Universitatea “Politehnica” din București

Facultatea: Inginerie Industriala si Robotica

Specializarea: Ingineria si Managementul Proceselor de Sudare si Control
An universitar 2019_2020

PROIECT
MANAGEMENTUL PRODUCŢIEI DE
STRUCTURI SUDATE

Student Masterand : Ghinea Alexandru-Nicolae

Conducător științific
CONF. DR. ING . CICIC DUMITRU

Numele şi prenumele masterandului: Ghinea Alexandru-Nicolae

Data primirii temei de proiect:
Data predării temei de proiect:
 Tema :
Pentru produsul Recuperator de gaze realizat din oţelul SA 516 GR. 70, se cere
să se aplice soluţia informatică neintegrată „Microsoft Project profesional”şi soluţia
informatică neintegrată „E-weld” respectând etapele indicate în cuprinsul de mai
jos.

CUPRINS
Nr. Denumire* Pagina
Crt
.
1 Descriere produs. Caracteristici tehnico-
funcţionale, dimensiuni de gabarit, etc.
2 Caracterizare materiale de bază. Compoziţie
chimică, caracteristici mecanice, etc.
3 Analiza îmbinărilor sudate. Grosimi de material,
traiectorie, tip de rost, procedeul de sudare ales,
valorile parametrilor tehnologiei de sudare (cel
puțin Is, Ua, vs, nt) etc.
4 Calcul necesarul de timp pentru obținerea
îmbinărilor sudate
5 Stabilirea ordinii de realizare a componentelor
6 Stabilirea etapelor procesului tehnologic de
sudare a componentelor produsului
7 Stabilirea, pentru fiecare îmbinare sudată,
necesarul de resurse umane, echipamente,
materiale, costuri, etc. în vederea obţinerii
componentelor.
8 Implementarea activităților aferente procesului
tehnologic de sudare în sistemul informatic
neintegrat „Microsoft Project Profesional”
 9 Obţinerea din sistemul informatic neintegrat
„Microsoft Project” a schemelor :Gant Chart,
Network Diagram, Resource Graph, Resource
Usage, Task Usage, etc.
10 Utilizarea soluţiei informatică neintegrată „E-
Weld” pentru generarea costurilor, necesarului de
material, consumuri, schiţe îmbinări sudate, etc.
11 Generarea documentaţiei tehnologice, WPS,
WPAR, etc., necesară operaţiilor de sudare, cu
ajutorul unor soluţii informatice neintegrate (AWS
D1.1./AWS D1.5, etc).
12 Bibliografie
* Toate punctele sunt obligatorii
** Studentul masterand poate adăuga în cadrul cuprinsului şi alte
elemente, dar fără a elimina elementele existente.
*** Predarea proiectului se face în cadrul ultimei ședințe.
Capitolul 1
Descriere produs. Caracteristici tehnico-funcţionale,
dimensiuni de gabarit, etc.

Produsul este format din elemente sudate de tipul virola ca parte constructiva
a mantalei, doua funduri elipsoidale amplasate la capetele produsului , ștuțurile
constituind legătura intre recipientul sub presiune si conductele exterioare ce
urmează a fi conectate.

Principalele caracteristici tehnico-functionale ale structurii sudate sunt:

-mediul de fuctionare : in aer liber sub actiunea umiditatii si schimbarilor de

temperaturi.
-elementele component

-dimensiunile de gabarit;
-caracteristicile tehnice ale produsului.

Aceste caracteristici se regăsesc in figura 1.1.

Figura 1.1.Schita recuperator de gaze

 Tabelul 1.2. Caracteristicile tehnice

Caracteristica Coeficient/Valoare

Volumul 151 m3
Greutatea 13340 kg

admisibil
Presiunea maxima a de 8,5[ MPa]
lucru
Presiunea de calcul 9,9[ MPa]

Presiunea de incercare 9,5 [MPa]

admisibi
Temperatura maxima la de 150 °C
lucru
Gradul de umplere maxim 75%

Dimensiunile de gabarit ale produsului sunt prezentate in tabelul 1.3.

Tabelul 1.3. Dimensiunile de gabarit ale produsului.

Lungime 22000mm
Diametru 3100mm

Produsul este format din 9 virole sudate cap la cap cu lungimi cuprinse intre 1300mm
si 3000mm.
Capitolul 2
Caracterizare materiale de bază. Compoziţie chimică,
caracteristici mecanice, etc.
Prezentarea caracteristicilor materialului de baza
In acest subcapitol sunt prezentate elemente legate de: compoziția chimica,
caracteristici mecanice, analiza structurala a materialului de baza SA 516 GR. 70
material impus de către proiectantul construcției sudate in tabelul 2.1.

