Sistem de Calcul

Investeşte în oameni !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritara: 2. „Corelarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii”
Domeniul major de interventie: 2.3 „Acces si participare la formare profesionala continua”
Titlul proiectului: „Fii APTT pentru viitor – program de Formare profesionala

continua pentru Angajatii din Alimentatie Publica, Transporturi și
Telecomunicatii”
Beneficiar: Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicatii „Gh. Airinei”
Cod Contract: POSDRU / 80 / 2.3 / S / 54100

ID Proiect: 54100
COLEGIUL TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII “GHEORGHE AIRINEI”
PROIECT APTT – 2011
UTILIZAREA UNUI
SISTEM DE CALCUL
Prof. STAN CLAUDIA ELENA
Bucuresti 2011
INVESTEȘTE ÎN OAMENI! Proiect cofinantat din Fondul Social European in cadrul POS DRU 2007 - 2013
Cap 1. Utilizarea unui sistem de calcul
La finalul acestui capitol veţi fi capabili să:

• Identificați elementele componente ale unui sistem de calcul
• Realizați conectarea echipamentelor periferice la sistemul de calcul
1.1. Arhitectura unui sistem de calcul
1.1.1 Ce este un calculator?
Un calculator, numit şi computer sau ordinator, este o maşină de prelucrat date şi informaţii
conform unei liste de instrucţiuni numită program. În zilele noastre calculatoarele se construiesc
în mare majoritate din componente electronice, şi de aceea cuvântul „calculator” înseamnă de
obicei un calculator electronic.
1.1.2 Tipuri de calculatoare

Cele mai importante tipuri de calculatoare sunt : calculatorul personal ( PC ) şi notebook - ul sau
laptopul .
Calculatorul personal (PC-ul) este folosit acasă, la birou, în laborator, etc.
Laptop - ul are de dimensiuni mult mai mici, este mai uşor, este mai simplu de transportat şi
prezintă avantajul că poate fi alimentat de la baterie .
1.2. Structura unui calculator
Un calculator prezintă două componente de bază: hardware şi software.

Hardware - ul reprezintă totalitatea componentelor fizice ale unui calculator . Acestea sunt
inutile fara existenta software - ului .
Software - ul reprezintă totalitatea programelor care facilitează accesul utilizatorului şi
efectuează operatiile de prelucrare a datelor .
1.2.1. Unitatea centrală
Este componenta principală care coordonează întreaga activitate a unui

calculator personal, de aici se solicită informaţia pe care utilizatorul o va
introduce de la tastatură sau de aici se afisează rezultatul pe monitor. Tot în
unitatea centrală sunt realizate prelucrările de date prin execuţia unui program.
Foarte importantă pentru performanţele unui calculator personal este placa de
POSDRU / 80 / 2.3 / S / 54100 FII APTT PENTRU VIITOR - PROGRAM DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ
PENTRU ANGAJAŢII DIN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII
2
bază (motherboard), dispozitivul care interconectează toate componentele computerului, atât

interne, cât şi externe. Placa de bază furnizează conexiunile electrice cu ajutorul cărora celelalte
componente ale unui sistem comunică, găzduieşte microprocesorul, memoria RAM dar şi alte
subsisteme sau dispozitive.
Principale componente care se găsesc in unitatea centrala sunt:
1. Sursa de alimentare – curentul electric pătrunde în interiorul
calculatorului prin intermediul acestei cutii metalice, în interiorul
căreia un transformator reduce numărul de volţi veniţi de la prizele
din locuinţele sau birourile noastre, la voltajul acceptat de diversele
componente.
2. Unitatea de CD/DVD – foloseşte o rază laser pentru a
citi datele inscripţionate pe un suport optic, de fapt o
spirală de zone plate şi indentate aplicate pe un strat de
film metalic foarte fin. Calculatoarele noi sunt dotate cu
o unitate optică (cum mai este denumită această
componentă) de tip DVD, care poate citi şi CD-uri, iar
ultimele modele dispun chiar de o unitate de tip Blu-
Ray, cu care se pot citi suporţii optici de ultimă
generaţie, folosiţi în special pentru redarea în format
high-definition (HD) a informaţiei video. Pe un suport
optic de tip CD pot fi stocaţi între 650 şi 700 MB de
informaţie utilă, în timp ce un DVD are capacitatea de
4,7 GB. Concepute iniţial ca dispozitive dedicate citirii
suporţilor de informaţie, atât unităţile de tip CD, cât şi
DVD, sunt produse şi în scopul inscripţionării datelor
(variantele Writer).
3. Discul Hard (HDD) – dispozitivul principal de stocare a

datelor prelucrate pe un calculator personal; funcţionează pe
principiul magnetizării unor platane metalice foarte fine,
fiind astfel înregistrate informaţiile vizibile pe computere
sub forma fişierelor ce dau viaţă programelor rulate de
fiecare PC sau laptop. Din punct de vedere mecanic este cea mai activă componentă a
calculatorului personal, dezvoltând mişcări de rotaţie cu viteze foarte mari, de ordinul
miilor de rotaţii/sec.
4. Unitatea de dischetă (floppy drive) – permite citirea şi/sau scrierea unor suporţi
magnetici de tipul discurilor de 3.5 inci, spaţiu pe care
pot fi stocate aproximativ 500 de pagini de text, în jurul
dimensiunilor unui roman. Unitatea de dischetă şi
suporţii magnetici asociaţi (celebrele şi demodatele
dischete) sunt pe punctul să dispară din configuraţiile de
bază ale calculatoarelor de astăzi. Deşi aproape de
domeniul trecutului, mai sunt uneori folosite pentru a
păstra copii de siguranţă ale unor fişiere conţinând
documente importante sau în scopul rulării unor
programe de recuperare de date şi parole. Sunt pe cale de dispariţie mai ales din cauza
3
capacităţii minuscule de stocare, raportat la standardele de astăzi, dar şi din cauza

vitezelor foarte mici de transfer al datelor.
5. Controller-ele de discuri – majoritatea plăcilor de bază ale calculatoarelor personale

sunt prevazute cu 2 tipuri de conexiuni care permit transmiterea
informaţiilor şi instrucţiunilor către discurile hard (HDD).
Dispozitivele electronice care gestionează această transmisie de date
se numesc controllere de disc. Cele de generaţie mai veche sunt
cele de tip IDE, mai lente, care transmit semnale discurilor pe niste
panglici relativ late de 40-80 de fire (folosite atât pentru
discuri, cât şi pentru unităţi optice), pe când cele de
generaţie mai nouă, de tip SATA (Serial-ATA), dedicate
în special conectarii
discurilor hard sunt mai
rapide şi folosesc un cablu
subţire pe 4 fire.
6. Sloturi de expansiune – sunt folosite, asemenea

controller-elor de discuri, pentru a ataşa noi plăci la placa d
e bază şi de obicei reprezintă o combinaţie între sloturi realizate pe tehnologii foarte noi
şi sloturi care permit integrarea unor dispozitive de generaţie mai veche.
7. Placa video – are rolul de a transforma informaţia video sub forma diverselor semnale
electrice necesare monitorului pentru a afişa imagini.
8. Placa de sunet – continele circuitele electronice necesare

