măsurarea gradului de competență se efectuează prin:
 Gradul de realizare a sarcinilor și a normelor de muncă prevăzute;
 Numărul de rebuturi efectuate într-o anumită perioadă;
 Numărul de piese defecte într-o anumită perioadă;
 Calitatea produselor obținute
Exemplu:
În cazul unei societăți comerciale, persoana angajată X are ca și normă de producție în cursul
unei luni, 100 de bucăți produse/lună. Persoana X realizează în ultimele 4 luni 110 produse/lună
de calitatea cerută. Persoana Y are ca și normă de lucru tot 100 de bucăți/ produse pe lună și
realizează 95 de produse/lună. Această cantitate efectivă de produse este realizată de o perioadă
mai îndelungată. În urma analizei și evaluării persoanei Y se constată că acesta nu are
îndemânarea medie corespunzătoare realizării producției prevăzute.

Competențele se obțin în urma:

 Cunoștințelor dobândite în urma unei calificări;
 Experiența dobândită prin practicarea operațiunilor specifice realizării acestui sortiment;
 Abilitatea persoanei, abilitățile fizice și intelectuale;
Societățile comerciale își grupează personalul pe diferite categorii de competență și categorii de
calificare, dovada elocventă fiind retribuirea sau primele acordate personalului.
O diagnosticare a competențelor și a calificării este de o importanță majoră în cazul participării la
licitație a unei societăți comerciale în vederea efectuării unor lucrări.
Între categoria lucrărilor și gradul de competență sau gradul de calificare trebuie să existe o
concordanță.
Coeficientul mediu de calificare
Coeficientul de concordanță = Coeficientul mediu de executare a lucrărilor

16
Dacă coeficientul este mai mare decât 1, înseamnă că calificarea personalului este superioară categoriei
lucrărilor. În schimb, dacă acesta este mai mic decât 1, atunci categoria lucrărilor este superioară
competențelor avute de personal. În acest caz, riscul este major ca lucrările efectuate să nu fie la calitatea
cerută.

Aplicație
O societate comercială având ca activitate ținerea evidenței contabile, are angajat cu contract
de muncă 5 persoane. O persoană are studii postliceale, 3 persoane au studii universitare și 1
persoană are studii postuniversitare.
Din cadrul celor 3 persoane, 1 persoană nu își îndeplinește integral sarcinile și atribuțiunile,
celelalte persoane îndeplinindu-și integral sarcinile și atribuțiunile. Societatea comercială având
în vedere competențele își grupează personalul în 3 categorii:
I. Categoria I - cuprinde 2 persoane, nivel de pregătire postliceal și universitar;
II. Categoria II – cuprinde 2 persoane, nivel de pregătire studii universitare;
III. Categoria III – cuprinde 1 persoană, nivel de pregătire studii postuniversitare;

∑ Np x Categoria de compete 2 x 1+ 2 x 2+ 1 x 3 7
Coeficientul mediu de competență = = = =
∑Np 5 5
1,4
Interpretare: Cu cât valoarea acestui coeficient este mai mare, cu atât competențele sunt mai
ridicate.

Lucrările desfășurate în funcție de complexitate sunt de asemenea, grupate în 3 categorii:

I. Categoria I – înregistrarea foilor de pontaj, calcul salarii;
II. Categoria II – înregistrarea documentelor justificative, întocmirea registrelor și a Balanței
de verificare;
III. Categoria III – întocmirea și verificarea documentelor de sinteză și raportarea
declarațiilor.

∑ Număr orei x Categoria lucrărilor i 7

Coeficientul mediu al lucrărilor = = = 1,4
∑ Număr ore i 5
1 x 1+3 x 2+ 1 x 3 10
Coeficientul mediu al categoriei lucrărilor = = =2
5 5
Coeficientul mediu de competență 1,4
Coeficientul de concordanță = = = 0,7
Coeficientul mediu al categorieilucrărilor 2
Interpetare: Conform valorii coeficientului de concordanță, putem aprecia că competențele
sunt inferioare categoriei lucrărilor.

1 x 1+3 x 2+ 1 x 3 10
Coeficientul mediu de calificare = = =2
5 5
Coeficientul mediu de calificare 2
Coeficientul de concordanță = = =1
Coeficientul mediu de executare a lucrărilor 2

17
 Interpretare: Conform coeficientului de concordanță, complexitatea lucrărilor corespunde cu
calificarea persoanelor, deci persoanele au fost angajate conform complexității activităților
desfășurate.

Gradul de utilizare a timpului de muncă se determină ca raport între Fondul de timp efectiv
lucrat și Fondul de timp disponibil. Indicatorii care reflectă fondul de timp sunt:
 Fondul de timp calendaristic (F.T.C.) = Număr mediu de persoane x Zile
calendaristice x Durata medie a unei zile = 5 x 365 x 8 = 14.600 ore
 Fondul de timp disponibil (F.T.D.)= Fondul de timp calendaristic – Fondul de
timp aferent sâmbetelor și duminicilor - Fondul de timp aferent sărbătorilor
legale - Fondul de timp aferent concediilor de odihnă = 14.600 – (832x5) –
9.120 ore 1.140
(5x12x8) – (5x21x8) =14.600 – 4.160 – 480 – 840 = = = 228
8 5
 Fondul de timp neutilizat (F.T.U.) - poate fi datorat unor cauze obiective sau unor
cauze neobiective.
Cauze obiective: concedii de boală, concedii de maternitate, învoiri și concedii fără
plată etc.
Cauze neobiective: pauza de masă, pauza de țigară, pauza de cafea, telefonul etc.
Fondul de timp neutilizat (F.T.U.) se determină pe baza fișelor de pontaj.
În cazul analizat pauza de masă este de 30 de minute, o persoană absentează 2 zile
învoită datorită unor probleme personale și o persoană are 10 zile de concediu
medical.
1
Fondul de timp neutilizat (F.T.U.) = 5 persoane x 228 zile x + 1x2x8 + 1x10x8 =
2
570+16+80 = 666 ore
 Fondul de timp efectiv lucrat (F.T.E.L.) = Fondul de timp disponibil (F.T.D.) - Fondul de
timp neutilizat (F.T.U.) = 9.120 – 666 =8.454 ore
Fondul de timp efectiv lucrat ( F . T . E . L .)
Gradul de utilizare a timpului de lucru = =
Fondul de timp disponibil( F .T . D .)
8.454
x 100 = 92,70%
9.120
Interpretare: În cazul analizat, gradul de utilizare a timpului de lucru este de 93%.
DIAGNOSTICUL TEHNIC ȘI AL PRODUCȚIEI
Alături de muncă, informație, natură capitalul reprezintă al patrulea factor necesar
desfășurării oricărui proces de muncă.
Din perspectiva economică, capitalul antrenat într-o societate comercială poate fi divizat
în: capital fix și capital circulant.
Asigurarea agentului economic cu o dotare tehnică în cantitatea și calitatea
corespunzătoare procesului tehnic desfășurat constituie premisa realizării producției
planificate, a Cifrei de afaceri, a calității producției, a Rentabilității financiare.
Dimensiunea potențialului tehnic este corelată direct de dimensiunea producției și a
potențialului uman.

18
 Un diagnostic privind dotarea tehnică nu poate fi emis numai după o analiză a acestuia.
Conform Codului Fiscal apare și noțiunea de mijloc fix. În această categorie sunt cuprinse:
clădirile, instalațiile, echipamentele tehnologice, mijloacele de transport, calculatoarele toate
bunurile economice care au o durată de utilizare mai mare de un an și o valoare de
intrare mai mare de 2.500 lei.
Analiza dotării tehnice sau a mijloacelor fixe presupune analiza potențialului tehnic.
 Analiza potențialului tehnic: Dimensiunea potențialului tehnic și Structura
potențialului tehnic.
 Analiza gestiunii potențialului tehnic: Analiza utilizării timpului de muncă.
14.11.2018 – curs 6
Documentele contabile și operative care reflectă potențialul tehnic al unei societăți
comerciale sunt:
- Lista mijloacelor fixe (Situația activelor imobilizate);
- Bilanțul;
- Registrul-Inventar;
- Fișa mijloacelor fixe;
- Situația amortizărilor.
Principalele probleme legate de potențialul tehnic sunt, dacă acestea corespund cerințelor
pentru a realiza producția prevăzută.
Dimensiunea potențialului tehnic existent în cazul unei societăți comerciale este rezultatul
investițiilor efectuate prin achiziția de echipamente, tehnologie, etc. Prin înlocuirea celor uzate,
fie prin modernizarea celor existente.
Aplicație
Societatea comercială X are la începutul exercițiului financiar, imobilizări corporale în
valoare de 45.000 lei, reflectate în Listele de inventar și Fișa mijlocului fix. În cursul lunii
februarie a fost achiziționat un mijloc de transport în valoare de 10.000 lei și un calculator în
valoare de 1.000 lei. În luna iunie se efectuează de o firmă de specialitate o renovare
(modernizare a clădirii) în valoare de 5.000 lei și o nouă achiziție a unui calculator în valoare de
1.000 lei. În luna iulie se achiziționează un utilaj în valoare de 5.000 lei. În luna august societatea
comercială cedează mijlocul de transport avut la începutul exercițiului.
Se cere:
1. Valoarea contabilă a imobilizărilor corporale (brută) la sfârșitul exercițiului și structura
acestora;
2. Modificarea absolută a imobilizărilor corporale;
3. Valoarea medie a imobilizărilor corporale;
4. Indicele de modernizare a clădirii;
5. Proporția imobilizărilor noi în total imobilizări corporale.
Rezolvare:
a) Evoluția imobilizărilor corporale la societatea „X”
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
45000 56000 56000 56000 62000 67000 57000 57000 57000 57000 57000 57000