Tabel 2.1.Compozițiachimica a materialului SA 516 Gr. 70 conform standardului

ASTM/ASME[EN10204 3.1] [3]

Compoziție Procentaj Compoziție Procentaj

C 0.10/0.22 Cr 0.3
Si 0.6 Cu 0.3
Mn 1.0/1.7 Ni 0.3
P 0.03 Mo 0.08
S 0.03 Nb 0.01
Al 0.02 Ti 0.03
O parte din caracteristicile mecanice a otelului SA 516 Gr. 70 conform
standardului ASTM/ASME [EN10204 3.1] sunt prezentate in tabelul 2.1.2.[3]

Tabel 2.2. Caracteristicile mecanice ale otelului SA 516 gr. 70[3]

Rezistent
a la rupere 550
(N/mm2)
Rm
Limita de curgere 335
(N/mm2)
Rp0,2

Materialul de baza din care este confecționat produsul este un otel impus de
către proiectantul constructiei sudate.
Alegerea materialelor de adaos şi a celor auxiliare
Pentru a fi corespunzător materialul de adaos trebuie sa îndeplinească următoarele
condiții:
-sa aibă o compoziție chimica apropiata de cea a materialului de baza

- sa rezulte suduri cu proprietăți mecanice apropiate de cele ale metalului de

baza. Din acest punct de vedere proprietatea care se urmărește in primul rând este
tenacitatea.

- prin solidificare sa rezulte structuri omogene, cu granulație fina.

- sa corespunda condițiilor de mediu in care lucrează piesa

- sa fie ușor prelucrabil

In afara materialului care intra direct in masa cusăturii ( sârme, electrozi ) se

considera drept material de adaos si materialele care contribuie la alierea sudurii
( învelișuri, fluxuri)

Materialul de adaos utilizat la sudare este fabricat de obicei sub forma de

sarma plina, sarma tubulara cu miez de pulberi, banda laminata sau cu miez de
pulberi si mai rar sub forma de vergele turnate sau fâșii de tabla aliata. Rolul
principal al tuturor acestor materiale este de a participa la formarea băii metalice si de
a completa fizic spațiul rostului.[17]

In multe situații, metalul de adaos poate avea si un rol chimic sau de aliere,
contribuind la obținerea unui metal depus prin sudare cu proprietăți superioare. Spre
exemplu, sarma de suduraOK AUTROD 12.64 conform standardului [EN ISO 14341-
A - G4Si1], utilizata la sudarea in Ar+CO2(18%), conține o cantitate suplimentara de
Mn si Si fata de sarma obișnuita, care compensează efectul oxidant al mediului
protector CO2.[18]
OK AUTROD 12.64 [EN ISO 14341-A - G4Si1] este o sarma plina triplu
dezoxidizata acoperita cu cupru pentru procedeul de sudare MAG , ideala pentru
structuri din oțeluri structurale și sub presiune cu granulație ușoară și fină, precum și
oțeluri de construcții navale
Electrodul de sârmă este capabil să producă suduri de înaltă calitate , precum și din
oțel cu diferite nivele de carbon.

Datorită adăugării de dezoxidanți, Al-Ti-Zr, electrodul de sârmă poate fi de

asemenea utilizat pentru sudarea oțelurilor cu o suprafață ruginită sau murdară, fără
a sacrifica calitatea sudurii.

Compoziția chimica a materialului de adaos este prezentata in tabelul 2.6.

Mn C Si
1.68 0.074 0.95
Tabel 2.6.Compozițiachimica a materialului de adaos
Analiza îmbinării sudate

In acest subpunct al capitolului de vor prezenta elemente

legate de: -tipul de imbinare longitudinala prezentata in
figura 2.33 -identificare pe desenul de ansamblu a
sudurilor

-codificarea imbinarilor sudate

-centralizarea informațiilor in legătura cu îmbinarea sudata precum: lungime,

dimensiuni geometrice,

arie, codificare, tipul rost, dimensiuni geometrice ale cordonului

Fig 2.23 Rostul imbinarilor sudate de tip Y (longitudinal)

Identificarea sudurilor pe schița desenului de ansamblu in figura 2.3.

