UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

TEOLOGIE PASTORALĂ

PROVERBE 8,11

– EXERCIȚII DE EXEGEZĂ VECHITESTAMENTARĂ –

STUDENT:
OIMBERG ION

CLUJ-NAPOCA
2016
VERSIUNI SCRIPTURISTICE

BHS1

LXX2 κρείσσων γὰρ σοφία λίθων πολυτελῶν, πᾶν δὲ τίµιον οὐκ ἄξιον αὐτῆς ἐστιν
B.168 Pentru că mai bună e înțelepciunea decît pietrile ceale scumpe, și tot cinstitul nu iaste vreadnec
8 ei.
B.191 Mai bună este înțelepciunea decât pietrile cele de mult preț, și tot ce este scump nu este vrednic
4 ei.
B.193 Caută???
6

LOCURI PARALELE

Iov 28, 16 Ea nu poate să fie prețuită nici cu aurul Ofirului, nici cu prețioasa cornalină, nici cu
pietre de safir!
Sol. 7, 9 N-am pus alături cu ea nici pietrele cele mai scumpe, fiindcă tot aurul din lume pe lângă
ea nu e decât nisip, iar argintul, înaintea ei, mi se pare noroi.

REGULA CONTEXTULUI

Versetele 10-12 despart capitolul 8 în două părți: în 1- 9 oamenii sunt îndemnați să primească
înțelepciunea, să se înțelepțească, chiar „strigă” după ei. Versetele 10-12 prezintă înțelepciunea
personificată având valoare net superioară față de bogățiile pământești, după care, în vss. 12-36
își prezintă originile, - „Domnul m-a zidit la începutul lucrărilor Lui”, profiturile pe care le aduce
și paguba celor care se lipsesc de ea.
Cartea Proverbelor are felurite împărțiri în diferite surse. Una 3 din ele face împărțirea în trei
secțiuni:
I Prolog– cap. 1,1 - 9,18
II Colecții principale de proverbe – 10,1 - 29,27
III Colecții mici de proverbe – 30,1 - 31,9; 31,10-31 cuprinde elogiul femeii virtuoase.
 capitolul 8 relevă sinteza beneficiilor înțelepciunii.

1
Biblia Hebraica Stuttgartensia.
2
Septuaginta.
3
Raymond E. Brown, Joseph A. Fitzmyer, and Roland E. Murphy, Introducere Și Comentariu La Sfânta Scriptură,
Galaxia Gutenberg, vol. 5 (Trad. Pr. Dumitru Groșan, 2009), 5–44.
ANALIZĂ DE TERMENI

Principalii termeni ai acestui verset sunt: ‫( חָ כְמָ ה‬hoqma(h) și ‫( מִ ּפְ נִינִים‬mipeniiniim). Primul se
citește homah și nu hamah pentru că o regulă practică spune așa: când în stânga lui qameț stă
șwa, qameț se citețte „o”. Terminația -a(h) arată că substantivul este de gen feminin singular, iar
că este subst. rezultă din faptul că este articulat, ceea ce nu se întâmplă în cazul verbului.
Rashi traduce al doilea cuvînt ca perle. Sufixul –îm arată genul masculin plural. ‫( וְכָל‬wecol)
este un substantiv care se traduce prin „întregul, totul” căruia i s-a adăugat conjuncția „și” – „și
totul”, iar „‫ֹלא‬ ” (lo) este negația „nu”. „‫( ”ּכִי טֹובָה‬chii-țoba(h)– conj. „că, fiindcă, dacă” + adj. f. „bun,
plăcut”. ‫( חֲ פָ צִים‬chapațiim) este pluralul vb. ‫(חָ פְ ץ‬chapeț) – „a-i plăcea, a dori”.
„Că înțelepciunea e mai bună decât perlele, și totul ce e dorit nu poate fi comparat cu ea”.
Raymond E. Brown, et. al în „Introducere și comentariu la Sfânta Scriptură” traduc astfel: „căci
înțelepciunea valorează mai mult decât perlele, și nimic din ceea ce se poate dori n-o egalează”.
Verbul „a dori” este tradus în unele traduceri cu „ce e scump”.

PERSPECTIVĂ RABINICĂ

Traducerea rabinului Rashi este practic identică cu cea citată mai sus, dar și corespunde mai bine
originalului față de traducerile biblice din anii 1688, 1914 și 1936.
„For wisdom is better than pearls; all desirable things cannot be compared to it”.
El accentueează că perlele nu pot fi comparate cu ea, nu vor echivala valoarea ei.