19
 Conform acestei evoluții situația imobilizărilor corporale la sfârșitul exercițiului se
prezintă astfel:
Elemente Terenuri Construcții Instalații Mobilier Avansuri Total
tehnice și birotică, imobilizări
mijloace alte active corporale în
de corporale curs
transport
lei lei lei lei lei lei
La 1 ian N 10.000 20.000 10.000 5.000 0 45.000
Intrări totale 0 5.000 15.000 2.000 0 22.000
Ieșiri totale 0 10.000 0 0 10.000
La 31 10.000 25.000 15.000 7.000 0 57.000
decembrie N
Interpretare: La sfârșitul exercițiului financiar, conform acestei situații, rezultate în urma
operațiunilor din cursul anului, imobilizările corporale au o valoare de 57.000 lei.
Din punct de vedere contabil: SOLD FINAL=SOLD INTRĂRI + INTRĂRI - IEȘIRI =
45.000 + 22.000 – 10.000 = 57.000 lei
Structura acestora la sfârșitul exercițiului N:
Terenuri 10.000
6. Greutatea specifică Terenuri = x 100 = x 100 =
Imobilizări corporale 57.000
17,5438596 %
Construcții 25.000
7. Greutatea specifică Construcții = x 100 = x 100=
Imobilizări corporale 57.000
43,8596491%
Utilaje șimijloace de transport
8. Greutatea specifică Utilaje și Mijloace de transport = x
Imobilizări corporale
15.000
100 = x 100 = 26,3157895 %
57.000
Calculatoare și mobilier 7.000
9. Greutatea specifică Calculatoare și mobilier = x 100 = x
Imobilizări corporale 57.000
100 = 12,2807018 %
Interpretare: În cazul imobilizărilor corporale cea mai mare pomdere o dețin Construcțiile,
urmate de Instalațiile tehnice și mijloacele de transport.

b)Modificarea absolută
Valoarea imobilizărilor corporale a crescut în anul N cu 12.000 lei (57.000-45.000)
Din punct de vedere relativ, creșterea este apreciată la 26,67%.
Această modificare este rezultatul atât al intrărilor cât și a ieșirilor.
Intrăride imobilizări coprorale 22.000
Indicele intrărilor = x100 = x100 =
Imobilizări corporale la începutul perioadei 45.000
49%.
Este mai corect a calcula acest indice prin raportarea la valoarea medie a imobilizărilor
corporale.

20
 Ieșiri de imobilizări coprorale
Indicele ieșirilor = x100
Imobilizări corporale la începutul perioadei
De asemenea putem spune că este mai corect a ne raporta la valoarea medie a imobilizărilor
corporale.

c)Valoarea medie a imobilizărilor corporale = Valoare de intrare +

Intrări x Timpul de funcționare Ieșiri x Timpul de funcționare 11.000 x 11 6.000 x 7
- = 45.000+ + +
12 12 12 12
5.000 x 6 10.000 x 5
- = 56.916,66 lei
12 12

Valoarea de modernizare 5.000

d)Indicele de modernizare = = x100 = 25%
Valoare clădire 20.000

Imobilizări noi 17.000

e) Indicele imobilizărilor noi = = x100 = 29%.
Imobilizări existentela sfârșitul anului 57.000
Valoarea contabilă sau valoarea de intrare a unei imobilizări corporale poate fi modificată
fie în urma unui proces de modernizare, fie în urma unei reevaluări.
Valoarea contabilă = Costul de achiziție – prin cumpărare
= Costul de producție – prin producție
= Valoarea justă - prin aport
= Valoarea justă – plus de inventar
În cazul în care, societatea comercială adoptă tratamentul alternativ, atunci când se constată o
diferență semnificativă între valoarea contabilă și valoarea justă se pot efectua reevaluări. În
urma reevaluării, aceste imobilizări corporale au o imagine reală corespondentă cu valorile de pe
piață.

Aplicație 2
Prin compararea potențialului tehnic de la Societatea Antibiotice cu Biofarm. Documentul de
bază al acestei comparații find situația activelor imobilizate (BVB -> Raport anual -> Situația activelor).
BIO
Sold inițial = 153.981.851
Intrări = 22.470.337
Ieșiri = 4.750.906
Dezmembrări și casări = 401.196
Soldul final = 171.701.282
Situațiile prezentate în Bilanț îmi prezintă elementele la:
Valoarea contabilă netă = Valoarea contabilă – Amortizările – Ajustările de depreciere
În emiterea diagnosticului tehnic, în anumite situații trebuie să apreciem necesarul de
echpamente, instalații, utilaje. În cazul în care, un produs se realizează integral pe un singur utilaj,
Producția prevăzută x Norma tehnică de timp conform fișei technologice
Necesarul de utilaje =
Timpul disponibil utilajului
În literatura de specialitate, termenul de norma tehnică este cunoscută sub denumirea de randament.
Aplicație 3
21
La o societate comercială, în urma cererii de pe piață s-a prevăzut în luna mai, fabricarea unui
sortiment în cantitate de 1.500 bucăți. Conform fișei tehnologice, norma de timp pentru
realizarea acestui produs pe un utilaj integral este de 2ore/bucată. Programul de lucru este
organizat pe două schimburi a câte 8 ore cu o pauză de masă de 30 de minute pe schimb. Zilele
de muncă în luna mai, în cadrul acestei societăți este de 20 de zile.
Se cere:
1. Numărul de utilaje necesar în acest caz.
2. Numărul de utilaje, dacă s-ar lucra în trei schimburi.
Rezolvare:
1. Dacă se lucrează în două schimburi:
Producția prevăzută x Norma tehnică de timp conform fișei technologice
Necesarul de utilaje = =
Timpul disponibil utilajului
1.500 x 2
= 10 utilaje
15 orex 20 zile
2. Dacă se lucrează în trei schimburi:
Producția prevăzută x Norma tehnică de timp conform fișei technologice
Necesarul de utilaje = =
Timpul disponibil utilajului
1.500 x 2
= 7 utilaje
22,5 orex 20 zile
Interpretare: În cazul în care managerul decide ca organizarea schimburilor să fie în 3 schimburi,
necesarul de utilaje este de 7 utilaje, crescând timpul disponibil vom constata că numărul necesar
de utilaje a scăzut.
În urma unei analize, se poate constata dacă există excedent sau deficit de utilaje.
Potențialul tehnic în cazul societății prezentate anterior este de 10 utilaje.

Aplicație 4
O societate comercială având ca domeniu de activitate prelucrări mecanice, are prevăzută o
producție de 1.000 de bucăți, în luna mai. Conform fisei tehnologice, norma de timp pentru o
piesă
Rezolvare:
Timpul disponibil
Tactul liniei =
Q
Dacă corespund din punct de vedere cantitativ, trebuie să verificăm dacă și calitativ
aceste echipamente sau instalații corespund.Principalii indicatori sunt:
Valoarea mijloacelor fixe modernizate
 Coeficientul de modernizare =
Valoarea mijloace lor fixe existente
Deprecierea
 Deprecierea mijloacelor fixe =
Valoarea contabilă/Valoarea de intrare
 Randamentul echipamentului (eficiența echipamentului/instalației) =
Producția o bținută
Numărul de utilaje
Producția obținută exprimatăformă valorică
Randamentul mai poate fi calculate și ca
Imobilizările corporale /Mijloace=¿ ¿

22
Analiza randamentului ne ajută la stabilirea numărului de echipamente sau a investirii sau
dezinvestirii în cazul unei anumite producții fabricate/prevăzute
Între dotarea tehnică și Cifra de afaceri sau Producția realizată există o legătură de tip
determinist. Influența exercitată de acești factori asupra indicatorilor de performanță, poate fi
reflectată prin următoarele modele matematico-economice:
Qe
1) QeMf1000 = x1000
Mf
Interpretare: La 1.000 de lei investiți în mijloacele fixe, ne rezultă o producție în valoare de…
În cazul comparației între două societăți comerciale, acest indicator reflect eficiența cu care sunt
utilizate mijloacele fixe în cadrul acelei entități.
BIO
CABIO = 170.256.235
Imobilizări corporaleBIO = 171.701.282
Interpretare: La 100 lei investiti îmi aduce vânzări de 99,15 lei.
ATB
CAATB = 337.629.448
Imobilizări corporaleATB = 226.368.335
Interpretare: În cazul ATB, vânzările rezultate în urma investiției de 1 leu în imobilizările
corporale vor fi 1,49 lei.
În cazul Biofarm, un leu investit va genera vânzări 0,99 lei.

