Kassia: O femeie imnograf din secolul al IX-lea

De peste 1.000 ani mulți bărbați și doar câteva femei, au scris imnuri
în Bizanț. Contribuția lor la literatura mondială și literele grecești constituie o
comoară mare și de neprețuit a poeziei sacre. Valoarea imnografiei exprimă
bogăția spirituală, credința și frumusețea de Est a creștinătății. Unele dintre
aceste imnuri sunt încă cântate astăzi în mai multe limbi în biserici ortodoxe în
fiecare parte a lumii.. Ascunse în manuscrise păstrate în biblioteci monahale,
ele asteapta sa fie descoperite și să fie editate.

Este evident că imnografia feminina bizantină nu a înflorit mai ales în

Bizanț. Avem sute de nume de cantareti de imnuri religioase de sex masculin
care au venit din toate părțile , din Grecia, Italia, Palestina, și Siria, precum și
din insulele Cipru, Creta și Sicilia. Acesti cantareti de imnuri religioase au venit
din toate clasele societății bizantine, de la omul care a semnat obscurul lui imn
ἀμαρτωλός ὁ (păcătosul) la împăratul Iustinian (527-565), care a scris cu
cerneală roșie troparul imperial ὁ μονογενὴς υἱός, iar apoi a ordonat sa il
insereze în Sfânta Liturghie. În ciuda numărului mare de cantareti de imnuri
religioase de sex masculin, știm doar șase nume feminine, care au compus
imnuri: Γρηγορίς, Μάρθα, Θεοδοσία79, Θέκλα80, Κασσία și Παλαιολογίνα.
Viața lui Kassia
S a născut între 805 și 810 în Constantinopol într-o familie aristocrată. Trei
cronicari bizantini - Pseudo-Simeon Logothete, George Monk(alias George
Păcătosul) și Leon Grammarian, susțin că ea a fost un participant la ,,spectacolul
miresei,,organizat pentru Theophilus de mama lui vitregă, Euphrosyne. Atras de
frumusetea Kassiei , Împăratul Teofil s a apropiat de ea insa mândria lui a
fost ,,atinsa,,rănita si Theophilos a ales o altă mireasă, Theodora. Despre viața
Kassiei și efortul ei in a se căsători cu Theophilus, avem multe surse bizantine
și surse moderne. În această lucrare vom prezenta sursele din epoca bizantină și
in special o sursă din prima jumătate a secolului al 12-lea, iar al doilea un poem
din secolul al 14-lea din 29 de versete iambic. Prima sursă este de la John
Zonaras' Epitome Historiarum, în care el ne narează căsătoria lui Teofil cu
Theodora, încercarea nereusita a Kassiei de a se căsători și decizia lui Kassia
de a construi o mănăstire.

1
 A doua sursă este de la un călugăr Efraim ,în secolul al 14-lea, care a
scris o cronica mondială. Kassia a găsit o mănăstire în 843, în partea de vest a
Constantinopolului în apropierea zidurilor lui Constantin . O cronică din secolul
al 14-lea, ne informează despre mănăstirea lui Kassia . Deși mulți cercetători
considera acest lucru dezamagitor si anume faptul că nu se căsătoreste cu
Theophilos, o scrisoare de la Teodor Studitul indică faptul că ea a avut alte
motivații pentru care a dorit o viata monahală A avut o relație strânsă cu
mănăstirea din apropiere de Stoudios, care a avut un rol central în re-editarea
cărților liturgice bizantine în secolul al 9-lea și al 10-lea , așa că au fost
importante în asigurarea supraviețuirii muncii sale . Kassia a compus un număr
mare de imnuri liturgice, care se afla în cărțile liturgice ale creștinătății de Est,
cum ar fi Menaia și Triodului. Kassia a compus 49 de imnuri religioase și 261
versete seculare sub formă de epigrame și versete sau propoziții morale (de
exemplu, eu urăsc pe omul bogat gemând, ca și cum ar fi fost sărac). Aceste
lucrări se regăsesc în numeroase manuscrise datând din secolulul al XI lea si al
16-lea și poartă numele Kassia sau Eikasia sau Ikasia.  Cel mai răspândit imn a
lui Kassia este troparul Κύριε r | ἐν πολλαῖς ἁμαρτίαις și este cântat în serviciul
Vecerniei Sfintei Tuesday. Alte mari poeme ale lui Kassia sunt Kanon pentru
repausul Morților, stihira, la nașterea lui Hristos .