Figura 2.3. Schițadesenului de ansamblu

Capitolul 3
Analiza îmbinărilor sudate. Grosimi de material,
traiectorie, tip de rost, procedeul de sudare ales, valorile
parametrilor tehnologiei de sudare (cel puțin Is, Ua, vs, nt)
etc.
Imbinarea C5
 Tabel2.4.Cod suduri
Tip
Nr. Dimensiuni
de
Crt. Codificare Lungime Arie Traiectorie Geometrice
rost
1 Y SC1;SC2;SC3;SC4 1414mm Circulara
b=3
2 Y SK1;SK2;SK3;SK4;SK5 3770mm Circulara
c=4
C1;C2;C3;C4;C5;C6;C7;C
3 Y 8;C9;C10 9689mm Circulara
unghi=60
L1 1500mm
L2 1650mm
L3 1300mm
L4 2400mm
Valori
4 Y L5 3000mm
impuse de
L6 2400mm 11mm2
Longitudina
la proiectantul
L7 3000mm
construcțiil
or
L8 2400mm
sudate.
L9 1440mm
\
Alegerea procedeului de sudare
In acest subcapitol este prezentata metoda ELECTRE simplificata de alegere a
procedeului optim de sudare conform unor criterii : calitatea îmbinării sudate, costul
de realizare a acesteia, productivitatea, accesibilitatea la locul îmbinării precum si
posibilitatea de mecanizare si automatizare a procedeului.In cadrul acestei metode s-
au ales procedeele de sudare (numărului de referința conform ISO 4063):

-Sudarea automata sub strat de flux (SAF-121)

-Sudarea in mediu de gaze cu electrod fuzibil (MAG-135)

-Sudarea in mediu de gaze cu electrod nefuzibil (WIG-141)
-Sudarea manuala cu electrod învelit (SMEI-111)
Calitat Productivitate Accesibilitat Posibilitate
Criterii e Costul a ea a Total
la locul de
îmbină
ri mecanizare
Procedee sudate
SMEI 5 10 2 10 1 51

SAF 8 9 10 7 10 89

MAG 9 9 9 8 10 91

WIG 10 9 5 7 8 81

PONDERE 3 2 2 1 2

Tabel 2.5. Metoda Electre

Folosind metoda ELECTRE a rezultat ca procedeu optim de sudare, procedeul MAG.
 Procedeul de sudare MAG (Metal activ gaz) [9]
Este o îmbunătățire a procesului de sudare SMEI. Cu toate că procesul de
sudare este asemănător, totuși aparatele de sudare precum și pistoletul de sudare se
deosebesc semnificativ. Diferența majoră o constă introducerea de gaz protector la
locul sudării, care înlocuiește învelișul electrodului. Gazul protector, cum reiese și din
denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudareefectivă (arcul electric și baia de
metal topit).
Deoarece majoritatea metalelor reacționează cu aerul formându-se oxizi, care
deteriorează grav caracteristicile mecanice ale îmbinării, este necesar ca în imediata
vecinătate a procesului de sudare să nu fie aer. Acest lucru se realizează prin
intermediul gazului protector MAG (Metal Activ Gas). Gazele active se folosesc la
sudarea oțelurilor obișnuite, de construcții sau înalt aliate. În cazul proceselor de
sudare MAG electrodul folosit este așa-numită sârmă de sudură.
Astfel prin orificiul dintre cele două diuze va curge gazul protector. Tensiunea
aplicată arcului electric este cu mici excepții continuă, cu formă de undă staționară
sau pulsată. Rata de depunere ajunge în aplicațiile industriale curente la 3– 4 kg/h.
Pentru a permite un transfer dirijat, cu un grad de stropire cât mai redus, cele două
surse de sudare sunt sincronizate electronic. În același timp parametrii celor două
surse pot fi reglați individual, astfel că e posibil să se sudeze de exemplu cu două
diametre de sârmă, sau chiar cu două procedee diferite (normal și pulsat).

Ca rezultat se pot obține cusături sudate având o calitate deosebită, rate mari de
depunere și în același timp o stropire redusă, toate acestea la viteze de sudare care
ating frecvent 3~4 m/min. La sudarea tablelor subțiri (2–3 mm), procesul TANDEM
poate asigura chiar viteze de până la 6 m/min. La sudarea tablelor medii/groase se pot
obține cote ale îmbinărilor de colț de până la 8 mm, dintr-o singură trecere.

Gazul protector, cum reiese și din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare

efectivă (arcul electric și baia metalică) Sarma electrod se livrează sub forma de
bobine, dintrediametrele standardizate cele mai uzuale fiind 0.6; 0.8; 1.0; 1.2; 1.6 mm
, având in vedere ca este vorba despre procedeul MAG 135 ,se folosește sarma plina.
Avantaje ale procedeului de sudat MAG:
-Are un grad înalt de universalitate
-Sudarea tuturor materialelor
-Posibilitate de automatizare sau robotizare in funcție de
aplicație
-Obținerea unor îmbinări de foarte buna calitate
-Posibilitatea de sudare in orice poziție
Dezavantaje ale procedeului de sudat MAG:
-Echipamente de sudare mai mari si mai scumpe;
-Sensibil la curenți de aer (evitarea sudarii in spațiu deschis);

In următoarea figura 2.5. va este prezentata schema de principiu a postului de lucru

MAG.