înregistrării şi redării sunetelor. Se poate monta într-un slot de
expansiune, dar uneori este şi integrată pe placa de baza sub
forma a câtorva microcipuri la care se conectează spre exterior
prin diverse cabluri boxe, căşti, microfon sau intrarea audio a unităţilor CD player.
9. Memoria RAM(Random Access Memory) – memorie cu acces

aleatoriu – o colecţie de microcipuri aliniate pe mici plăci de
circuite electronice care intră în sloturi din placa de baza dotate cu o
sută, două sute şi uneori chiar mai mulţi conectori miniaturali.
Memoria RAM este locul unde calculatoarele stochează temporar
informaţia utilizată pe parcursul rulării programelor. La oprirea
desktop-ului sau a laptop-ului, conţinutul memoriei RAM se pierde.
10. Memoria ROM (Read Only Memory): este numită şi memoria internă permanentă
deoarece programele care au fost scrise în ea sunt fixate definitiv. Această memorie
este ideală pentru păstrarea BIOS-ului (Basic Input Output System) sau a informaţiilor
primare despre configuraţia sistemului. În cadrul acestei categorii găsim PROM
(Programmable ROM), EPROM (Eraseble Programmable ROM), EEPROM ( Electrically
Erasable PROM) etc. În prezent, pentru BIOS sunt folosite memorii EEPROM, care pot fi
şterse şi rescrise, ceea ce permite actualizarea foarte uşoară a informaţiilor.
4
11. Ceasul intern al sistemului (RTC - Real Time Clock) – un

microcip care se foloseşte de proprietăţile unui cristal, de obicei
din cuarţ, care vibrează la o frecvenţă constantă, dictând ritmul şi
sincronizând funcţionarea celorlalte componente ale computer-
ului.
12. CMOS – un microcip de memorie special, alimentat

continuu de o mică baterie, memorie în care sunt stocate
informaţii despre configurarea hardware a calculatorului
personal, informaţii care se reţin şi atunci când calculatorul este oprit şi/sau deconectat de
la sursă de alimentare cu energie electrică.
13. BIOS – dacă microprocesorul poate fi supranumit creierul

calculatorului personal, BIOS-ul poate fi considerat inima acestuia.
Constă în unul sau două cipuri care individualizează computerul.
Cipul BIOS (Basic Input Output System) cunoaşte detaliile despre
structura internă a calculatorului şi acţionează ca un intermediar între sistemul de operare
care rulează pe PC (Windows, Linux, Mac-Os) şi
componentele hardware ale acestuia (placa de bază,
microprocesor etc.).
14. Bateria CMOS – descrisă la punctul 11; rareori este cazul

să fie încărcată sau schimbată; în cazul în care această
operaţie este necesară este util să avem la dispoziţie o
copie de rezervă a configuraţiei stocate în CMOS, în
vederea restaurării ulterioare înlocuirii bateriei. Când
bateria CMOS este deconectată, conţinutul memoriei CMOS se
pierde, aceasta trecând la o configuraţie implicită, ce trebuie deseori
modificată.
15. Microprocesorul – denumit şi CPU – central processing unit –

unitatea centrală de procesare - supranumit şi creierul calculatorului
constă dintr-o colecţie extrem de complicată de tranzistori
dispuşi într-un aranjament miniatural ce permite
manipularea datelor. Microprocesorul este executantul
majorităţii operaţiilor efectuate cu ajutorul unui PC, iar în
funcţie de design-ul acestuia este dezvoltat sistemul de
operare, dar şi sistemele de aplicaţii software ce vor rula pe
el.
5
16. Cooler-ul – microprocesorul produce foarte

multă caldură în timpul funcţionării, astfel că
este necesară această componentă care ajută
la disiparea căldurii generate, pentru a
împiedica topirea componentelor
microprocesorului.
17. Ventilator – folosit la răcirea interiorului

carcasei unităţii centrale. Datorită ventilaţiei
acumulează foarte mult praf, astfel că trebuie curăţat din când în
când pentru a permite o răcire constantă şi corespunzătoare a
componentelor din interiorul computerului.
18. Porturile USB – conectori prin intermediul cărora ataşăm

computerului dispozitive externe precum tastatură, mouse,
imprimante, memory stick-uri etc.
19. Interfaţa mouse de tip PS2 – un

tip de port la care se poate
conecta mouse-ul. Este de obicei
de culoare verde.
20. Interfaţa tastatură de tip mini-DIN – cu aspect identic

portului PS2, descris la punctul anterior, dar colorat de obicei
în mov şi folosit la conectarea tastaturii. Cele 2 periferice
amintite, mouse-ul şi tastatura au de obicei mufele colorate
corespunzător pentru a evita inversarea celor două dispozitive
la conectare. Auxiliar, unele carcase indică prin elemente grafice unde se conectează
tastatura şi unde mouse-ul.
21. Portul de reţea – în majoritatea covârşitoare a cazurilor un port RJ-45, permite

conectarea computerului la o reţea locală de calculatoare (LAN), sau la un modem DSL
sau broadband.
22. Portul paralel – de cele mai multe ori folosit la conectarea unei imprimante.
23. Porturile seriale – majoritatea calculatoarelor sunt prevăzute cu

două porturi seriale, dar unele pot avea chiar patru, dintre care
doar o pereche este utilizabilă la un moment dat pentru că
foloseşte aceleaşi resurse hardware ca şi cealaltă pereche.
6
24. Conectorii plăcii de sunet – descrişi la punctul 8,

