Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MASTER
ASIGURAREA CALITĂȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
Clasa a VII-a
Număr de ore pe saptaămână 1 și pe an școlar 35 ore
Prof.univ.dr.Tomulețiu Adriana
An I
2019-2020
ARGUMENT
Într-o lume în continuă schimbare e nevoie să fomăm elevii să fie pregătiți pentru viață și
comunitate, dezvoltarea abilităților de viață în contextul dezvoltării durabile, formarea lui ca
OM ȘI CETĂȚEAN. Pentru a face față contemporanului, elevii au nevoie de competențe
relevante pentru viața de zi cu zi și viața în societate, astfel ei învață să gestioneze timpul, să
consume responsabil, să posede autocontrol în utilizarea tehnologiei, să aibă o stare de bine, să
fie sănătoși și nu în ultimul rând să fie în siguranță (să ofere siguranță) prin primajutor,
siguranța în școală, no-bulling. Toate acestea îi creează competențe de participare și cetățenie
activă pentru un viitor sustenabil prin construirea viitorului, capacitatea de a structura regulile
societății și modalitățile de înfluențare. Să-i învățăm să privească în jur, să gândească prospectiv
și să se formeze continuu (life long learning), să iasă din sfera cunoștințelor și să între în cea a
abilităților de viață și a crea atitudini pentru viitor.
Opțional transdisciplinar deoarece abordează aspecte din mai multe discipline de studiu:
cultură civică, biologie, religie, istorie, consiliere și orientare, muzică, arte.
COMPETENȚE GENERALE
1. Manifestarea unor atitudini responsabile, pozitive față de sine și față de mediul înconjurător și
social
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi. Din perspectiva specificului vârstei
pubertății și a adolescenței
2
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI
1. Manifestarea unor atitudini responsabile, pozitive față de sine și față de mediul înconjurător și
social
Competențe specifice Exemple de activități de învățare
1.1 Analizarea efectelor pe care - Discuții privind privind modul în care relațiile cu
schimbările din perioada
ceilalți se modifică pe parcursul dezvoltării unei
pubertății le au asupra relaționării
persoane, s-a plecat de la mesajul basmului „Rățușca cea
cu ceilalți urâtă”;
- Realizarea unor liste cu caracteristicile modelelor de
viață ale elevilor ex: modele din viața reală, modele din
mediul artisitc, modele din sport, din diferite domenii;
- Coordonarea unor jocuri de rol de tip pantomimă,
relaționarea corp-minte și spirit;
- Utilizarea „unei cutii a sentimentelor” în care elevii
pun scrisori cu întrebări săptămânal, la care profesorul le
răspunde punctual;
- Participarea la întalniri cu psihologi pe tema
schimbărilor socio-emoționale la vârsta pubertății și
adolescenței;
1.2 Argumentarea nevoii de apartență - Participarea la jocuri de rol privind privind situații de
la un grup relaționare într-un grup, având ca rol să scoată în
evidență aspectele pozitive dar și pericolele apartenenței
la respectivul grup;
- Formularea unor mesaje de feedback pozitiv într-un
grup - ex: Cercul Prieteniei;
- Exerciții de reflecție prin utilizarea întrebărilor care să
scoată în evidență schimbările ce apar în grup ex:
dinamica relațiilor de prietenie din clasă privind
experientele pozitive dar și negative;
- Analiza efectelor unor comportamente la nivelul
grupului;
3
- Aplicarea unor chestionare tematice din care să reiasă
nivelul de rezistență în diferite situații a elevilor;
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi. Din perspectiva specificului vârstei
pubertății și a adolescenței
Competențe specifice Exemple de activități de învățare
3.1 Identificarea Liderului de grup, a - Aplicarea unor exerciții democratice de participare și
caracteristicilor acesuia și rolul cetățenie activă pentru un viitor sustenabil la nivelul
acestuia în grup clasei, în acord cu respectarea dreptului la vot ex.