Având în vedere interesul pentru profit, se va calcula eficiența prin intermediul

următorului model matematico-economic:
ℜ
REMF1000 = x1000
Mf
ATB: Profit Net = 40.586,191
Rezultatul exercițiului = 17,929
BIO: Profit Net = 36.027.723
Rezultatul exercițiului = 20,98
Interpretare: În cazul Biofarm în urma investiției a 100 lei în imobilizări corporale, profitul este
20,98 lei.
Acest indicator va fi luat în considerare deoarece are o relevanță mai mare pentru societatea
comercială.
Aplicație
La o societate în urma unei observări la procesul de producție au rezultat următoarele niveluri ale
producției:
Masină Bucăți Buc-masină-zi
0 0 0 0 Zona
1 6 6,0 6 randamentelor
2 13 6,5 7 1,17 crescătoare
3 21 7,0 8 1,23
4 30 7,5 9 1,29
5 39,5 7,9 9,5 1,27

23
 6 49,5 8,3 10 1,27
7 60 8,6 10,5 1,27
8 78 9,8 18 2,10 Zona optimă
9 90 10 12 1,23
10 100 10 10 1,00 Zona
11 95 8,6 -5 -0,50 randamentelor
12 90 7,5 -5 -0,50 descrescătoare
La creșterea cu o unitate cat crește producția?
Producția obținută
 Randamentul echipamentului = Numărul de utilaje
∆ Producția obținută
 Randamentul marginal al echipamentului = ∆ Numărul de utilaje
∆Număr de utilaje = modificarea cu ounitate adițională (1 utilaj, 10 utilaje, 9 utilaje)
Se recomandă, ținând cont de randamentul mediu și randamentul marginal, prin calcularea
acestora, se recomandă ca în punctul în care randamentul marginal atinge valoarea maximă să se
mai crească numărul de utilaje cu o unitate adițională, deoarece în acel caz, randamentul mediu
va avea valoarea maximă.
Răspuns: Deci numărul de echipamente în acest caz, din punct de vedere al eficienței sau
optimului ar fi de 9 utilaje.
Timpul de funcționare sau balanța timpului de muncă la un utilaj sau capacitatea de
utilizare
21.11.2018 – curs 7
Analiza eficienței utilizării mijloacelor tehnice de care dispune
societatea comercială

Efect
Eficiența =
Efort

Q
1) MfQ1000 = x 1000
Mf ( Ic)

Interpretare: La 1.000 lei de mijloace fixe, care este valoarea producției obținute?

CA
2) CA = x 1000
Mf ( Ic)
Interpretare: Vânzări la 1.000 lei mijloace fixe, imobilizări corporale, investițiile corporale

RB
3) RB = x 1000
Mf ( Ic)

VA
4) VA = x 1000
Mf ( Ic)
În vederea creșterii eficienței economice, se va acționa asupra factorilor prezentați în model.
24
Prin intermediul acestor factori principali pot acționează o serie de factori secundari.

Amortizare cumul ată

Coeficient uzură = Valoarea mijloacelor fixe
*Amortizare = recuperarea valorii de intrare
Aplicație
O societate comercială cumpără un autoturism Dacia având valoarea de intrare în valoare de
27.000 lei. Durata de utilizare normală este de 4-6 ani, managemtntul o stabilește la 5 ani datorită
folosirii. Amortizarea se decide de către management să fie cea liniară.
27000
Amortizarea anuală = = 5.400 lei/an => Amortizarea lunară = 450 lei
5

La sfârșitul anului, în urma inventarierii având în vedere prețul pieței este de 20.000 lei, iar
valoarea de utilizare este de 24.000 lei.

Valoarea contabilă = 27.000 lei

Valoarea contabilă netă = 27.000 – 5.400 = 21.600 (valoarea care se prezintă în Bilanț)
Valoarea de realizare = Valoarea de utilizare = 24.000 lei
= Prețul de piață = 20.000 lei =>max (24.000; 20.000) = 24.000
În varianta în care valoarea de utilizare este de 19.000 lei, valoarea autoturismului este de 20.000
lei, așadar se înregistrează o depreciere = 27.000 – 5.400 – 1.600 = 20.000 lei

Deprecierea dintre valoarea contabilă și valoarea reflectată în Bilanț, care conform principiului
imaginii fidele, care reflectă realitatea este de 7.000 lei.

Amortizare + Ajustări de depreciere

Coeficientul de depreciere = Valoarea de intrare
x 100
10. Aceste date se iau din Situația activelor imobilizate, din Situația deprecierilor, Situația amortizărilor

În funcție de potențialul tehnic, societatea comercială are o capacitate tehnică, o capacitate

tehnică și o capacitate efectivă.
Capacitatea tehnică reprezintă volumul maxim de producție care poate fi efectuată într-o
anumită perioadă de timp.
Capacitatea efectivă sau capacitatea de producție reprezintă nivelul producției efectiv
realizate. Pentru calculul capacității de producție se pot utiliza mai multe modele:
Modelul I = Număr de utilaje x Timp disponibil x Norma de producție
Modelul II = (Număr de utilaje x Timp disponibil)/ Norma de timp

Aplicație
O societate comercială deține un atelier de confecții. În cadrul atelierului există, 10 mașini de
cusut, despre acestea se știe următoarele:
11. Timpul normat pentru realizarea unui produs pe o masină este de 2 ore/produs/masină;
12. Timpul efectiv de producție este de 2,5 ore pe produs/masină

25
 13. Societatea lucrează în 3 schimburi a 8 ore;
14. Reparațiile capitale sunt 5 zile, iar reparațiile curente 72 de ore
În cursul anului, au fost oprit nereglementate din lipsă de comenzi de 30 de zile.
Sărbătorile legale + zilele libere însumează 100 de zile.
Se cere:
15. Capacitatea tehnică și de producție
16. Gradul de utilizare a capacității de producție
În vederea calculării acestor capacități, cunoscând numărul de utilaje se va stabilii balanța
timpului de muncă pentru fiecare utilaj:

Nr. Crt Indicatori Zile ore

1 Timp calendaristic (Tc) 365 8.760 (365 x 24)
2 Reparații capitale + reparații curente (Trc) 8 192
3 Timp tehnic 357 8.568
2 Timp de oprire (S + D + SL ) 100 2.400
3 Timp nominal 265 6.360 (265 x 24)
4= 3-2 Fond de timp disponibil Td = (Tc-S-D- 257 6.168 (265x3x8-0-192)
SL)XntXds-Top-Trp
5 Timp neutilizat (lipsă comenzi, lipsă materii 30 720
prime, lipsă personal specializat etc)
6 Fond timp efectiv lucrat Tl = Td-Tin 227 5.448

Etapa 2: Calculul Capacității tehnice

Etapa 4: Calculul Capacității efectiv realizate (Producția realizată)
Ce = Nr. Utilaje x Timp efectiv x Norma efectivă = 10 x 5.448 x 2,5 = 21.791 bucăți
Capacitatea efectivă 21.792
Gradul de utilizare = Capacitatea tehnică x 100 = 43.800 x 100 = 49,75%
Interpretare: Acest grad de utilizare este datorat timpului de oprire din lipsă de comenzi, zilelor
libere și sărbătorilor și datorită faptului că randamentul efectiv al echipamentelor este diferit de
randamentul prevăzut în cartea tehnică.
Capacitatea tehnică și gradul de utilizare ne ajută în dimensionarea producției realizate, în
dimensionarea resursei umane, în cadrul costurilor.

În cazul în care nu dispunem doar de informațiile din Bilanț se consideră capacitatea tehnică de
producție este cea din anul în care valoarea producției este maximă. (doar în cazul în care nu au
fost efectuate modernizări). Producția exercițiului este compusă din: Producțția vândută +
Producția stocată + Producția imobilizată. – se are în vedere valoarea maximă obținută

 Diagnosticul financiar – (tot ceea ce am făcut anul trecut)

Se pot utiliza diferite modele, dintre care amintim:
 Modelul Bazat pe Matricea SWOT (puncte slabe, tari, oprotunități și riscuri)
 Modelul bazat pe grilele de evaluare ale diferitelor instituții bancare;
 Modelele bazate pe funcțiile scor: Modelul Bilanțurilor Bâncii Centrale a Franței,
Modelul Bolieșteanu, Modelul Anghel
26
  Toate modelele prezentate cuprind anumiți indicatori financiari și nefinanciari, care prin
nivelul lor reflectă performanța financiară, poziția financviară, fluxurile de numerar
prezente și de perspectivă.