permit conectarea microfonului, boxelor, căştilor sau
unei surse externe de semnal audio. Unitatea de
CDROM a calculatorului este conectată la placa de
sunet în interiorul carcasei PC-ului.
25. Modemul – permite conectarea PC-ului la o linie telefonica terestră, în vederea accesului
la anumite servicii informatice şi la internet. În acest caz avem de-a face cu un modem
intern. Modemurile pot fi şi sub forma unor dispozitive externe care sunt conectate la
portul serial (modelele mai vechi), sau la portul de reţea sau USB (tehnologiile mai noi).
Modelele de modemuri noi permit conectarea la infrastructura de cablu TV, prin
intermediul căreia se poate realiza şi conectarea la reţeaua internet, dar şi la reţelele de
telefonie mobilă, care oferă şi ele servicii internet.
1.2.2 Dispozitive periferice
Pentru a introduce date in calculator în vederea prelucrării, cât şi pentru a intra în posesia
rezulatatelor, la calculator se conecteaza la diferite dispozitive care se împart în 3 categorii:
1. dispozitive de intrare
2. dispozitive de ieşire
3. dispozitive de intrare- ieşire
Dispozitivele de intrare – asigura transmiterea informatiilor şi comenzilor catre calculator prin
operatia de citire (READ). Din aceasta categorie fac parte:, tastatura, mouse-ul, cititorul de
cartele/carduri, creionul optic, stiloul electronic, scanerul, microfonul, etc. Informatiile citite pot
fi: texte, imagini, muzica, comenzi vocale, valori analogice.
Indiferent de tipul informatiei, principiul de functionare al unui
dispozitiv de intrare este acelasi: preia informatia, o imparte in
unitati conform unui algoritm propriu, codifica fiecare unitate intr-o
secventa de biţi şi transmite aceşti biţi procesorului.
Dispozitivele de ieşire sunt folosite pentru a comunica utilizatorului rezultatele operaţiilor

executate şi informaţii despre stare sistemului prin informaţii de scriere (WRITE). Din această
categorie fac parte: monitorul, imprimanta, ploterul, difuzorul. Aceste dispozitive primesc
secvenţe de biţi de la procesor pe care le decodifică, astfel încat să poată fi întelese de utilizator
sub formă naturală.
Dispozitivele de intrare-iesire sunt utilizate pentru a realiza comunicarea in ambele sensuri,

prin operatii de CITIRE şi SCRIERE. Din această categorie fac parte:
modemul, touch screen-ul, dispozitive de stocare a datelor (CD, DVD, HDD,
memory stick)
7
1.2.3 Dispozitivele de intrare
1.2.3.1 Tastatura
Tastatura este o componentă hardware periferică de intrare a calculatorului ce permite

utilizatorului să introducă în unitatea centralǎ a acestuia date (litere, cifre şi semne speciale)
prin apăsarea unor taste. Cele mai folosite tastaturi sunt cele de tip QWERTY. Denumirea vine
de la primele şase taste de pe rândul al treilea. Un alt tip de tastaturi este tipul QWERTY.
Tastaturile calculatoarelor pot deţine una sau mai multe din următoarele caracteristici:
tastaturi standard
tastaturi ergonomice
tastaturi multimedia
tastaturi fără fir
tastaturi speciale
Tastele sunt aşezate astfel încât să uşureze introducerea informaţiilor în calculator; ele sunt
aşezate în mai multe grupe:
• Grupa Principală: ocupă cea mai mare parte a tastaturii; conţine atât taste pentru litere
(Q, W, E, etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) şi simboluri (@, #, etc.), cât şi taste speciale (Enter,
Shift, Control, Alt, etc.) a căror funcţionalitate variază în functie de programul folosit
• Grupa tastelor "funcţionale" (F1, F2, F3, etc.), al căror rol este să lanseze în mod direct
comenzi pentru calculator, comenzi care sunt diferite în funcţie de softul pe care îl
folosim la momentul respectiv.
• Grupa tastelor pentru navigare pe ecran (tastele care au desenate pe ele săgeţi, tastele
Page Up sau Page Down, etc.), dar şi unele taste cu funcţii speciale, cum este tasta
Delete.
• Grupa de taste numerice care sunt folosite în special pentru scrierea de cifre şi pentru
efectuarea de operaţii aritmetice (adunare, scădere, etc.), tastele fiind aşezate foarte
8
comod pentru lucrul cu mâna dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o
funcţionalitate dublă, ele putând fi folosite şi pentru navigare.
• Alte taste, ca de ex. Shift, Ctrl, Alt, Win, pot fi prezente în dublu exemplar; atunci ele
sunt aşezate mai mult sau mai puţin simetric faţă de axa verticală a tastaturii, ambele
taste avînd de obicei aceeaşi funcţionalitate. Unele softuri (de ex. jocuri) profită însă de
faptul că o tastă este prezentă în două exemplare, şi atunci specifică pentru ele două
comenzi diferite.
Tastele speciale nu produc apariţia pe ecran a niciunui caracter sau semn la apăsarea lor, ci
au funcţia de a lansa direct comenzi în cazul în care sunt apasate singure sau în cadrul unei
combinaţii cu alte taste.
Nr. Denumire tasta Actiune

Iamgine
Crt.
Determină calculatorul să execute comanda
tocmai introdusă. Are într-o mare masură
aceeaşi funcţionalitate ca şi butonul stâng al
mouseului.
1. ENTER
În cazul editării de text apăsarea tastei Enter
duce la crearea unui paragraf nou de text, sub
cel curent.
BACKSPACE Ştergerea tuturor caracterelor aflate la stânga

2.
cursorului.
Scrierea cu litere majuscule, pentru acesta

trebuind să apăsăm simultan tasta Shift
3. SHIFT
(indiferent care din ele) şi tasta literei în cauză.
Utilizată pentru comenzi care sunt lansate în

4. "Ctrl" (CONTROL) execuţie la apăsarea ei simultan cu altă tastă.
Activarea barei de meniuri a softurilor, dar şi

pentru comenzi care sunt lansate în execuţie la
5. "Alt" (ALTERNATE) apăsarea unei combinaţii de două sau chiar
trei taste.
"Win"
6.
(WINDOWS)
9
Activează meniul START
Permite să evitam executarea unei comenzi în

situaţia în care nu suntem siguri că am facut
7. "Esc" (ESCAPE)
alegerea cea mai bună
Navigarea rapidă între elementele importante

" Tab"
8. ale ferestrei unui soft
(TABULATOR)
Introduce spaţii goale în text

9. SPACEBAR
Atunci când tasta este activată (situaţia

obişnuită) grupul de taste din partea dreaptă
"Num" este folosit pentru scrierea de cifre. În cazul în
10.
(NUMERIC LOCK) care tasta este dezactivată grupul de taste
poate fi folosit pentru navigare
Ne duce la începutul unui text

