Rugăciune la revărsatul zorilor – Sf.

Sofronie Saharov

Doamne Cel Veşnic şi Făcătorule a toate, Care în bunătatea Ta cea

nepătrunsă m-ai chemat la această viaţă, Care ai revărsat peste
mine harul Botezului şi pecetea Duhului Sfânt, Care ai s ădit în mine
dorinţa de a Te căuta pe Tine, singurul adevăratul Dumnezeu,
ascultă rugăciunea mea. N-am viaţă, nici lumină, nici bucurie, nici
înţelepciune, nici tărie fără numai în Tine, Dumnezeule. Din pricina
fărădelegilor mele nu îndrăznesc să-mi ridic ochii spre Tine. Dar Tu
ai spus ucenicilor Tăi: „Tot ce veţi cere în rug ăciune cu credin ţă,
veţi primi” şi: „Orice veţi cere în numele Meu, voi face vou ă”. De
aceea, îndrăznind, te chem: Păzeşte-mă de orice prihan ă a trupului
şi a duhului. Învaţă-mă să mă rog cum se cuvine. Binecuvânteaz ă
această zi pe care ai dat-o slugii Tale nevrednice. Cu puterea
binecuvântării Tale fă-mă în stare să grăiesc şi să lucrez în toat ă
vremea spre slava Ta cu duh curat, cu smerenie, răbdare, dragoste,
blândeţe, pace, curaj şi înţelepciune, dându-mi de-a pururea seama
de prezenţa Ta. Doamne Dumnezeule, în necuprinsa Ta bun ătate,
arată-mi calea voii Tale şi dă-mi să umblu în faţa Ta fără de păcat.

Tu Doamne, Tu ştii cele de care am nevoie. Cunoşti orbirea şi

neştiinţa mea, cunoşti neputinţa şi stricăciunea sufletului meu, dar
nici durerea şi întristarea mea nu-Ţi sunt ascunse Ţie. De aceea, te
rog, ascultă rugăciunea mea şi prin Duhul Tău Cel Sfânt înva ţă-m ă
calea pe care să merg; iar atunci când voinţa mea cea tic ăloas ă m ă
va conduce pe alte cărări nu mă cruţa, Doamne, ci sileşte-m ă s ă m ă
întorc spre Tine. Prin puterea iubirii Tale, fă-mă să mă ţin cu tărie de
ceea ce este bine. Păzeşte-mă de tot cuvântul sau fapta care stric ă
sufletul; de orice porniri care nu găsesc bună-plăcere înaintea Ta şi-l
rănesc pe semenul meu. Învaţă-mă ce trebuie să spun şi cum trebuie
să vorbesc. Dacă e voia Ta să nu răspund, fă-mă să tac în duh de
pace, să nu întristez, nici să-i rănesc pe semenii mei. Aşeaz ă-m ă în
calea poruncilor Tale şi până la ultima mea suflare să nu m ă laşi s ă
rătăcesc departe de lumina îndreptărilor Tale, ca poruncile tale s ă
fie singura lege a fiinţei mele pe acest pământ în veci. Doamne,
rogu-Te, ai milă de mine. Păzeşte-mă în întristarea şi nenorocirea
mea şi nu ascunde calea mântuirii de la mine.

În nebunia mea, Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe şi mari.

Dar îmi aduc pururea aminte de răutatea mea, de tic ăloşia şi
josnicia mea.  Miluieşte-mă! Nu mă depărta de la Faţa Ta din pricina
nevredniciei mele. Ci sporeşte în mine conştiinţa acestei nevrednicii
şi dă-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să te iubesc pe Tine aşa
cum ai poruncit: din toată inima mea şi din tot sufletul meu şi din tot
cugetul meu şi cu toată tăria mea - din toată ființa mea. Da, Doamne,
prin Duhul Tău Cel Sfânt învaţă-mă dreapta judecată şi cunoştinţă.
Dă-mi să cunosc adevărul Tău înainte de a intra în mormânt. Ţine-mă
în viaţă în această lume, ca să-ţi pot aduce pocăin ţă dup ă vrednicie.
Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, nici c ând mintea mea e oarbă
încă. Când Îţi va bineplăcea să pui capăt vieţii mele, dă-mi de veste
dinainte ca să-mi pot pregăti sufletul să vină înaintea Ta. Fii
cu mine, Doamne, în acel ceas înfricoșător şi dă-mi bucuria
mântuirii Tale. Curăţeşte-mă de toate gândurile tainice, de toată
răutatea ascunsă întru mine şi dă-mi răspuns bun la scaunul de
judecată.Doamne, în mare mila Ta şi necuprinsa Ta dragoste de
oameni, ascultă rugăciunea mea! Amin.