EVALUAREA ÎNTREPRINDERII PRIN METODE PATRIMONIALE

(Abordarea pe bază de active- Metoda Costului)

Activului Net Contabil – recomandată a fi utilizată în cazul societăților comerciale nou

înființate și în cazul holdingurilor.
Metodele patrimoniale bazate pe active nu sunt recomandate de către standardele de
evaluare a bunurilor din România și nici de Standardele Internaționale de evaluare decât în
situații speciale.
Aceste metode se bazează în aprecierea valorii întreprinderii pe elemente din trecut. Ele au la
bază principiul substituției, conform căruia valoarea unei întreprinderi va fi egală cu costul de
înlocuire al activelor necesare desfășurării activității.
Având în vedere faptul că activele deținute au ca surse de finanțare fie cele proprii, fie cele
împrumutate, vânzătorul nu dorește să plătească doar acele active asupra cărora există drepturi,
nu și cele asupra cărora există obligații. Conform principiilor juridice, nu poți vinde decât acele
valori asupra cărora ai drepturi, nu și obligații.
Echivalentul valoric în sens generic al activelor asupra cărora avem drepturi este
capitalul propriu sau activul net contabil.
Activul net contabil poate fi calculat fie prin metoda deductivă, fie prin metoda adițională:
 Activ Net Contabil prin metoda deductivă = Total Active – Total Datorii*
*Veniturile înregistrate în avans sunt considerate datorii, atât în ipoteza continuării activității
cât și în ipoteza încetării activității.
*Subvențiile pentru investiții în cele mai multe cazuri, sunt sonsiderate surse proprii, în alte
situații în cazul în care obiectivul propus pentru care s-a primit investiția nu mai este realizat se
restituie sau dacă calitatea lucrărilor nu este corespunzătoare.
*Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli în ipoteza în care, evaluarea presupune continuarea
activității, aceste provizioane sunt considerate obligații, datorii. În ipoteza în care se consideră că
activitatea nu va mai continua, aceste provizioane sunt considerate resurse proprii.
 Activ Net Contabil prin metoda adițională = Capitaluri proprii + Provizioane
pentru riscuri și cheltuieli + Subvenții pentru investiții
-Raportând ANC la numărul de acțiuni aflate în circulație se determină valoarea contabilă a a
unei acțiuni.
În anumite situații, din Total Active sunt eliminate Activele fictive sau Activele a căror valoare
este considerată nulă pe piață.
Din categoria activelor fictive fac parte: Cheltuielile de constituire, Cheltuielile de dezvoltare –
în cazul în care cumpărătorul consideră că acestea nu au valoare de piață, Fondul comercial
înregistrat în contabilitate în ipoteza încetării activității, Cheltuielile înregistrate în avans.
28.11.2018 – curs 8

27
  TOTAL ACTIVE = Valoarea globală a societății comerciale
 CAPITALURI PROPRII = Valoarea asociaților
 TOTAL DATORII = Valoarea aferentă creditorilor

 Valoarea globală a societății comerciale = Activ Net Contabil + Fondul Comercial

Metoda bazată pe activul net contabil corectat
Datorită principiilor și normelor contabile, în Bilanțul societății comerciale se prezintă o
realitate contabilă care diferă de realitatea economică. În consecință, pentru a elimina aceste
deformări a apărut metoda activului net contabil corectat.
Contabilitatea recunoaște aceste neajunsuri datorită respectării principiilor și normelor
contabile și încearcă să le corecteze. Fie prin reevaluarea imobilizărilor corporale, atunci când se
apreciază o diferență semnificativă între valoarea justă și valoarea contabilă.
Fie prin aprecierea și înregistrarea ajustărilor de depreciere la sfârșitul exercițiului financiar.
Lăsarea la latitudinea managerului a metodei de amortizarea a imobilizărilor corporale și
necorporale.
Din punct de vedere fiscal, conform Codului fiscal, persoanele juridice care dețin în
proprietate imobilizări corporabile, valoarea impozabilă a acestora este valoarea de la data de 31
decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul. Această valoare poate fi,
ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal. Valoarea rezultată printr-un
raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, valoarea finală a lucrărilor de construcții în
cazul clădirilor noi sau valoarea clădirilor dintr-un act prin care să transfere dreptul de
proprietate (contractul de vânzare-cumpărare, factură etc.), în cazul clîdirilor dobândite în cadrul
anului fiscal.
Potrivit Codului Fiscal, în cazul clădirilor, valoarea acestora se actualizează o dată la 3
ani pe baza unui raport de evaluare, în caz contrar impozitul este 5% din valoarea impozabilă.

Aplicație
O societate comercială are valoarea de intrare în exercițiul N-2 a unei clădiri în sumă de
100.000 lei. Durata de utilizare normală este de 50 de ani (în urma deciziei manageriale). Metoda
de amortizare aplicată este metoda liniară.
La sfârșitul exercițiul N, se constată că în urma inventarierii că între valoarea contabilă netă și
valoarea de piață (justă), există o diferență semnificativă. Ca atare are loc reevaluarea clădirii de
către un evaluator autorizat. În urma reevaluării, valoarea de piață a clădirii este de 125.000 lei.
Se cere: Să se efectueze calculele privind diferențele din reevaluare.
Să se efectueze înregistrările în contabilitate și să se indice posturilen din Bilanț și Contul de
profit și pierdere afectat în urma acestor operațiuni contabile.
Rezolvare:
N-2:
 Achiziție clădire: 212 = 404 100.000 (Valoarea de intrare = Valoarea contabilă)
 Calcul amortizare clădire: 681 = 2811 2.000 x 2 = 2.000 lei/an
N-1:
 Calcul amortizare clădire: 681 = 2811 2.000 x 2 = 2.000 lei/an

28
N:
 Calcul amortizare clădire: 681 = 2811 2.000 x 2 = 2.000 lei/an
 Valoarea contabilă netă = Valoare contabilă – Amortizare cumulată = 100.000 –
6.000 = 94.000 lei
 Valoarea justă = 125.000 lei
=> Diferența din reevaluare = Valoare justă – Valoarea contabilă netă = 125.000 – 94.000 =
31.000 lei
 Anulare amortizare: 2811 = 212 6.000 lei
 Înregistrarea noii valori a clădirii: 212 = 105 25.000 lei
125.000
 Recalcularea amortizării = = 2.660 lei/an
¿ 47 ani
Intrepretare: Amortizarea anuală a crescut cu 660 lei, în acest caz, diferența dintre amortizarea
anuală rezultată în urma reevaluării și cea dinaintea reevaluării este de 660 lei.
Acestă diferentă se va înregistra pe rezultatul reportat.
 Înregistrare diferență amortizare: 105=117 660 lei
Intrepretare: Posturile afectate vor fi imobilizările corporale, capitalul propriu și în Contul de
profit și pierdere va fi afectat Rezultatul reportat.

!De reținut că în urma acestei operațiuni crește valoarea activelor și valoarea rezervelor din
reevaluare, ceea ce determină o poziție diferită pe piața financiară a societății financiare și o
garanție mai ridicată în raport cu instituțiile bancare.

Observație: Conform Standardelor de evaluare a bunurilor 2018 și a Standardelor de evaluare,

abordarea prin metoda activului net sau abordarea pe baza activelor nu este considerată o metodă
recomandată în evaluarea întreprinderii.
În evaluarea întreprinderii, cele două metode recomandate sunt abordarea prin piață și abordarea
prin venit. Metoda activului net este acceptată în cazul societăților nou înființate sau în cazul
societăților de tip holding.

Metoda bazată pe active este utilizată în fuziune, în diviziune, în retragerea aportului unor
acționari precum și în cazul cotării pe bursă (Regulamentul nr. 1/2006 CNVM).
Raportul de schimb al acțiunilor în cazul fuziunii este stabilit pe baza valorii globale a societății.
În cazul aplicării activului net contabil corectat etapele de parcurs sunt următoarele:
I. Gruparea activelor în două grupe mari:
a. - active aflate în exploatare și care participă la realizarea profitului și a
activității din exploatare;
b. – active înafara exploatării (activele aflate în exces, activele aflate în păstrare și
conservare, casele de vacanță, grădinițe sau alte instituții de recreere care nu
participă la activitatea desfășurată, mijloacele de transport care nu participă la
activitatea societății comerciale). Activele care nu sunt din exploatare, valoarea
este stabilită pe baza diferenței dintre prețul de piață al acestora și cheltuielile
necesare pentru vânzarea acestora.
II. Estimarea valorii de piață a tuturor activelor aflate în exploatare:

29
Principalele metode pentru estimarea valorii de piață sunt:
 Metoda comparației directe
 Metoda bazată pe cost (costul de achiziție sau de reproducție)
 Metoda bazată pe venit
III. Evaluarea datoriilor la valoarea de piață
IV. Calculul Activului net contabil prin metoda adițională sau prin metoda deductivă
 Activul net contabil corijat sau corectat prin metoda deductivă = Total active la valoarea
de piață – Total datorii la valoarea de piață

 Activul net contabil corijat sau corectat prin metoda adițională = Capitalul propriu
din bilant + Diferențele rezultate din reevaluare + Subvenții pentru investiții +
Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli

Această metodă se diferențiază de metoda activului net contabil prin faptul că:
17. Valorile utilizate în calculul Activului Net Contabil sunt valori de piață reflectate în
Bilanțul economic;
18. Activele fictive sau non-valorile sunt eliminate din Bilanțul economic (se consideră că
valoarea lor de piață este nulă)

Metoda comparației directe presupune în esență calculul valorii prin aplicarea unor corecții
în funcție de anumite criterii asupra unor prețuri rezultate din tranzacții cu proprietăți similare.
Valoarea proprietății(teren,clădire) va fi egală cu prețul corectat al comparabilelor la care
corecția în mărime relativă este minimă.
Corecțiile pot fi exprimate în mărimi relative sau în mărimi absolute. Cel mai corect este a se
aplica corecțiile sub formă relativă.