11. HOME
Ne duce la sfârşitul unui text

12. END
Ne urcă cu o pagină (ecran) în cadrul unui text

13. PAGE UP
Ne coboară cu o pagină (ecran) în cadrul unui

14. PAGE DOWN text
10
10
Şterge caracterele aflate la dreapta cursorului

15. "Del" (DELETE) în cadrul unei pagini de text
"Caps Lock"
Scrie textul cu majuscule
16. CAPITALS LOCK
Tastaturile mai noi au o serie de butoane suplimentare care sunt

prevăzute special pentru aplicaţiile multimedia (filme, melodii) sau
pentru navigarea pe Internet. Ele lipsesc la multe tastaturi, iar când
sunt prezente aşezarea lor nu este supusă nici unui standard
recunoscut, fiind grupate după criteriile
de ergonomie proprii ale
companiei producătoare.
Conectarea tastaturii la calculator se poate realiza în mai

multe moduri:
Prin mufele PS2 codificate prin culoarea violet, la fel ca portul PS2
Prin cablu USB
Prin bluetooth
Observaţie Exista posibilitatea adapatării mufelor PS2 la USB folosind

un adaptor special ca cel din imaginea alăturată.
1.2.3.2 Mouse-ul Click dreapta
Click stânga Scroll
11
11
Mouse-ul este un dispozitiv periferic de intrare cu ajutorul căruia utilizatorul poate indica pe
ecranul monitorului o anumită poziţie, ceea ce constituie un element major al interfeţei grafice
cu calculatorul (Graphic User Interface, GUI).
Tipuri de mouse-uri
• Mous-uri mecanice (cu bilă)

• Mous-uri optice (cu LED)
• Mous-uri cu laser (aduc o îmbunătăţire cu până de 20 de ori a sensibilităţii la
mişcarea pe suprafaţă, în comparaţie cu mouseurile optice convenţionale)
• Mous-uri tactile (oferă feedback prin vibraţii atunci când se trece, de exemplu, de
marginea unei ferestre.)
• Mous-uri neconvenţionale (vin în sprijinul celor care au un handicap, celor care au
căpătat leziuni de la utilizarea excesivă a mouseului)
Trackball –utilizatorul mişcă o bilă montată pe o bază fixă;
Mini-mouse –unmousemic, cam de dimensiunea unui ou, care este optimizat
pentru portabilitate (foarte des se foloseşte împreună cu laptop-uri);
Mouse cameră –o cameră urmăreşte mişcările capului şi mişcă cursorul de
pe ecran. O altă variantă urmăreşte un punct de pe capul unei persoane şi
mişcă cursorul în consecinţă. Este mai precis decât precedentul.
Mouse de palmă –se ţine în palmă şi este operat numai de două butoane;
mişcările de pe ecran corespund unei atingeri foarte fine, iar presiunea
creşte viteza de mişcare.
Mouse de picior –o variantă demousepentru cei care nu doresc sau nu pot
folosi mâinile sau capul.
Joy-mouse –o combinaţie dintre un joystick şi un mouse, joy-mouseul este
ţinut în poziţie verticală asemenea unui joystick, dar mişcat ca
unmousenormal. De obicei, degetul controlează apăsarea pe un buton.
Utilizarea butoanelor
Un simplu clic demousereprezintă acţiunea de a apăsa un buton al mous-uli cu scopul de
a declanşa o acţiune, de obicei, în contextul unei interfeţe utilizator grafice (GUI)( de
exemplu pentru a selecta un fişier)
Un dublu clic se obţine atunci când un utilizator apasă butonul de două ori cu o
succesiune rapidăcare, de obicei, se foloseşte pentru a deschide un fişier.
Tragere şi plasare (drag and drop) reprezintă actţiunea prin care utilizatorul apasă pe
un obiect apoi poate trage (muta) obiectul dacă ţine apăsat butonul demouseîn timp ce
mişcă mouseul. La sfârşitul mişcării obiectul tras este plasat în noua poziţie dorită.
Scroll este acţiunea prin care utilizatorul mişcă rotiţa mousu-lui iar această mişcare se
transformată în derularea în sus sau în jos a ferestrei curente. Aceasta operaţie este
foarte utilă pentru navigarea în cadrul ferestrelor sau in cadrul unui document mai
mare.
Conectarea mousu-lui la calculator se poate realiza în mai multe moduri:

Prin mufele PS2 codificate prin culoarea verde este la fel ca port ul PS2
POSDRU / 80 / 2.3 / S / 54100 FII APTT PENTRU VIITOR - PROGRAM DE FORMARE PROFE SI ONALĂ CONTI NUĂ
PENTRU ANGAJAŢII DIN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, TRANSPORTURI ŞI TELECOMU NI CAŢ II
12
12
Prin cablu USB

Prin bluetooth
1.2.3.3 Cititorul de carduri
Orice calculator poate fi echipat cu un cititor de carduri conectarea fiind realizată prin
intermediul unui cablu USB. Un cititor de carduri beneficiază de mai multe sloturi pentru
cardurile de memorie utilizate frecvent in practică.
Accesoriul este extrem de util pentru a transfera date (de) pe

carduri de memorie ale aparatelor foto, telefoanelor, dispozitvelor
multimedia, etc., fără a mai fi nevoie de conectarea cu un cablu USB a
respectivului dispozitiv electronic.
Există mai multe tipuri de cititoare de carduri şi anume: MS, SD, MMC, CF, MD, XD,
microSD.
1.2.3.4 Creionul optic
Creionul optic este un dispozitiv asemanator unui creion dar care are la varf un senzor
optic (se comportă ca un mouse). Indicarea şi selectarea obiectelor de pe ecran se realizează
prin atingerea acestora cu vârful creionului. Tableta grafica este un dispozitiv care perimte
introducerea facilă a desenelor şi schitelor prin intermediul creionului optic, fiind formată din
circuite capabile să detecteze mişcările creionului şi să le transforme în semnale digitale care
sunt transmise calculatorului.
1.2.3.5 Stiloul electronic
Stiloul electronic folosit pentru tabla interactivă, trimite un

semnal care poate fi recepţionat de tablă. Un trasmiţător
de semnal trimite mai departe acest semnal într-o formă
interpretabilă de către calculator sau laptop. Soft-ul aferent
tablei conţine o serie de funcţii care pot fi executate direct
pe tablă.
13
13
1.2.3.6 Scanner-ul
Scanner-ul este un dispozitiv periferic de intrare care scanează optic imagini, texte tipărite sau
chiar și obiecte reale și produce ca rezultat o imagine digitală ce poate fi ulterior utilizată de
calculator.
Există mai multe tipuri de scannere