PERSPECTIVĂ PATRISTICĂ

Origen conchide că știința răutății nupoate fi numită înțelepciune și mai mult, înțelepciunea nu
este un obstacol în calea cunoșterii lui Dumnezeu; înțelepciunea care se preocupă doar de cele
bazate pe simțuri este numită de Pavel înțelepciune a lumii- înțelepciune a cărnii, însă nevoința
spre cele nevăzute este înțelepciune a lui Dumnezeu pe care o caută creștinii.
Sfântul Vasile cel Mare identifică adevărata Înțelepciune cu Hristos. Cartea Proverbelor
personifică Înțelepciunea pentru a o face cunoscută în chip clar oamenilor. Sf. Vasile observă că
ea este știința lucrurilor dumnezeiești și omenești și cunoașterea cauzelor lor. Înțelepciunea Întâi-
născută este temelie creației. Solomon laudă înțelepciunea omenească, dar în chip metaforic le
arată pe cele duhovnicești.
Sfântul Ioan Gură de Aur relatând captivitatea Patriarhului Iosif, confruntă înțelepciunea
omenească cu cea divină. Într-un moment Iosif cere faraonului să nu-i țină de răi pe „înțelepții”
săi, exclamând că nu este cu putință înțelepciunii omenești să tâlcuiască visele.

PERSPECTIVĂ MODERNĂ DE INTERPRETARE

Dr. Teodor Burcuș: „Noțiunea de chokma a existat la evrei și înainte de apriția cărților
didactice. Meșteșugarii de veșminte și ai cortului sunt numiți înțelepți, dar cu sensul de pricepuți:
Iș. 28,3; Iș. 35,30, 34-35; 36,1. Când unui om i se atribuie calitatea de înțelept, textul exprimă un
sens religios-moral, I Reg. 2,9. Înțelepciunea este prezentată sub două forme: obiectiv și
subiectiv. Obiectiv trebuie înțeleasă ca o normă religios-morală, ca o povățuitoare a
credincioșilor, iar subiectiv se manifestă în chip de persoană, Care a ieșit de la Dumnezeu și Care
a participat activ la Creația Universului”4.
Prof. Alexandru Lopuhin: „Înțelepciunea își îndreaptă strigătul și către cei drepți și către cei
răi, către cunoscători și către oameni simpli, chemând pe toți să-și înalțe mințile și inimile.
Adevărul pur și autentic și dreptatea desăvârșită sunt îndrumări ale Înțelepciunii, întru totul
accesibile omului. Păzirea acestor învățăminte trebuie sa fie obiectivul marelor dorințe și căutări
ale omului, decât adunarea de bogății și comori”.

SINTEZA PERSONALĂ A VERSETULUI

Înțelepciunea omenească izvorăște din cea divină. Ambele sunt accesibile creaturilor raționale și
fac conexiunea umanului cu divinul. Abilitățile artistice și moralitatea o definesc în fond pe ea.
Înțelepciunea nu poate fi echivalată de niciun lucru pământesc și nici nu poate fi cumpărată, dar
se oferă fără preț celor ce o caută și sunt dispuși să o păzească ca pe o perlă neprețuită.

4
Dr. Burcuș Teodor, “Studii Teologice,” Sensul Înțelepciunii În Cărțile Didactice Ale Vechiului Testament, no. 7–8
(October 1966): 434–49.
 BIBLIOGRAFIE:

1. Dr. Burcuș Teodor. “Studii Teologice.” Sensul Înțelepciunii În Cărțile Didactice Ale
Vechiului Testament, no. 7–8 (October 1966).
2. Raymond E. Brown, Joseph A. Fitzmyer, and Roland E. Murphy. Introducere Și
Comentariu La Sfânta Scriptură. Galaxia Gutenberg. Vol. 5. 10 vols. Trad. Pr. Dumitru
Groșan, 2009.
3. HTTPS://ARCHIVE.ORG/STREAM/PSB-
COLECTIAPARINTISISCRIITORIBISERICESTI/07ORIGEN-
SCRIERIALESEII#PAGE/N389/MODE/2UP.
4. HTTPS://ARCHIVE.ORG/STREAM/PSB-
COLECTIAPARINTISISCRIITORIBISERICESTI/17SFVASILECELMARE-
SCRIERII#PAGE/N629/MODE/2UP .
5. HTTPS://ARCHIVE.ORG/STREAM/PSB-
COLECTIAPARINTISISCRIITORIBISERICESTI/22SFIOANGURADEAUR-
SCRIERIII#PAGE/N359/MODE/2UP.
6. FTP://BITIMAGE.DYNDNS.ORG/HEBREW/BIBLE/HEBREW-
BIBLIA_HEBRAICA_STUTTGARTENSIA.PDFFTP://BITIMAGE.DYNDNS.ORG/HEBREW/BIBL
E/HEBREW-BIBLIA_HEBRAICA_STUTTGARTENSIA.PDF .
7. HTTP://AZBYKA.RU/OTECHNIK/LOPUHIN/TOLKOVAJA_BIBLIJA_23/8 .
8. HTTP://WWW.CHABAD.ORG/LIBRARY/BIBLE_CDO/AID/16379#SHOWRASHI=TRUE .