Metoda bazată pe venit presupune mai întâi previziunea venitului din utilizarea
elementului evaluat și din unor utilizări alternative care din punct de vedere fizic, juridic, fezabil,
financiar sunt posibile. La utilizarea alternativă la care utilizarea este maximă, valoarea este
considerată cea corespunzătoare elementului evaluat.

Metoda costului este utilizată în cazurile în care celelalte două metode nu pot fi aplicate
datorită neexistenței unei piețe active pentru buna evaluare sau datorită unui bun specializat.

Aplicație
Societatea comercială P are un capital social în valoare de 200.000 lei, iar numărul de acțiuni
aflate în circulație este de 200 de bucăți. Societatea R are un capital social de 125.000 lei, iar
numărul de acțiuni este de 125.000 lei.
Societatea comercială P absoarbe societatea comercială „R”.
În urma inventarierii și evaluării rezultă următoarele bilanțuri pentru cele două societăți
comerciale.
Să se determine activul net contabil corectat în cazul celor două societăți comerciale având în
vedere că cele două Bilanțuri sunt stabilite în urma reevaluării.
Stabilirea valorii intrinseci a valorii acțiunii atât în cazul societății R și P.

30
Stabilirea raportului de schimb.

Rezolvare:
Se schimbă 4 acțiuni ale societății R pentru 3 acțiuni ale societății P.

Concluzie:
Am discutat despre necesitatea metodei activului net contabil, cu toate că standardele nu
recomandă această metodă.
Am demonstrat că metoda activului net contabil se aplică în practică prin aplicarea unor etape.

05.12.2018 – curs 9

Privind achiziția unei societăți acesta poate lua mai multe forme:
 Fuziune
o prin contopire
o Prin absorție
 Achiziție de acțiuni sau părți sociale
 Achiziția activelor și a părților sociale
 Preluarea societății comerciale prin achiziția pachetului majoritar

Valoarea intrinsecă a unei acțiuni = Total Activevaloarea de piață- Total Datoriivaloarea de piață*

Valoarea de piață a activelor se stabilește prin cele 3 metode cunoscute:

 Metoda comparației directe;
 Metoda bazată pe venit;
 Metoda costului de înlocuire sau reconstrucție

ANC 1.076.060
Valoarea contabilă = = = 13,45 lei/acțiune
Nr . Acțiuni 80.000

Metoda costului de înlocuire sau reconstrucție

Această metodă, conform Standardelor de Evaluare a bunurilor, precum și a Standardelor
Internționale se aplică acelor active care sunt tranzacționate rar pe piață sau sunt specializare în
efectuarea unor operațiuni mai speciale.
Costul de înlocuire net = Costul de înlocuire brut – Deprecierea
În evaluare există 3 tipuri de depreciere:
1) Fizică = Vârsta de utilizare/ Durata de viată fizică
Deteriorarea fizică este proă pin acțunea actorilr de medu sau ca urmare a unor accidente.
2) Funcțională- este apreciată avându-se în vedere supradimensionarea (o construcție a
cărei camere sunt cu mult mai mari decât 2,6 metri considerat normal), datorită
utilizării parțiale sau datorită neutilizării.
3) Externă – este datorată mediului extern societății, ca de exemplu: fenomenului de
inflație sau tendinței pieței

31
Aplicație
O societate comercială dispune de următoarele active reflectate prin bilanț:
Elemente patrimoniale Valoarea contabilă netă
Imobilizări necorporale 4.000
Cheltuieli de constituire (amortizare 200 lei) 1.000
Cheltuieli de dezvoltare (amortizare 100 lei) 1.000
Programe informatice 2.000
Imobilizări coporale 25.000
Terenuri 5.000
Construcții (amortizare 5000 lei) 10.000
Utilaje echipamente (amortizare 2000) 10.000
Stocuri  
Mărfuri 5.000
Creanțe  
Creanțe clienți 7.000
Investiții financiare pe termen scurt 2.000
Cheltuieli înregistrate în avans 1.000
Total active 44.000
Datorii 25.000
Datorii < 1 an 10.000
Datorii > 1 an 15.000
Venituri în avans 1.000
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 1.000
Capital si rezerve 1.000
Capital social 10.000
Rezerve 0
Rezerve din reevaluare  
Profitul exercițiului  
Total Datorii + Capitaluri proprii  

201= 5311
6801 = 2801
2801= 201
% = 201 1.200
2801 200
658 1.000
121= 658 1.000

32
  În ipoteza încetării activității cu privire la programul informatic:
208=404 2.000
404=5121 2.000
6808= 2808 0
658= 208 2.000
5121 = 758 2.000
 Cu privire la terenuri:
2111 = 404 5.000
404=5121 5.000
5121=758 15.000
658= 2111 5.000 => Profit de 15.000 lei
 Cu privire la construcții:
212= 404 15.000
6811=2811 5.000
5121= 758 20.000
658 = 212 15.000=> Profit de 10.000 lei
 Cu privire la creanțe:
4111 = 707 7.000
% = 4111 7.000
6 2.000
5121 5.000
121=6 2.000
 Cu privire la investiții financiare pe termen scurt:
501 = 5121 2.000
5121 = 764 2.000
664=501 2.000

 Cu privire la cheltuielile în avans:

471= 5121 1.000
612=471 1.000
 Cu privire la datoriile mai mari de un an:
5121=162 15.000
162=5121 x
666= 168 x
162= % 15.000
5121 14.000
7 1.000

 Cu privire la veniturile în avans:

5121 = 472 2.000
472 = 7 1.000
472 = 5121 1.000

33
 În ideea în care se continuă activitatea:
ANCC = 67.000 – (10.000 + 14.000 +1.000+1000) = 41.000 lei
ANCCadițională = CP 17.000 + 24.000 = 41.000 lei

12.12.2018 – curs 10
Rata de actualizare = Rata de actualizare fără risc + Prima riscuri
Can Can C 20 Vt 20
Valoare apartament = + +...+ +
(1+ra) 1 (1+ra)2 (1+ra) 20 (1+ra) 20

Metoda bazată pe venit (bazată pe randament sau rentabilitate)

Metodele bazate pe venit presupun aprecierea valorii unui bun economic, întreprindere, acțiune,
parte socială, pe baza însumării veniturilor nete actualizate.
Nu trebuie neglijat valoarea reziduală sau valoarea terminală.
Metodele bazate pe venit se bazează pe principiul capitalizării sau actualizării unei anumite
forme de venit net. (în fluxul net de numerar, profitul societății comerciale, dividendele)
Principalele etape de parcurs în cazul acestei metode sunt:
1. Previziunea profitului fluxului net de numerar a dividendelor
2. Estimarea ratei de actualizare
3. Estimarea valorii terminale sau a valorii reziduale
4. Aplicarea modelelor cunoscute pentru calculul valorii întreprinderii, acțiunii, bunurilor
economice

1. Previziunea profitului fluxului net de numerar a dividendelor

Intstrumentele utilizate în previziune sunt:
A. Bugetul de venituri și cheltuieli previzionat
B. Planul de afaceri previzionat
C. Strategia societății comerciale
D. Conntul de profit și pierdere previzionat
E. Bilanțul previzionat
În cadrul previziunilor, abordările pot fi:
19. În condiții deterministe – în acest caz se cunosc variabilele care se vor modifica și se
cunoaște exact variația acestora. Este specifică metodelor statistice, ca exemplu: Cifra de
afaceri este dependentă de cantitatea vândută și de prețul de vânzare
20. În condiții de risc – se caracterizează prin următoarele elemente: cunoaștem variabilele
care se vor modifica, iar variația lor are o anumită probabilitate. Metodă întâlnită în cazul
scenariilor: Dividendul anticipat pentru o acțiune la o societate comercială, poate fi 2
lei/acțiune într-un scenariu pesimist, căruia i se acordă o probabilitate de 15% de realizat.
3 lei/acțiune înte-un scenariu realist căruia i se acordă un scenariu de 50% și într-un
scenariu optimist o valoare de 4 lei/acțiune câruia i se asigură o probabilitate de realizare
de 35%. În acest caz, valoarea medie a dividendului anticipat se va determina cu
următoarea formulă:
Dividendul mediu anticipat = 2x15%+3x50%+4x35% = 0,3 +1,5+1,4 = 3,2lei/acțiune