,,Troparul Kassia,, ,  admirat, popular și iubit, acest imn este universal

recunoscut a fi o capodoperă a poeziei religioase. Acest imn a fost re-publicat,
tradus și ingenios comentat de profesorul A. R. Dyck. Nu este prima dată cănd
«femeia păcătoasă» din Evanghelia lui Luca , apare în poezia greacă. Potrivit
bizantinului rus Alexander Kazhdan, imnul se referă nu la Maria Magdalena, ca
numele Mariei nu a fost menționat.  Limbajul troparului este un mozaic compus
din cuvinte, fraze și ecouri din Scripturi, mai ales Psaltirea. Imnul este
consacrat, intens și de scurtă durată, constând dintr-un pic mai mult de 100 de
cuvinte. Cu toate acestea, Imnograful înfățișează în ea emoțiile umane
universale, drama creștină fundamentală a păcatului și a mântuirii. Troparul
posedă atât frumusețea cat și bogăția de sens. Un savant a apreciat „Modul în
care elementele dramatice și narative sunt amestecate, în care nevoia de un
singur păcătos este absorbit în strigătul unei întregi suferințe lume
[...]“ . Structura și stilul tropar Kassia sunt influențate de șapte Psalmii (6, 31,
37, 50, 101, 129, 142), dintre care trei (37, 50, 142) sunt cântati în timpul
Utreniei Sfântei miercuri. La fel ca acesti psalmi, troparul se adresează lui
Dumnezeu, laudă mila Lui și conține mărturisirea și rugăciunea. Kassia, cu toate
acestea, nu este o simplă imitatoare a psalmistului. Troparul ei este mai
2
complex în structura, mai subtil în psihologie și mai dinamic în
mișcare. . Potrivit lui A. Dyck, „femeia păcătoasă“ a Evangheliei lui Luca (7, 36
și urm.) Nu apare pentru prima dată ca un subiect poetic. Troparul Kassia are
puncte de contact cu poezia lui Romano și mai ales cu condac a zecea, inclusiv
metaforanoptii pentru a descrie starea femeii: Romanos, prooemium II.1: ἐν
κατανύξει ibidem, strofa 6, 1.4. ἦν ἐν σκότει καὶ ἦλθες ἰδεῖν με τὸν ἥλιον: (7):
Cassia, liniile 5-6: ὅτι νύξ μοι ὑπάρχει, / οῖστρος ἀκολασίας ζοφώδης τε καὶ
ἀσέληνος. Troparul Kassia constă dintr-o singură strofă în care se aud două voci
diferite. În primul rând, poeta vorbește într-o scurtă introducere. Apoi, în
porțiunea mai dramatică auzim vocea femeii păcătoase ce dezvăluie patosul
vieții ei, schimbarea de la hamartia (păcat) la soteria (mântuirea). Poemul se
deschide cu o perioadă de patru linii ,: femeia căzuta în multe păcate aduce lui
Hristos smirnă pentru înmormântare. În preambul, suntem la sfârșitul poveștii,
Hristos este mort, și Maria asistă la îngroparea lui. Introducerea discursul femeii
este încadrată de cele mai lungi două linii ale poemului (versetele 1 și 4; 18
silabe fiecare). Vom începe cu o descriere a statutului pacatoasei femei (1, 5-
7). Apoi urmează acceptarea femeii de serviciu ca un pas în răscumpărarea ei (3-
4 și 12-14). Cuvântul Κύριε (Lord), cu care începe poemul, dă tonul. Adresându
se Domnului, poetul sacru prezintă imnul. În același timp, ea rezumă prima
povestea spusă de Sf. Luca, tot timpul subtil și aprofundat.  