„Alegerea liderului”;
- Realizarea profiluluiunui model de succes pentru ca
apoi să identifice caracteristicile unui lider;
- Participarea la mese rotunde, dezbateri cu persoane
care să le ofere inspirație, motivație, experiență de viață
care să le ofere perspective de viață;
3.2 Acceptarea unor responsabilități și - Fiecare elev realizează o listă cu obiective de viață și
grijă de sine pentru propria apoi acestea se discută precum și nevoile de dezvoltare
dezvoltare personală, sănătate și personală;
siguranță - Organizarea și participarea unor discuții cu specialiști
în domeniul dezvoltării psihice și fizice;
- Căutarea de informații despre stilul de viață sănătos la
vârsta pubertății, starea de bine, gestionarea timpului,
primajutor, no-bullying, siguranța în școală.
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
4
risc;
- Factorii de mediu care influenţează starea de sănătate
- Dozarea efortului intelectual pentru examene şi
concursuri;
- Modalităţi şi abilităţi de organizare a timpului;
- Stres, supraîncărcare, adaptabilitate;
- Controlul emoţiilor negative (frica, furia etc.);
- Exprimarea stărilor emoţionale ale fetelor şi băieţilor;
EVALUARE
Evaluarea de parcurs va avea în vedere progresul fiecărui elev şi va fi realizată atât pe durata
procesului de învăţare, cât şi prin evaluare sumativă, la final de semestru/an şcolar.
Evaluarea de parcurs este proiectată astfel încât să evidenţieze atât achiziţiile vizibile ale
învăţării (rezultatele învăţării şi progresul elevilor), cât şi aspectele ce ţin de procesul învăţării, mai
puţin vizibile – atmosferă, dinamică, experienţa directă a elevului, aspecte afective, de stare
emoţională, cognitivă, spirituală. Evaluarea are un caracter continuu şi urmăreşte două dimensiuni:
evaluarea cu rol de a fixa învăţarea, de a o sprijini şi întări, urmărind şi progresul elevilor
(assessment for learning) – permite reflecţia asupra modului de învăţare al elevilor şi oferă
direcţii de optimizare; pentru aceasta se recomandă metode colective, interactive, cu rol atât de
evaluare (achiziţii şi progres), cât şi de fixare şi consolidare a rezultatelor învăţării, având o
importantă funcţie de sprijin a grupului de elevi în învăţare; metodele vor fi cu precădere din
sfera celor alternative şi complementare, inclusiv sub formă de exerciţii şi jocuri cu scop
evaluativ;
evaluare cu rol de apreciere şi evaluare a achiziţiilor în termeni de rezultate ale învăţării –
cunoştinţe, abilităţi, atitudini, comportamente (assessment of learning); în acest scop se
recomandă şi utilizarea autoevaluării şi evaluarea colegială (peer assessment).
5
6
Bibliografie:
Radu, I. T., (2000), Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Stan, Cristian, (2001), Evaluarea şi autoevaluarea în procesul didactic. In: Ionescu Miron,
Chiş Vasile (coord),
2001, Pedagogie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Stoica, A., Mihail, R., (2006), Evaluarea educaţională, Humanitas Educational, Bucureşti.
L., Pinta, G., (2002), Evaluarea programelor şi manualelor de abilităţi practice şi Educaţie
Tehnologică. În „Şcoala la răscruce”, Editura Polirom, Iaşi.
Vlăsceanu, L. (coord.), (2002), Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul
învăţământului
obligatoriu, Editura Polirom.
I., Velea S. (coord.), (2007), Formarea cadrelor didactice. Experienţe europene. Editura
Universitară, Bucureşti.
www.jaromania.org
American Academy of Pediatrics (2014a). Letter to Federal Communications Commission on
August 29, 2013
American Academy of Pediatrics (2014b). Policy Statement - Children, Adolescents, and the
Media, Council on Communications and Media
American Academy of Pediatrics (2014c). Policy Statement: Media Education Council on
Communications and Media, Pediatrics 126(5): 1012-1017
Cucu, A.M. et al. (2013). Raport național de sănătate a copiilor și tinerilor din România 2013
Fisher, M.M., & Eugster, E.A. (2014). What is in our environment that effects puberty?
Reproductive Toxicology 44: 7-14
7
8