34
 21. În condiții de incertitudine – presupune că nu se cunosc variabilele care se vor modifica
și nici ... Metodele utilizate în acest caz sunt metodele bazate pe simulare.
Cel mai frecvent în activitatea practică sunt utilizate metodele bazate pe condiții de risc.
De regulă, societățile comerciale aflate în dificultate, previzionează mai întâi o redresare a
acestora, iar mai târziu chiar o creștere economică.
Unii specialiști consideră că evoluția unei societăți comerciale3 aflate în dificultate presupune
parcurgerea următoarelor stadii: de tranziție, de cre3ștere, de maturitate.
Bineînțeles că aceste stadii le regăsim și în cazul societăților comerciale nou înființate.
Primul stadiu este caracterizat de o creștere a Cifrei de afaceri, a Profitului, a investițiilor și a
capitalului de lucru net. Bineînțeles că în acest stadiu riscul economic și de faliment sunt ridicate.
Această perioadă are 4-5 ani de zile.
Al doilea stadiu presupune o creștere anuală mai moderată, societatea comercială
ajungând la o anumită maturitate.
Al treilea stadiu presupune o creștere anuală stabilă într-un ritm scăzut, investiții minore,
riscuri destul de scăzute.
Aceste stadii sunt specifice atât unui produs cât și omului.
Stadiile de previziune, perioadele de până la 5 ani sunt considerate perioade de previziune
explicite. Peste 5 aqni de zile sunt considerate perioade de previziune non-explicite.
Perioada de previziune explicită poate fi considerată și o perioadă de maxim 3 ani de zile.
Elementele care sunt previzionate sunt:
1. Veniturile, mai concret Cifra de afaceri
2. Cheltuielile necesare pentru realizarea acelei CA
3. Investițiile
În cazul veniturilor, anumite venituri considerate în trecut ca fiind excepționale, nu vor fi
luate în studiu. În cazul societăților comerciale în care activitatea este desfășurată pe bază de
contracte, în funcție de datele cuprinse în aceste contracte se vor previziona vânzările.
Bineînțeles că în previziune se va ține cont de obiectivele și de strategia urmată în vederea
atingerii acestor obiective.
În cazul previziunii cheltuielilor, acestea pot fi grupate având în vedere variația lor față de
volumul producției vândute, în cheltuieli fixe și în cheltuieli variabile. Bineînțeles că cheltuielile
fixe, se va urmări să aibă un nivel cât mai scăzut.
În cazul elementelor de activ. Pasiv, mai concret a necesarului de fond de rulment, metodele
utilizate pot fi metodele sintetice sau metodele analitice.
Din cadrul metodelor statistice, amintim Metoda bazată pe viteza de rotație a elementelor,
Metoda bazată pe ponderi normale a Cifrei de afaceri.

Aplicație
Se consideră o societate comercială înființată cu 3 ani în urmă. Conform datelor prezentate în
Bilanț, CA în anii anteriori a fost 1.000 lei în anul N-3, 1.500 lei în anul N-2 și 3.000 lei în anul
N-1. În N, CA a fost de 2.500 lei . Societatea comercială vinde 2 produse fabricate: Produsul A
la care prețul în exercițiul N a fost de 10 lei/bucată, iar cantitatea fabricată a fost de 200 de
bucăți.

35
La sortimentul B, cantitatea fabricată este de 50 de bucăți, care se asemenea se vinde la
10lei/buc.
Costul aferent sortimentului A a fost de 6 lei/bucată, iar costul aferent sortimentului B a fost de
5lei/bucată.
Scietatea comercială are ca obiectiv ca în următorii 2 ani să înregistreze o creștere cu 5.000 lei
anual. Având în vedere prognozele elaborate la nivel de ramură care indicau o creștere cu 15%
anual a sectorului.
În urma unor investiții efectuate pentru creșterea producției fabricate, costurile la sortimentul A
vor crește cu 2 lei/bucată datorită cheltuielilor cu amortizarea.
Inflația se estimează că va crește în următorii 2 ani cu 5% anual, ca atare și prețurile vor urma
această creștere.
Să se previzioneze având în vedere datele prezentate, veniturile, cheltuielile și profitul societății
comerciale, având în vedere faptul câ în urma diagnosticului efectuat elementele previzionate
sunt considerate a fi reale.

Evoluțiile la nivel de ramură pot fi preluate din cadrul Institutului National de Statistică , iar
creșterea inflației din prognozele BNR privind țintele din următorii ani.
Acest gen de previziune a fost în funcție de evoluția sectorului și de obiectivele dorite a fi atinse
în viitor având în vedere și mediul intern al societății comerciale.

Argumentele în favoarea previziunilor sunt diagnosticele, apreciem dacă vânzările, cererea de pe

piață, potențialul uman, potențialul tehnic îmi permite aceste lucruri.â

În evaluare, Fluxul Ne t de nNumerar este cel rămas după creșterea economică. Acest flux de
numerar este egal cu Fluxul de numerar aferent acționarilor+Fluxul de numerar aferent
creditorilor. Din punct de vedere contabil, Fluxul Net de Numerar este prezentat prin documentul
intitulat Tabloul Fluxurilor de Numerar. Acesta poate fi elaborat atât prin metoda directă, cât și
prin metoda indirectă. Cel mai frecvent se pleaca de la Contul de Profit și pierdere, mai concret
de la Profitul Net, ajungându-se la Fluxul Net de numerar. Indiferent de metodă, Fluxul Net de
Numerar este egal cu Fluxul Net din activitatea de Exploatare+Finanțare+Investiții.
Tabloul Fluxurilor de Numerar prin metoda directă și metoda inidrectă.

19.12.2018
Actualizarea presupune estimarea ratei de actualizare.
1
Rata de actualizare este folosită în determinarea factorului de actualizare = .
(1+ra) n
Rata de actualizare, în sens general este compusă din rata de rentabilitate fără risc plus o primă
de risc.
Rata de rentabilitate = Rata de rentabilitate fără risc + Primă de risc
Un investitor având în vedere alternativele de pe piață își apreciază rentabilitatea pe care
o întrezărește print-o investiție într-o acțiune, parte socială, obligațiune, în funcție de rata
dobânzii la obligațiunile de stat plus o primă sau un surplus de rentabilitate apreciat în guncție de
riscuri, întrezărit prin investiția efectuată.

36
Rata de rentabilitate fără risc – randamentul obligațiunilor emise de stat;
22. Rata dobânzilor practicate de bănci pentru depozite sau sume lăsate în cont;
23. Rata rentabilității de pe piața imobiliară;

Primă de risc – sunt vizate o multitudinede riscuri: - Riscul economic;

24. Riscul financiar;
25. Riscul de faliment;
26. Riscul de lichiditate;
27. Alte riscuri.

În privința Ratei de actualizare, vânzătorul ar dori o Rată de actualizare cât mai mică, iar
cumpărătorul dorește o Rată de actualizare cât mai mare. Estimarea Ratei de actualizare este în
urma unui raționament profesional.
Rentabilitatea investiției este în prezent pentru ceea ce urmează a fi realizat în viitor.

În cazul ratei de rentabilitate fără risc, pentru obligațiuni se selectează acele operațiuni a
căror scadență este în maximum 10 ani. Cel mai frecvent, în calculele de actualizare se iau
obligațiunile emise de către statele care au un rating ridicat în categoria AAA. Aceste state sunt:
SUA, Germania, Suedia etc.
În cazul în care, preluăm rata de randament a obligațiunilor unui stat fără risc, rata dobânzii în
moneda națională presupune a ține cont atât de riscul de țară, cât și de inflația monedei naționale
si a monedei țării respective.

Pentru stabilirea primei de risc este destul de dificil estimarea acesteia. Sunt modele, în Franța în
care această primă de risc este dată tabelar pentru 5 forme de apreciere a riscului.
25% pentru risc mic
50% pentru risc mediu
50% pentru risc destul de ridicat
150% pentru risc ridicat
200% pentru risc foarte ridicat.
Deoarece aprecierea unei categoriide risc este dificilă, se aplează la alte modele:

Bancă Investitor S.A.