Scanner de birou
Scanner de mână
Scanner volumetric (pentru obiecte reale, în 3D)
Scanner special pentru cărți
Pe lângă necesitățile de birou scanerele se mai folosesc de exemplu pentru: design industrial,
inginerie inversă (reverse engineering), teste și măsurători, jocuri, ajustări etc.
1.2.3.7 Microfonul
Microfonul este un dispozitiv periferic de intrare care transformă sunetul în semnale electrice
ca pot fi ulterior prelucrate şi redate cu ajutorul calculatorului. Acesta are multe aplicaţii, fiind
folosit îndeosebi în radioteleviziune şi în telecomunicaţii.
Microfonul poate fi utilizat în mai multe scopuri: jocuri, muzica, karaoke, inregistrare voce,
comunicare internet (Skipe, messenger, etc).
Conectarea la calculator se poate face prin fir (folosind de exemplu un conector jack ) sau prin
bluetooth. De asemenea microfonul poate fi livrat impreună cu căşti.
POSDRU / 80 / 2.3 / S / 54100 FII APTT PENTRU VIITOR - PROGRAM DE FORMARE PROFES IONALĂ CONTINUĂ
PENTRU ANGAJAŢII DIN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, TRANSPORTUR I ŞI TELECOMUN ICAŢ II
14
14
1.2.4 Dispozitivele de ieşire
1.2.4.1 Monitorul
Monitorul (ecran, display) este un dispozitiv periferic de ieşire care are rolul de a afişa grafic
date şi imagini, reprezentate prin caractere şi simboluri fiind de fapt o interfaţă grafică a
calculatorului cu utilizatorul.
Este utilizat în mai multe domenii cum ar fi: telecomunicaţii, în tehnica prelucrării datelor,
televiziune, aeroporturi, etc.
Tipuri de monitoare:
Cu tub catodic (Cathode Ray Tube, CRT).
Cu cristale lichide (Liquid Cristal Diode, LCD)
Conectarea la calculator se realizează prin

cablul VGA (Video Graphics Array)
cablu HDMI ( High Definition Multimedia Interface)
Între porturile HDMI si VGA se poate folosi un adaptor.
POSDRU/ 80 / 2.3 / S / 54100 FII APTT PENTRU VIITOR - PROGRAM DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ
PENTRU ANGAJA ŢII DIN ALIMENTAŢIE PUBLI CĂ, TRANSPORTUR I ŞI TELECOMUNICAŢII
15
VGA
HDMI
Parametrii de performanţă ai unui monitor sunt:
Luminozitatea
Diagonala (inch)
Rezoluţia ecranului, numărul de pixeli (puncte informaţionale alb/negru) ce pot fi afişaţi
pe fiecare dimensiune(640x480, 800x600, 1024x768, 1280x1024, 1600x1200)
Distanţa dintre subpixeli de aceeaşi culoare, măsurată in milimetri. Cu cât această
distanţă este mai mică, cu atât mai ascuţită va fi imaginea.
Rata de reîmprospătare descrie numărul de iluminări ale ecranului, într-o secundă. Rata
maximă de reîmprospătare este limitată de timpul de răspuns.
Timpul de răspuns, timpul necesar unui pixel să treacă din starea activă (negru), în starea
inactivă (alb) şi în cea activă, din nou (negru). Este măsurat in milisecunde (ms).
Raportul de contrast este raportul dintre luminozitatea celei mai strălucitoare culori
(alb) şi a celei mai întunecate culori (negru), pe care ecranul este capabil să le producă.
Consumul de putere (energie), măsurat in waţi.
Raportul de aspect, lungimea orizontală comparată cu cea verticală
Unghiul de vizualizare, capacitatea ecranului de a fi privit (neperpendicular) de la un
unghi diferit de 90°, fără a surveni o degradare excesivă a imaginii, măsurat în grade,
orizontal şi vertical.
CRT vs LCD
Monitorul CRT Monitorul LCD
Aspecte pozitive Aspecte negative Aspecte pozitive Aspecte negative
Raport de contrast Dimensiune şi masă Raport scăzut de

Foarte compact şi uşor
foarte ridicat mari contrast
Viteză mică de răspuns Consum mare Consum redus Viteză mare de răspuns
Fără distorsiuni
Culoare excelentă Distorsiune geometrică geometrice Adâncime fixă a culorilor
Poate afişa nativ în Există riscul de a apărea Rezistent Prezintă o singură
16
16
17
17
18
18
modemuri de cablu TV
modemuri radio (legatură wireless)
modemuri hardware (execută toate operaţiile de modulaţie,
demodulaţie şi compresie)
modemuri software (majoritatea operaţiilor cad în sarcina
microprocesorului computerului)
1.2.5.2 Touchscreen-ul
Este un ecran capabil de a simţi prezenţa şi poziţia unei atingeri asupra sa. Este des întalnit la
ATM-uri, telefoane mobile şi PDA-uri.
1.2.5.3 Dispozitive de stocare a datelor
Din această categorie fac parte: CD-ul, DVD-ul, Blu-ray-ul, HDD-ul extern şi intern, memory
flash USB, cardurile de memorie.
Memoria internă a calculatorului este zona de stocare temporară a datelor într-un calculator.
Deoarece calculatorul recunoaste numai două stări, datele supuse prelucrării sunt transformate în
şiruri de cifre de 0 si 1, indiferent de tipul de memorie.
Bit-ul (binay digit – cifra binara) reprezintă cea mai mică unitate de date ce poate fi reprezentată
şi prelucrată de calculator. O succesiune de 8 biţi formează un byte sau octet.
Deoarece datele reprezentate în memorie ocupă o succesiune de bytes, acestea sunt exprimate în
multiplii unui byte astfel:
1 kilobyte (KB) = 1024 bytes 210 bytes

1 megabyte (MB) = 1024 Kbytes 210 Kbytes
19
19
1 gigabyte (GB) = 1024 Mbytes 210 Mbytes

1 terrabyte (TB) = 1024 Gbytes 210 Gbytes
1 petabyte (PB) = 1024 Tbytes 210 Tbytes
1 exabyte (EB) = 1024 Pbytes 210 Pbytes
Principalele caracteristici de performanţă ale dispozitivelor de stocare a datelor sunt:

capacitatea de stocare
timpul de acces (timpul ce se consumă din momentul emiterii unei cereri de citire sau
scriere şi până în momentul când începe efectiv transferul de date şi se măsoară în
milisecunde)
rata de transfer ( cantitatea de informaţie ce se transferă într-o secundă)
viteza de lucru: influenţează direct rata de transfer şi timpul de acces
CD-ul (Compact Disc), numit şi disc optic, poate memora între 650-900 Mb de date, deci permit
stocarea unor programe mari, cum ar fi programele multimedia. CD-ul prezintă dezavantaje
datorate timpului de acces mai mare şi ratei de transfer mai mici.
Există mai multe variante de CD-uri:

CD-ROM – folosite pentru datele din calculator, nemodificabile (Read Only Memory)
CDA – folosite pentru datele de tip audio.
CD-R – folosite de către utilizatorpentru o singură înregistrare (Recordable)
CD-RW - discuri care pot fi înregistrare de mai multe ori (Re-Writable)
SACD - discuri pentru înregistrări audio de calitate superioară
DVD-ul ( VideDigitao Disc sau Digital Versatile Disc) este un dispozitiv de stocare optic care
vine ca succesor al CD-ului, cu o capacitate de aproape 7 ori mai mare (4,7 – 15 Gb) care
permite stocarea de jocuri, pachete de programe şi filme. Spre deosebire de CD, un DVD poate
avea două feţe pe care să se înregistreze informaţie.
Blue-ray (denumirea provine de la culoarea albastru-violet a razei laser cu care se fac citirea şi
scrierea) este un disc optic de mare densitate folosit pentru stocarea de date, în special
înregistrări video de înaltă rezoluţie.
Blu-ray are o capacitate de memorie de 25 GB pe fiecare strat, de peste 5 ori mai mult decât
DVD-urile cu un strat (care au 4,7 GB) iar cele cu două straturi 50 GB care echivalează cu
aproximativ 9 ore de video în format HD (Hyde Definition) sau 23 ore de video in format SD
(Standard Definition).
Dacă în cazul unui CD viteza 1X echivalează cu 150KB/s iar în cazul unui
DVD un X echivaleaza cu 1.38MB/s, discurile blu-ray au ridicat standardul la
4.5MB/s.
HDD-ul (Hard disk-ul) este una dintre componentele cele mai importante ale
unui calculator. De capacitatea lui (40 GB, 350GB, 500GB, chiar de ordinul
20
20
TB) depinde cantitatea de informaţie pe care o putem păstra la un moment dat pe calculator, dar
şi viteza acestuia (5400 – 7200 rotaţii pe minut) este un factor care are o importanţă foarte mare.
Acestea pot fi interne sau extene, cele externe fiind conectate la calculator prin cablu USB.
Memory flash este o memorie nevolatilă (datele persistă şi fără alimentare cu energie electrică),
care la nevoie poate fi ştearsă sau reîncărcată cu date, avand capaciatea de 1GB -35 GB fiind
conectată la calculator prin port USB.
Cardurile de memorie
Cardurile de memorie flash se utilizează pentru stocarea si transferul datelor pe
diverse dispozitive electronice portabile (Laptop, telefon, aparat foto) şi nu nu mai,
având capacitatea de memorie cuprinsă între 16MB – 128GB .
Există mai multe tipuri de carduri de memorie:

cu standard deschis (CompactFlash, SecureDigital si MultiMediaCard)
cu standard închis (MemoryStick (Sony, Samsung) şi xD-Picture
(Olympus, Fuji)).
1.3 Sistemul de operare

Un sistem de operare (SO-Operating System), reprezintă un software (program) care este parte
integrantă a unui sistem, echipament sau aparat computerizat, şi care se ocupă de gestionarea şi
coordonarea activităţilor acestuia. Sistemul computerizat poate fi un computer, o staţie de lucru
(workstation), un server, un PC, un notebook, un smartphone, un aparat de navigaţie rutieră
(GPS).
Funcţiile sistemului de operare
Pentru a îndeplini rolul de interfaţã între hardware şi utilizatori, un sistem de operare trebuie sã
fie capabil îndeplineascã urmãtoarele funcţii:
21
21
Oferirea posibilitãţii de lansare în execuţie a programelor de aplicaţie. In acest sens,

sistemul de operare trebuie sã dispunã de- un editor de texte, un translator, un editor de
legãturi.
Alocarea resurselor necesare executãrii programelor, se realizeazã prin identificarea
programelor ce se executã, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice şi a
cerinţelor privind protecţia datelor.
Facilitãţi pentru compresia datelor, sortare,
interclasare, catalogarea şi întreţinerea bibliotecilor,
prin programele utilitare disponibile.
Planificarea execuţiei lucrãrilor dupã anumite criterii,
pentru utilizarea eficientã a unitaţii centrale de
prelucrare.
Asistarea execuţiei programelor prin comunicaţia
sistem de calcul-utilizator, atât la nivel hardware, cât
şi la nivel software.
Tipuri de sisteme de operare
In principal, în cazul calculatoarelor personale existã douã
tipuri de sisteme de operare:
Monotasking care executã un singur program la un
moment dat, realizând douã funcţii de bazã:
încãrcarea şi execuţia programelor şi asigurarea unor
interferenţe cu dispozitivele periferice (MS-DOS)
Multitasking la care nucleul sistemului de operare
trebuie sã asigure suplimentar partajarea tipului între
programele ce se executã şi gestiunea alocãrii
resurselor sistemului (Windows, Linux, MacOSX)
Componenetele sistemului de operare
Sistemul de operare este format din doua componente:
nucleu şi interfaţă.
Nucleul conţine toate programele necesare pentru
gestionarea resurselor calculatorului şi pentru
controlarea activităţii echipamentelor şi a
programelor.
Interfata sistemului de operare defineşte modul în
care utilizatorul interacţionează cu sistemul de
operare. Ea asigură comunicarea dintre utilizator şi
calculator astfel: utilizatorul transmite comenzi
calculatorului prin intermediul tastaturii sau mouse-
ului, iar calculatorul transmite mesaje utilizatorului
prin intermediul monitorului.
Evoluţia sistemelor de operare:
Compania Microsoft a lansat prima versiune a celebrului sistem de operare Windows pe 20
noiembrie 1985. În prezent, Microsoft este cel mai mare producător de software la nivel mondial,
iar sistemele de operare Windows se găsesc pe 90% dintre calculatoarele din întreaga lume.
Ultima versiune, Windows 7, lansată în anul 2007, are ca cerinţe minime procesor de 1 GHz,
memorie de 1 GB RAM, 16 GB spaţiu pe hard disc.
Alte sisteme de operarare:
22
MS-DOS (MicroSoft-Disk Operating System)

Apple DOS
1.0
OS/2 (Operating System/2)
UNIX
NOVELL 2.0
WINDOWS
LINUX
MacOSX 3.0
1.4. Tipuri de software: utilitare şi de aplicaţii

Un sistem de calcul nu poate sã prelucreze date fãrã sã fie programat. Potentialul reprezentat de
echipamentele hardware ale unui calculator este exploatat de catre programele acestuia denu mite
software.
Softwarele se împart în două mari categorii:

Software-ul de sistem este gratuit, se livrează împreuna cu calculatorul şi asig ură
functionarea calculatorului. Acest software de sistem cuprinde la rândul său alte d ouă
subcategorii diferite de programe:
prima subcategorie conţine programe de mici dimensiuni ce furnizează rutine
elementare atât pentru funcţionarea componentelor hardware cât şi pentru iniţie rea
pornirii calculatorului şi sunt păstrate în dispozitive de memorie specială denu mite
Read Only Memory - Basic Input Output System (ROM-BIOS)
a doua subcategorie o constituie ansamblul de programe reunit sub numele de sistem
de operare care folosind micile programe din prima categorie asigură funcţionarea
calculatorului şi controlează starea dispozitivelor acestuia.
Software-ul de sistem este indispensabil, inexistenta sau deteriorarea sa fac ca
sistemul de calcul să nu funcţioneze sau să funcţioneze eronat.
Softwarele utilitare sau softwarele de aplicatii sunt folositoare doar anumitor utilizatori,
cum ar fi programe pentru desenare sau pentru realizare de publicaţii etc.
Întrucât gama activitatilor umane este foarte variată, iar complexitatea calculatoarelor moderne
este foarte mare, există multe tipuri de software de aplicaţii, de obicei în cadrul fiecărei categorii
existând cel puţin două aplicaţii oferite de firme diferite.
Principalele tipuri de software
POSDRU/ 80 / 2.3 / S / 54100 F II APTT PENTRU V IITOR - PROGRAM DE FORMARE PROFES IONALĂ CONT INUĂ
PENTRU ANGAJAŢII DIN ALIMENTAŢ IE PUBL ICĂ , TRANSPORTUR I ŞI TELECOMUN ICAŢ II
23
1.5. Ergonomia postului de lucru
Ergonomia muncii la calculator ia în considerare o mulţime de factori, care includ amenajarea

postului de lucru la calculator, definirea sarcinii şi a metodelor de muncă, organizarea spaţială
încăperii de lucru, ambianţa luminoasă, sonoră şi termică, factorii psihosociali legali şi de sarcina
de muncă, operator, aparatura tehnică şi colectivul de muncă.
Câteva norme de protecţie, care ajuta la crearea unui
mediu de lucru sănătos pentru utilizatorii de computere
sunt:
Pastrarea unei distante optime fata de
monitor, pentru a evita afectarea ochilor,
Utilizarea ecranelor de protectie;
Pozitionarea adecvata a monitorului, mouse-
ului si tastaturii;
Utilizarea unor scaune reglabile;
Distanta adecvata pentru genunchi si coapse
de la birou sau terminal;
Tastatura ergonomica cu un design ce permite
o pozitionare corecta a mâinilor;
Luminozitate si aerisire buna a încaperii;
Pauze de10 minute dupa fiecare 50 de minute
în fata calculatorului.
:
1.6. Masuri de sanatate si siguranta in utilizarea calculatorului
Termenul de siguranta se refera atât la persoana care foloseste computerul, cât si la datele care
se prelucreaza.
Astfel, lucrul la computer presupune respectarea tuturor regulilor ce trebuie luate în
considerare ori de câte ori se lucreaza cu aparate si dispozitive electrice si electronice: evitarea
atingerii surselor de curent, evitarea folosirii de cabluri neizolate, etc.
Este posibil sa se întrerupa curentul sau sa aiba loc cresteri bruste de tensiune. Câteva moduri
în care se pot preveni stricaciunile provocate hard-diskului si fisierelor
Folosirea unei UPS (uninterruptible power supply -sursa continua de curent);
Folosirea unui dispozitiv ce poate avertiza asupra cresterile de tensiune;
Salvarea fisierele în mod regulat;
Realizând un backup complet în mod regulat (termen prin care se desemneaza
executarea periodica de copii, pentru a evita pierderea informatiilor (date primare sau
rezultate ale prelucrarilor).
24
24
1.7. Legislaţia privind drepturile de autor
Copyright (drept de autor)este modalitatea legală de protejare împotriva copierii

neautorizate şi a plagiatului lucrărilor literare, ştiinţifice, artistice, informatice sau de orice alt fel,
publicate sau nepublicate, cu condiţia ca acestea să aibă o formă prin care să fie percepute prin
văz, auz, atingere.
Termenii freeware, shareware şi licenţă
Freeware reprezintă regimul de copiere pentru acele programe pentru computer care au
drepturi de autor înregistrate și sunt accesibile pentru a fi utilizate gratuit, pentru o perioadă
nelimitată de timp.
Shareware reprezintă regimul de copiere pentru acele programe pentru computer care
au drepturi de autor înregistrate și sunt accesibile pentru a fi utilizate de acei utilizatori
care plăteasc o sumă de bani, după o perioadă de testare a programelor.
Licenţă reprezintă obligaţia de a plăti un drept de folosire a aplicaţiilor şi programelor

pentru computer, achiziţionate de la autor.
Dintr-o lucrare protejată, folosiţi cât mai puţin din următoarele:
Motion Media 10% sau 3 minute
Text 10% sau 1000 cuvinte
250 de cuvinte; nu mai multe de 3 poezii de acelaşi autor;

Poezie
nu mai mult de 5 poezii dintr-o singură antologie
Muzica,versuri, video 10% sau 30 secunde
5 imagini de la un autor;
Fotografii şi Ilustratate
Nu mai mult de 10% sau 15 imagini dintr-o singură publicaţie
Seturi de date numerice 10% din 2500 câmpuri sau celule
25
25
Pentru mai multe detalii studiaţi Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe,
art. 30 din Cap. V si Art. 72 – 80 din Cap IX.
Test de verificare a cunostintelor 1
1. Hardware înseamnă:
a) programe specializate
b) totalitatea componentelor unui calculator – partea fizică
c) placa de bază a calculatorului
2. Software este:
a) totalitatea programelor ce asigură funcţionarea calculatorului
b) totalitatea componentelor fizice ale unui calculator
c) totalitatea datelor aflate în memoriile ROM si RAM
3. Unitatea elementară de măsură a informaţiei este:

a) byte
b) bit
c) un set de caractere
4. 1 byte reprezintă:
a) un caracter
b) o cifră binară
c) o succesiune de 8 biţi
5. Procesorul este:
a) dispozitivul care execută şi coordonează toate operaţiile cu informaţii executate în sistem
b) dispozitiv ce stochează informaţii
c) dispozitiv pentru introducerea datelor în computer
6. Harddiscul este:
a) dispozitiv utilizat pentru transfer de informaţii
b) dispozitiv ce stochează pe un disc magnetic informaţii
c) memoria calculatorului
26
26
7. Harddiscul se caracterizează prin:

a) capacitatea de stocare, calitatea semnalului video transmis către monitor
b) viteza medie de transfer a datelor, claritatea imaginii
c) capacitatea de stocare, viteza medie de transfer a datelor
8. Monitorul este ecranul pe care se urmăresc rezultatelor operării pe computer.