„Scena purtatorului de smirna“ evocă o altă scenă a Noului Testament,. De fapt,

smirna va fi necesara pentru îmbălsămarea trupului lui Hristos răstignit. În toate
aceste trei cazuri, care au fost menționate, darul smirnă reprezintă o onoare, care
curge de la înțelegerea spirituală menționate în l. 2 (τὴν σὴν αἰσθομένη
θεότητα). După această scurtă introducere încă sugestivă, a doua voce intră în
tropar. De pe buzele femeii pacatoase însăși am auzit mărturisirea și rugăciunea
ei. Strigatul femeii zicand „Vai de mine!“este neasteptat., e împrumutat din
tragedia antică fiind folosit de hagiografii și imnografi cu scopul de a menționa
un fapt sau o situație îngrozitoare ,Cassia-l folosindu l pentru a face imboldul
păcatului palpabil. Imaginile întunericului ll. 5-6 include o aplicație metaforică a
ἀσέληνος, care este în mod obișnuit un epitet de noapte. Potrivit lui Kazhdan,
„epitetele întunericului, o caracteristică evidentă de noapte, sunt extinse în
poezia dorințelor senzuale ale femeii păcătoase. [...] Se pare că în acest moment
Kassia se transformă în episodul de banchet lui Simon: fluxurile de lacrimi,
sărutările, ștergerea picioarelor; toate aceste acțiuni sunt împrumutate din
Evanghelie. Liniile 8-14 cuprind o declarație legata de ofertele sale. Fiecare
ofertă implică o parte din ea- lacrimile ei, gemetele inimii ei, sărutarea
picioarelor Lui, ceea ce ea oferă este ea însăși. Deși, în linii 8 și 9 lacrimile ei
sunt de fluxuri retorice, El poate să le primească, deoarece El umple marea cu
3
apă. Îndoirea unui individ este ușor comparată cu îndoirea cerurilor (ll 10-11;..
Comparați Ps 17,10) Ea cere lui Dumnezeu să „indoaie“ inima ei
îndurerata. Mărturisire, lacrimi și rugăciune la un Dumnezeu milostiv începe să
o vindece pe femeia păcătoasă, să o elibereze de trecutul ei plin de
păcat. Privind acum spre viitor, ea ii promite lui Hristos să-i sărute din nou
picioarele Lui și să le usuce cu părul ei. Dragostea divină a șters o de vinovăție
și păcat. De asemenea, trebuie să observăm contrastul ll. 9 și 11: este cao
explozie de apă de umplere de mare.În acest moment și în timp ce ne-am aștepta
la o concluzie , femeia păcătoasă a lui Kassia e Eva, prima femeie care a
păcătuit. Tillyard a constatat prezența Evei în poemul „pedant“ . Eva a alergat la
Dumnezeu, femeia păcătoasă la El. încrederea ei a învins frica. Atât Eva și
subiectul poemului Kassia sunt femei păcătoase, dar comportamentul lor în
prezența lor Dumnezeului lor este total opus. Eva încearcă să se ascunda,
cealălta, revarsă lacrimi de pocăință. 
„Cele două femei au devenit pentru întreaga omenire exemple negative și
pozitive a comportamentului unui păcătos muritor“ . Eva și femeia păcătoasă nu
urmeaza o viață pioasă . Verbul ἐξιχνιάσει în l. 18 sugerează o legătură între cele
două cuplete cuprinse în ll. 15-16 și 17-18 .Se poate spune că păcatele Evei și