Se primește dobândă de la Investiții Dacă se achiziționează acțiuni
bancă. primim Dividendul+
Diferența de preț
Persoane fizice Dacă se cumpără obligațiuni,
se primește un cupon cu rată
fixă, variabilă sau primă de
risc.
Persoane juridice

37
 Pentru a calcula rentabilitatea capitalului propriu sau rentabilitatea cerută de către un
investitor prin investiția într-o acțiune se poate apela fie la modelul de piață, fie la modelul
MEDAF sau CAPM.
În czul în care considerăm că legat de acțiunea respectivă nu este nici un risc, putem
apela la modelul Gordon sau modelul cunoscut sub denumirea Capitalizarea dividendelor.
Apelând la ultimul model nu ave, nici o referință la piața de capital.
Modelul de piață a apărut în urma unor studii statistice efectuat asupra unor burse din
lume. Conform acestor studii statistice, s-a stabilit că între rentabilitatea unei acțiuni și
rentabilitatea medie a pieței, există o legătură directă.

Aplicație
Co = 10 lei
Dividend1 = 2 lei
Dividend2 = 3 lei
Dividend3 = 1 leu
C3 = 12 lei

Rentabilitatea unei acțiuni = Dividend1 + Dividend2 + Dividend3 + (Cn-Co) = 2+3+1+2 = 8 lei

2 3 1 2 8
Rentabilitatea unei acțiuni în mărime relativă (%) = + + + ) x 100 = x 100 =
10 10 10 10 10
80%
Sumă dindividende Cursuln−Cursul 0
Rentabilitatea unei acțiuni (%) = +
Cursul din anul 1 Cursul din anul 0

Având în vedere faptul că se lucrează cu previziuni, cu anticipările privind dividendele și a

cursului anticipat și că acestea vor fi încasate în viitor se procedează la operațiunea de
actualizare.

Di
Valoarea actuală a unei acțiuni este egală cu =Sumă de la i la n +
( 1+ ra ) la puterea i
Cn
( 1+ ra ) la puterea i
Valoarea actuală estimată – Cursul0 = câștigul realizat pentru investiția într-o acțiune.
În cazul modelului de piață, între rentabilitatea unei acțiuni și rentabilitatea medie a pieței s-a
constat că există o legătură directă.
Randamentul acțiunii:
Y= ax + b, unde y = profitabilitatea acțiunii
Coeficientul a din ecuația dreptei îmi reprezintă panta dreptei, iar b reprezintă punctul de
intersecție al dreptei cu axa Oy sau rentabilitatea minimă a acțiunii atunci când rentabilitatea
pieței este nulă.
Dacă rentabilitatea medie a pieței sau a unui portofoliu este nul, acțiunea poate avea o anumită
rentabilitate.
Rentabilitatea medie a pieței este apreciată în funcție de indicii bursieri.

38
Interpretare: Dacă am investi într-un portofoliu care cuprinde cele 10 companii cele mai lichide
de pe piață am fi înregistrat o rentabilitate medie a pieței de 8,45%.

Indicele Bet Plus este mai reprezentativ deoarece este calculat pe baza societăților listate la BVB,
cu excepția instituțiilor de investiții financiare listate pe piață. Rentabilitatea medie pe această
piață este 8,80.
Cunoscând renatbilitatea medie a pieței pe baza istoricului prezentat la bursă și a rentabilității
acțiunii, calculat pe baza dividendului și a cursului de cotație, putem stabilii modelul prezentat:
28. Rentabilitatea acțiunii= aRentabilitatea medie +b
¿ C 1−C 0
Rentabilitatea unei acțiuni anuale = Co +
Co
Pe baza rentabilității anuale a unei acțiuni se poate calcula rentabilitatea medie a unei acțiuni
într-o anumită perioadă de timp.

09.01.2018
Rata de actualizare = Câștigul anticipat având în vizor și piață.
Din punctul de vedere al societății comerciale în care s-a investit reprezintă un cost rata de
actualizare.
Două tipuri de costuri:
1. Costul capitalului propriu =conform modelului C.A.P.M = Rata de rentabilitate fără risc
+ δ x (Rata medie a pieței – Rata de rentabilitate fără risc)
2. Costul capitalului împrumutat

BETAATB = 2
BETABIO = 1,01
BETAZENTIVA = 0,00

BETA >1 este o societate mai riscantă.

BETA < 1, cu atât societatea comercială este mai puțin riscantă în raport cu piața.
BETA = 1, societatea comercială este echivalentă ca risc cu riscurile existente pe piață.

În situația în care, evaluarea este pentru o singură acțiune, nu un pachet de acțiuni, riscul
aferent societății comerciale nu poate fi neglijat, ca atare se determină sau utilizează un
model care ține cont și de riscul specific societății comerciale.

Costul capitalului propriu = Rata de rentabilitateb fără risc + Beta (Rata medie a pieței
– Rata de rentabilitate fără risc) + Prima de risc specifică societății comerciale.

Prima de risc specifică societății comerciale depinde de riscul economic, financiar, de

faliment al societății comerciale.

39
 Modelul CAPM sau in franceză MEDAF este aplicat în cazul acțiunilor în care se
previzionează anumite riscuri legate de acea acțiune și implicit față de societatea comercială
în care s-a investit.

Estimarea valorii terminale a unei societăți comerciale

Valoarea terminală poate fi asemănată cu valoarea reziduală pentru un activ.
Estimarea valorii terminale presupune mai întai aprecierea sau stabilirea premiselor de
funcționare a societății comerciale evaluate.
În ipoteza, premisa încetării activității se utilizează activul net de lichidare.
În ipoteza continuării activității se pot utiliza metoda bazată pe capitalizarea fluxului net de
numerar sau a profitului net, sau în anumite cazuri metodele bazate pe multiplicatori.
Dintre situațiile posibile, care ne determină să apreciem că societatea comercială își încetează
activitatea, amintim:
- Încetarea unui contract de închiriere sau locație de gestiune;
- Încetarea unor autorizații de mediu;
- Epuizarea resurselor minerale extrase;
- Expirarea duratei de funcționare conform statutului societății comerciale;

Activul net contabil la valoarea de lichidare = (Total Activela valoarea de lichidare – Total datorii la
valoarea contabilă) – Cheltuieli suplimentare de lichidare – Cheltuielile cu lichidatorul

În premisa continuării activității, metoda frecvent utilizată este metoda capitalizării profitului net
sau a fluxului net de numerar. Dacă am previziona fluxul net de numerar, atunci se va utiliza
metoda capitalizării fluxului net de numerar.
Dacă am previziona profitul, atunci capitalizăm profitul net estimat în primul an al perioadei de
previziune non-explicite.

Fluxul net de numerar din N +6

Valoarea terminală =
Rata de capitalizare

În ipoteza în care, în perioada de previziune non- explicită, fluxul de numerar nu

înregistrează o creștere ci rămâne constant, Valoarea terminală =
Fluxul net de numerar din N +6
.
Rata de capitalizare
În ipoteza în care, în perioada de previziune non-explicită, fluxul de numerar sau profitul
vor înregistra o creștere cu o rată constantă g, valoarea terminală este egală cu fluxul net de
numerar previzionat împărțit la rata de capitalizare-rata de creștere a profitului.
Valoarea terminală =
Fluxul net de numerar din N +6
.
Rata de capitalizare−Rata de creștere a profitului sau a fluxului de numerar (g)

40
În anumite cazuri, în care se consideră că societatea comercială își va continua activitatea,
valoarea terminală poate fi apreciată prin intermediul unor multiplicatori. Dintre multiplicatori
putem aminti:
Preț
- PER sau multimplicatorul
Activul net contabil
În cazul în care nu putem cunoaște Per-ul societății noastre, selectăm un PER de pe piață sau de
pe ramură.
Curs bursier
PER =
EPS( profitul pe o acțiune)
Capitalizarea bursieră
PER =
Profitul aferent ( profitul pe o acțiune)

Aplicarea modelelor cunoscute pentru valoarea totală a întreprinderii sau valorii aferente
acționarilor.
Metoda aferentă
Fluxul net de numerar din N +6
VI = .
Rata de capitalizare−Rata de creștere a profitului sau a fluxului de numerar (g)

Aplicație
O societate omercială conform planului de afaceri își previzionează pentru următorii 5 ani, un
flux de numerar rămas după creșterea economică astfel:
N+1 = 4.000 LEI
N+2.=5.000 LEI
N+3.=6.000 LEI
N+4.=5.500 LEI
N+5.=6.250 LEI
Societatea comercială estimează că va funcționa pe o perioadă lungă de timpe conform studiilor
de pe piață și având în vedere cererea pentru produsele fabricate.
Rata dobânzii la oligațiunile emise de statul român, pe o perioadă de 10 ani,este în valoare de
4,5%.
În urma unor studii de piață pentru societățile comerciale din același domeniu de activitate, Bet-
Ng este 1,25, rentabilitatea medie calculată pe baza indicelui este de 10%.Valoarea terminală se
va calculta avându-se în vedere premisa continuării activității, o prioadă îndelungatp de timp.
Fluxul de numerar în N+1 este constant din ultimii 3 ani de previziune explicită.
Să se calculeze valoarea întreprinderii.
Societatea comercială se previzionează că nu va apela la împrumuturi ci că se va putea
autofinanța.
Rezolvare:
1. Previzionarea fluxurilor de numerar s-a făcut de către manageri prin planul de afaceri.
2. Rata de actualizare = Rata de rentabilitate fără risc + Beta (Rata medie a pieței – Rata de
rentabilitate fără risc) = 4,5% + 1,25% (10% - 4,5%) = 4,5% + 6,87% = 11,375 %