Rugăciunea dimineții – Sf. Sofronie Saharov

Dumnezeul Cel veșnic și Făcătorule al tuturor lucrurilor, Care în

neajunsa Ta bunătate m-ai chemat din neființă la această via ță,
Care mi-ai dăruit harul Botezului și al noii nașteri de sus, Care ai pus
pecetea Sfântului Duh pe mădularele trupului meu în Taina
Mirungerii și Care mi-ai dat dorința de a Te căuta, Tu, singurul
Dumnezeu Adevărat, auzi rugăciunea mea.

Eu n-am viață, lumină, bucurie, înțelepciune sau putere, decât numai

în Tine, Dumnezeule.  Nu îndrăznesc să ridic ochii spre Tine din
pricina nedreptăților mele. Dar Tu ai spus ucenicilor T ăi:  „Tot ce
veți cere cu credință în rugăciune veți primi”, și înc ă:  „Tot ceea ce
veți cere în numele Meu voi face”, de aceea îndr ăznesc s ă Te chem.
Curățește-mă de toată întinăciunea trupului și a sufletului și înva ță-
mă să mă rog Ție. Binecuvântează această zi pe care mi-ai d ăruit-o
mie, nevrednicului Tău rob, prin puterea binecuvântării Tale f ă-m ă
vrednic în toată vremea și în tot locul de a vorbi și a lucra întru slava
Ta, cu suflet curat, cu smerenie, răbdare și dragoste, cu blânde țe,
pace, bărbăție și înțelepciune, și de a fi totdeauna p ătruns de
prezența Ta. 

În nemărginita Ta bunătate, Doamne, arată-mi calea voii Tale și

dăruiește-mi să pășesc fără păcat sub privirea Ta. Doamne, Tu Care
cercetezi inimile și rărunchii, știi de ce am nevoie. Tu cuno ști
orbirea și neștiința mea, dar cunoști și dorirea mea, durerile inimii
mele și suferințele sufletului meu. De aceea Te rog ascult ă-mi
rugăciunea și prin Sfântul Tău Duh arată-mi calea pe care trebuie  să
merg. Și când voia mea cea vicleană mă va conduce pe alte drumuri,
nu mă cruța Doamne, dă-mi doar putere pe calea sfințeniei Tale. Prin
puterea dragostei Tale dăruiește-mi să mă lipesc de bine. Păze ște-
mă de tot cuvântul și fapta aducătoare de moarte sufletului meu, de
orice mișcare care ar putea să jignească sau să răneasc ă pe fratele
meu, învață-mă ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc. Iar
dacă voia Ta este să tac, inspiră-mă să păzesc tăcerea într-un duh
de pace, care să nu pricinuiască nici o întristare și nici o pagub ă
aproapelui meu.

Întărește-mă pe calea poruncilor Tale, Doamne, și până la ultima

mea suflare nu îngădui să mă îndepărtez de la lumina cuvintelor
Tale, astfel ca poruncile Tale să devină unica lege a fiin ței mele,
atât aici pe pământ, cât și în viața veșnică. Da, Doamne, Te rog ai
milă de mine, cruță-mă în necazul meu și în deznădejdea mea și nu-
mi ascunde calea mântuirii. Multe și mari sunt cererile mele,
Doamne, și totuși eu nu uit urâciunea păcatului meu.  Ai milă de
mine! Nu mă lepăda de la Fața Ta din pricina îndrăznelii mele, ci mai
curând sporește în mine această îndrăzneală și dăruiește-mi mie,
celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc după cum ai poruncit: cu
toată inima mea, cu tot sufletul meu, cu toată mintea mea, cu toat ă
puterea mea, cu toată ființa mea.  Da, Doamne, prin Duhul Tău cel
Sfânt învață-mă bunătatea, viața dreaptă și cunoștința, ajută-m ă s ă
cunosc adevărul Tău înainte de a mă coborî în mormânt. Lunge ște-
mi viața în această lume, până ce-Ți voi oferi o poc ăin ță adev ărat ă.
Nu mă smulge la jumătatea zilelor mele, nici în răstimpul când
sufletul meu este încă orb. Și când Îți va plăcea să pui cap ăt vie ții
mele, spune-mi ceasul morții mele, pentru ca să-mi pot preg ăti
sufletul să Te întâlnească. În acel ceas de temut, fii cu mine,
Doamne, și dăruiește-mi bucuria mântuirii Tale. Curățe ște-m ă de
greșelile cele ascunse și de toată nedreptatea tăinuită în mine și
dăruiește-mi răspuns bun înaintea Înfricoșătoarei Tale Judecăți. Da,
Doamne, în mare Ta milostivire și în nemărginita Ta iubire prime ște-
mi rugăciunea. Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule Sfânt și Mare,
Tu Însuți învață-mă smerenia Ta. Ascultă-mi rugăciunea și miluiește-
mă pe mine, păcătosul. Amin.