ale Kassiei sunt legate aici. Apoi urmează fraza ψυχοσῶστα σωτήρ μου, prima
invocare a Divinității în cadrul discursului femeii. Potrivit profesorului A. Dyck
se pare ca sunt alte figuri de repetiție, pentru a spori și mai mult patos“. Troparul
se încheie cu ultima petiție a femeii păcătoase : Μή με τὴν σὴν δούλην παρίδῃς
ὁ ἀμέτρητον ἔχων τὸ ἔλεος (nu-mi trece cu vederea ta rob, Tu care ai milă fără
măsură). Imitarea Psalmilor este integrata perfect în noul context: Ps. 50,3:
ἐλέησόν με, ὁ θεός, κατὰ τὸ μέγα ἔλεός σου καὶ κατὰ τὸ πλῆθος τῶν οἰκτιρμῶν
μου ἐξάλειψον τὸ ἀνόμημά μου; Kassia, ll. 19-20: Μή με τὴν σὴν δούλην
παρίδῃς ὁ ἀμέτρητον ἔχων τὸ ἔλεος Femeia păcătoasă se adresează acum lui
Dumnezeu ca Mântuitor personal, ψυχοσῶστα, Σωτήρ μου (Mântuitorul
sufletelor, Mântuitorul meu). Astfel rugăciunea, care a început cu un strigăt de
disperare și de vinovăție, se încheie cu o declarație de credință și speranță.
 Imnul care a început cu o imagine a unui suflet pierdut se termină cu
imaginea acelui suflet răscumpărat prin mila iubitoare infinită a lui Dumnezeu
.În concluzie: poemul Maria, după cum subliniază în mod corect
Dyck, începe într-o notă mai blândă care apoi se ridica brusc cu debutul
discursului actorial și continuă să urce până ajunge la punctul culminant. Limba
Troparului este simplă și directă, utilizarea cifrelor retorice e reținuta.  Tipul
Old Tastement(Vechiului Testament) (Eva), formează un contrast apt cu femeia
păcătoasă și arată o morală. Potrivit lui Ilse Rochow forma «femeia păcătoasă»
a apărut și în alte imnuri de Est a creștinătății, care sunt cântate de Sf miercuri și
sunt atribuite la Kassia. Aceste imnuri sunt în felul următor: i) Inc. Σὲ τὸν τῆς
παρεθένου υἱόν, πόρνη ἐπιγνοῦσα Θεόν ... este atribuit din manuscrisele lui
Kosmas Maïouma ii) Inc. Τὸ πολύτιμον μύρον ..., îi este atribuită, de asemenea,
la Kosmas Maïouma iii) Inc. Ὅτε ἡ ἁμαρτωλός ..., este atribuită în parte lui
4
Kosmas Maïouma, așa cum, de asemenea, în parte e atribut lui Ioan
Calugarul. Potrivit lui Rochow nu poate fi atribuită lui Kassia, deoarece acest
imn este confirmat deja in al 7-lea secol iv) Inc Ὢ τῆς Ἰούδα ἀθλιότητος ...,
este atribuită fie lui Kosmas Maïouma sau Ioan Monk v) Inc. ἁμαρτωλός ... r |. ,
este atribuit, de asemenea, la Kosmas Maïouma sau Ioan vi Monk) Inc Ἡ
βεβυθισμένη ..., este atribuit lui Ioan Damaschin VIII) Inc Ἥπλωσεν ἡ πόρνη ...,
este atribuite fie Ioan din Damasc sau Ioan IX Monk) Inc Προσήλθε γυνὴ ...,
este atribuit Byzantios x) Inc. Ἡ ἀπεγνωσμένη ..., se presupune a fi imnul lui
Ioan Damaschin
Concluzie
Mai mult de zece secole care ne despart de călugărița bizantină, Kassia Melodos
comunică realitatea Paștelui creștin de la moarte la viață, precum și credința ei
senină în harul divin. Kassia invită o astfel de identificare prin prezentarea
situației sale .