41
 Fluxul net de numerar din N + 6 (6.0 00+5.500+ 6.250)/3
3. Valoarea terminală = = =
Rata de actualizare la puterea a5 0,1137
5.917
= 52.031 lei
0,11
4.000 5.000 6.000 5.500 6.250
4. VI = + + + + +
(1+0,11)1 (1+0,11)2 (1+0,11)3 (1+0,11) 4 (1+0,11)5
= 3.603+ 4.058+4.387+3.623+3.709+30.877 = 50.257
Dacă societatea comercială are emise 10.000 de acțiuni, valoarea de piață a acțiunii este de
5,02lei/acțiune.
În ipoteza în care societatea comercială este împrumutată în proporție de 70%, iar rata dobânzii
de piață pentru această formă de împrumut este de 7%, să se calculeze rata de actualizare având
în vedere costul mediu ponderat, iar valoarea capitalului propriu sau valoarea acționarilor în
această ipoteză.

Costul mediu pomderat al capitalului propriu = Costul capitalului propriu x

Capital propriu
+ Costul capitalului împrumutat x
Capital propriu+ Capitalul împrumutat
Capital împrumutat
Capital propriu+ Capitalul împrumutat

Capitalul împrumutat = Datorii la bănci + Datorii către acționari și asociați + Datorii de

împrumuturi de la alte firme

Costul capitalului propriu = 11,37

Costul capitalului împrumutat = d x (1-k) = 7% x (1-0,16) 5,88
Costul mediu ponderat al capitalului = 11,37 x 0,3 + 5,88 x 0,7 = 3,411 +4,116 = 7,52%
4.000 5.000 6.000 5.500 6.250 84.528
VI = + + + + +
(1+0,07)1 (1+0,07)2 (1+0,07) 3 (1+0,07) 4 (1+0,07)5 (1+0,07)5
= 3.738 + 4.367 + 4.897 + 4.195 + 4.456 + 60.267 = 81.920

Se poate sesiza ce valoare ridicată are valoarea terminală și cât este de semnificativă.
Valoarea aferentă acționarilor = Valoarea globală a întreprinderii – Datoriile financiare =
Valoarea aferentă acționarilor este egală cu 81.920x 30% = 24.576
Valoarea unei acțiuni în acest caz este 2,45 lei.

În ipoteza în care se presupune că fluxul net de numerar pentru perioada de previziune non-
explicită va crește cu o rată constantă de 2%, creștere care este specifică și dorim să se calculeze
valoarea terminală și valoarea întreprinderii în această ipoteză.

5.917
Valoarea terminală = = 118.340
(0,07−0,02)
4.000 5.000 6.000 5.500 6.250 118.340
VI = + + + + +
(1+0,07)1 (1+0,07)2 (1+0,07) 3 (1+0,07) 4 (1+0,07)5 (1+0,07)5

42
= 3.738 + 4.367 + 4.897 + 4.195 + 4.456+ 84.374 = 106.027

16.01.2019
Metoda comparatiei directe
Metoda presupune estimarea valorii acținunii, părții sociale a întreprinderii prin
compararea cu acțiuni, părți sociale, întreprinderrii tranzacționate pe piața de capital (fuziunile,
dizolvare etc.).
Valoarea unei acțiuni, părți sociale sau întreprindere în acest caz este apreciată prin
multiplicarea unui indicator reprezentativ (fluxul net de numerar, profitul net, cifra de afaceri,
activul net contabil, dividendul) cu un coeficient multiplicator.
Valoarea unei acțiuni = Coeficient multiplicator(sau rată de evaluare) x Indicator de
performanță financiară.
Standardele internaționale de evaluare și standardele de evaluare a bunurilor consideră că
această metodă este cea mai obiectivă.

Aplicație
O societate comercială cotată la bursă are valoarea acțiunii egală cu 5 lei. Cifra de afaceri
a societății comerciale cotate este egală cu 100.000 lei. Societatea comercială de evaluat are o
cifră de afaceri de 10.000 lei.

CA societatea cotată = 100.0000............pretul = 5 lei.

CA societatea de evaluat = 100.0000.....pretul = X lei.
pretul
 X= x CA societății de evaluat
CA socieatatea cotată
o = Coeficient multiplicator x Indice de performanță

5
Valoarea acțiunii la societatea cotată = x 10.000 = 0,5 lei
100.000

Disponibilități bănești0 = 10 lei

Disponibilități bănești1 = 1.000 lei
∆ = Disponibilități bănești0 - Disponibilități bănești1 = 1.000 – 10 = 990 lei

Flux Net de Numerar din activitatea de exploatare + Flux Net de Numerar din activitatea
de investiții + Flux Net de Numerar din activitatea de finanțare = Flux Net de Numerar

Etapele de parcurs în cazul acestei metode sunt:

1. Selectarea acțiunilor, întreprinderilor cotate pe Bursa de Valori. Acestă selecție este
dificilă și presupune o analiză atentă a societăților comerciale tranzacționate pe Bursă.
Principalele criterii avute în vedere la selecția acțiunilor, societăților tranzacționate sunt:
a) Domeniul de activitate, după codul CAEN;
b) Dimensiunea societății comerciale;(Număr de salariați, Cifra de afaceri, Total active);

43
 c) Zona geografică de unde provine societatea comercială;
d) Data tranzacției
e) Performanța financiară (Cifra de afaceri, Profit brut sau net, Fluxul net de numerar,
dividende)
f) Structura financiară (Ratele de stuctură a activelor, capitalurilor proprii, gradul de
îndatorare, autonomia financiară, Rata activelor imobilizate, Rata activelor circulante,
Rata creanțelor)
g) Riscul la care este expusă societatea (BETA – Coeficientul de volatilitate)
Riscurile interne sunt diminuate prin constituirea unui portofoliu cât mai bogat în care
să cuprindă acțiuni, obligațiuni al căror risc este minor.
Numărul societăților selectate este recomandat a fi cât mai mare.

2. Selectarea indicatorilor pe baza cărora efectuăm comparația.

Acești indicatori pot fi:
 Indicatorii de performanță financiară: profitul brut sau profitul net care revine
acționarilor, fluxul de numerar după creșterea economică, dividendele.
 Indicatorii volumului de activitate: Cifra de afaceri.
 Care reflectă poziția financiară: Valoarea de piață (Book value)

3. Calculul multiplicatorilor sau a ratelor de evaluare

Preț sau Curs bursier
1)Rata calculată pe baza profitului net (PER) = NET - pentru o
POFITUL ( E . PS .)
acțiune
acțiune
Pentru societate sau companie:
Capitalizxare bursieră Valoarea de piață
PER = =
Profitul net al societății Profitul net al societății

Preț sau Curs bursier

2) Rata calculată pe baza acvtivului net contabil = ANC - pentru o
acțiune
acțiune
Capitalizxare bursieră
Pentru societate sau companie: =
ANC

Preț sau Curs bursier

3) Rata pe baza dividendului =
Dividend
Capitalizxare bursi eră
Pentru societate sau companie: =
Dividende distribuite

Preț sau Curs bursier

4) Rata pe baza CA = CA
acțiune

44
 Capitalizxare bursieră
Pentru societate sau companie: =
Cifrade afaceri
Preț sau Curs bursier
5) Rata pe baza FNC =
Flux net de numerar după creșterea economică
Pentru societate sau companie: =
Capitalizxare bursieră
Flux net de numerar rămas du pă creșterea economică

Din cadrul indicatorilor nefinanciari care pot fi luați în calcul amintim:

 Numărul de paturi dintr-un spital;
 Numărul de locuri dintr-un restaurant;
 Numărul de camere dintr-un hotel;

4. Corecția multiplicatorilor
Pentru o comparație cât mai relevantă asupra indicatorilor se aplică anumite corecții:
În selectarea corecțiilor trebuie să avem în vedere limita maximă și minimă luată ca bază de
comparație. În cazul în care argumentat se poate demonstra, valoarea rezultată este mai mare
sau mai mică decât limitele stabilite, atunci aceste valori pot fi acceptate.

5. Calculul valorii acțiunii pe baza indicatorilor selectati și a multiplicatorilor corectați

Valoarea medie se determină pe baza mediei aritmetice ponderate. Acordăm o
importanță mai mare pentru acei indicatori, pentru care coeficientul de variaței este cel
mai ..deoarece gradul de împrăștiere,edia fiind reprezentativă.

45