Caracteristicile acestuia sunt:
a) lungimea diagonalei, claritatea imaginii, viteza de transfer a informaţiei
b) lungimea diagonalei, frecvenţa verticală de împrospătare a imaginii pe monitor, claritatea
imaginii
c) lungimea diagonalei, claritatea imaginii, capacitatea de stocare a informaţiei
9. Dacă veţi cumpăra un calculator, de ce veţi tine cont mai mult?

a) viteza de rotaţie a HDD
b) tipul de microprocesor
c) dimensiunea monitorului
27
27
Test de verificare a cunostintelor 2
1. Noţiunea de memorie RAM se traduce prin:

a) Random Acces Memory;
b) Random Auxiliary Memory;
c) Run Auxiliary Memory;
d) Run Acces Memory.
2. Care dintre următoarele tipuri de imprimantă folosesc toner:

a) Imprimantele matriceale;
b) Imprimantele cu jet de cerneală;
c) Imprimantele laser;
d) Nici una din cele menţionate.
3. Dispozitivul prin care se poate configura o conexiune la Internet se numeşte:

a) Scanner;
b) Modem;
c) Mouse;
d) Card reader.
4. Sistemul de memorie a unui PC contine:

a) Doar memorie externa
b) Doar memorie interna
c) Si memorie interna si memorie externa
d) Memorie exterioara
5. CPU se mai numeste si:

a) Hard-disk
b) Placa de baza
c) Placa de retea
d) Procesor
6. Care din urmatoarele dispozitive de stocare a datelor sunt dispozitive optice de

stocare a datelor:
a) DVD
b) Hard-diskul
28
28
c) CD-ROM
d) Discheta
7. Hard-diskul este:
a) Un dispozitiv de scriere a datelor
b) Un dispozitiv de stocare a datelor
c) Un dispozitiv care poate inlocui procesorul
d) Un dispozitiv care are rolul procesorului
8. Viteza de lucru a procesorului se măsoară în:

a) GB;
b) Hz;
c) KB;
d) Inch.
9. Modemul este:
a) piesa cu care se poate asculta muzica
b) piesa care ajuta la functionarea corecta a PC-ului
c) piesa care conecteaza PC-ul la internet
d) Nu exista aceasta piesa
29
29
Raspunsuri
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Test 1 b a b c a b c b b
Test 2 a c b c d a b b c
30
30

Sistem de Calcul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistem de Calcul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Investeşte în oameni !

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Axa prioritara: 2. „Corelarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii”

Domeniul major de interventie: 2.3 „Acces si participare la formare profesionala continua”

Titlul proiectului: „Fii APTT pentru viitor – program de Formare profesionala

Beneficiar: Colegiul Tehnic de Posta si Telecomunicatii „Gh. Airinei”

Cod Contract: POSDRU / 80 / 2.3 / S / 54100

COLEGIUL TEHNIC DE POŞTĂ ŞI TELECOMUNICAŢII “GHEORGHE AIRINEI”

PROIECT APTT – 2011

Prof. STAN CLAUDIA ELENA

Cap 1. Utilizarea unui sistem de calcul

La finalul acestui capitol veţi fi capabili să:

1.1. Arhitectura unui sistem de calcul

1.1.1 Ce este un calculator?

1.1.2 Tipuri de calculatoare

1.2. Structura unui calculator

Un calculator prezintă două componente de bază: hardware şi software.

1.2.1. Unitatea centrală

Este componenta principală care coordonează întreaga activitate a unui

bază (motherboard), dispozitivul care interconectează toate componentele computerului, atât

3. Discul Hard (HDD) – dispozitivul principal de stocare a

capacităţii minuscule de stocare, raportat la standardele de astăzi, dar şi din cauza

5. Controller-ele de discuri – majoritatea plăcilor de bază ale calculatoarelor personale

6. Sloturi de expansiune – sunt folosite, asemenea

8. Placa de sunet – continele circuitele electronice necesare

9. Memoria RAM(Random Access Memory) – memorie cu acces

11. Ceasul intern al sistemului (RTC - Real Time Clock) – un

12. CMOS – un microcip de memorie special, alimentat

13. BIOS – dacă microprocesorul poate fi supranumit creierul

14. Bateria CMOS – descrisă la punctul 11; rareori este cazul

15. Microprocesorul – denumit şi CPU – central processing unit –

16. Cooler-ul – microprocesorul produce foarte

17. Ventilator – folosit la răcirea interiorului

18. Porturile USB – conectori prin intermediul cărora ataşăm

19. Interfaţa mouse de tip PS2 – un

20. Interfaţa tastatură de tip mini-DIN – cu aspect identic

21. Portul de reţea – în majoritatea covârşitoare a cazurilor un port RJ-45, permite

23. Porturile seriale – majoritatea calculatoarelor sunt prevăzute cu

24. Conectorii plăcii de sunet – descrişi la punctul 8,

1.2.2 Dispozitive periferice

Dispozitivele de ieşire sunt folosite pentru a comunica utilizatorului rezultatele operaţiilor

Dispozitivele de intrare-iesire sunt utilizate pentru a realiza comunicarea in ambele sensuri,

1.2.3 Dispozitivele de intrare

Tastatura este o componentă hardware periferică de intrare a calculatorului ce permite

Nr. Denumire tasta Actiune

BACKSPACE Ştergerea tuturor caracterelor aflate la stânga

Scrierea cu litere majuscule, pentru acesta

Utilizată pentru comenzi care sunt lansate în

Activarea barei de meniuri a softurilor, dar şi

Activează meniul START

Permite să evitam executarea unei comenzi în

Navigarea rapidă între elementele importante

Introduce spaţii goale în text

Atunci când tasta este activată (situaţia

Ne duce la începutul unui text

Ne duce la sfârşitul unui text

Ne urcă cu o pagină (ecran) în cadrul unui text

Ne coboară cu o pagină (ecran) în cadrul unui

Şterge caracterele aflate la dreapta cursorului

Tastaturile mai noi au o serie de butoane suplimentare care sunt

Conectarea tastaturii la calculator se poate realiza în mai

Observaţie Exista posibilitatea adapatării mufelor PS2 la USB folosind

1.2.3.2 Mouse-ul Click dreapta