[10] Figura 2.5.SchemaInstalațieMAG.

Capitolul 4
Calcul necesarul de timp pentru obținerea îmbinărilor
sudate

Calculul necesarului de timppentruobtinereaimbinarilorsudate

Timpul de sudare se calculează cu relația

 t s=(100 ∙n t )/vs [min]

Unde:- nt – numărul de trecerei

- vs – viteza de sudare

t s=(100 ∙6)/6,5=92.3 min

Capitolul 5
Stabilirea ordinii de realizare a componentelor

Stabilirea ordinii de realizare a componentelor

A) Virola 1

B) Capac 1

C) Virola 2

D)capac 2

E Virola 3

F) Flansele

G) Gura de vizitare

H) Picioarele de pozitionare
Capitolul 6
Stabilirea etapelor procesului tehnologic de sudare a
componentelor produsului

Stabilirea etapelor procesului tehnologic de sudare a componentelor produsului

Pentru pregătirea sudării sunt necesare : -Curatarea semifabricatului

Spalarea – îndepărtarea impuritătilor neaderente de tip praf, uleiuri și grăsimi ușoare

prin tamponare, imersare sau pulverizare de lichid cu detergenți. Prin spălare se pot
indepărta impurități de tip:
 grasimi
 ulei;
 praf;
 Îndreptareasemifabricatului
Îndreptareaesteoperațiatehnologică de înlaturare a deformațiilor permanente ale
semifabricatelor prin actiunea unor forte exterioare.
Prin îndreptare se asigură semifabricatelor starea plană sau rectilinie a
suprafeţelor. Deformaţiile permanente apar din următoarele cause [9]:
- transportul necorespunzător al pieselor şi semifabricatelor;
- depozitare necorespunzătoare;
- manevrare greşită;
Capiolul 7
Stabilirea, pentru fiecare îmbinare sudată, necesarul de
resurse umane, echipamente, materiale, costuri, etc. în
vederea obţinerii componentelor.

Nr.c Codifi Operatie Resursa umana Echipamen Materiale Cosuri

rt care / te
Activitat
e/
Proces
1 CL1 1 Inginer 1 - - 50 lei
25 lei(s)
2 Tehnician 1 Stivuior - 100 lei
Macara 10 lei(s)
3 Operator CNC 1 CNC CNC 15(s)
Inginer PC Laser 100
Proiectant 1 25(s)
Inginer 20(s)
Tehnolog 1
(dxf;dwg;lst)
4 Controlor 1 OP 20(s)
5 Tehnician 1 Macara Transpor 10(s)
t material 25
debitat
6 Operator CNC 2 Roluire 10(s)
7 Controlor 1 OP 20(s)
8 Sudor 1 Aparat Prindere 10(s)
Lacatus 1 sudura in puncte 10(s)

9 Sudor 1 Aparat de Sudare 10(s)

sudura 50
10 Controlor 1 OP,LP,US 15(s)
CAPITOLUL 8
Implementarea activităților aferente procesului
tehnologic de sudare în sistemul informatic neintegrat
„Microsoft Project Profesional”
CAPITOLUL 9
Obţinerea din sistemul informatic neintegrat „Microsoft
Project” a schemelor :Gant Chart, Network Diagram,
Resource Graph, Resource Usage, Task Usage, etc.
CAPITOLUL 10
Utilizarea soluţiei informatică neintegrată „E-Weld”
pentru generarea costurilor, necesarului de material,
consumuri, schiţe îmbinări sudate, etc.

Tabel 10.1 Tabel excel caracteristici rost

FIG 10.2 Rata de depunere pentru procedeul MAG pentru un diametru de 0.8 mm
Velorile imbinarii reprezentate de Fig 10.3/10.4/10.5/10.6

Fig 10.3

Fig 10.4
Fig 10.5

Fig 10.6
CAPITOLUL 11
Generarea documentaţiei tehnologice, WPS, WPAR, etc.,
necesară operaţiilor de sudare, cu ajutorul unor soluţii
informatice neintegrate (AWS D1.1./AWS D1.5, etc).

WPS Fig 10.7

CAPITOLUL 12
Bibliografie

1. NotițecursTehnologia Sudării prinTopire1 și2– Rontescu,C.;

2. NotițecursAsigurarea Calității StructurilorSudate–Solomon, Gh.;

3. NotițecursMateriale șiTratamenteTermice pentru Structuri Sudate–Voiculescu, I.;

20/10/2019;

4. Microsoft Project 2016.

5. Proiect IOPS 2