MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE RELAŢII INTERNAŢIONALE DIN MOLDOVA

Facultatea Economie Mondială şi Relaţii

Economice Internaţionale

Catedra “Turism şi Servicii Hoteliere”

PIAŢA MONDIALĂ A TURISMULUI DE LUX

TEZĂ DE AN
a studentului anului 2,
grupa 2TUR2
specialitatea :”Turism”

Conducător ştiinţific:
Lîsîi Tatiana,
doctor în economie ,
conferenţiar universitar

Chisinau 2010
 Cuprins
Capitolul I Consideraţii generale privind turismul de lux
1.1 Apariţia şi evoluţia turismului de lux
1.2 Noile tendinţe în turismul de lux
Capitolul II Piaţa turismului de lux
2.1 Cererea turistică de lux
2.2 Oferta turistică de lux
2.3 Politica de marketing
Capitolul III Efectele crizei financiare asupra turismului de lux
3.1 Efectele asupra consumatorilor
3.2 Efectele asupra ofertanţilor
 Introducere
Experienţele de lux pot implica călătorii spre staţiunile turistice exclusive, pachete personalizate,
inclusiv avioane private, cu un accent pe confort, servicii, relaxare, calitate la cel mai înalt nivel,
atenţie asupra detaliilr şi standarde exigente. Unii analişti susţin că consumul de lux tine în mare
parte de emoţie, factorul cheie fiind experienţa, mai degrabă decât de natura produsului. În
cercetările de lux călătoriile şi turismul sunt adesea clasificate ca printre cele mai importante
elemente de pe listele de dorinţe ale oamenilor; aceasta ilustrează importanţa luxului în ceea ce
priveşte percepţia şi consumul produselor turistice.
Turismul de lux este controversat deoarece pune accentul pe însăşi baza turismului: inegalitatea
între cei cu posibilităţi de a consuma astfel de experienţe şi cei aflaţi în imposibilitatea de a le
consuma. În plus, atunci cînd luăm în considerare dezechilibrele mai pronuţate la nivel mondial
care există între turişti occidental bogaţi care consumă experienţe în zonele mai puţin dezvoltate,
unde populaţia poate subexista sub normele minime de trai, această formă a consumului
extravagant ne arată modul în care turismul poate fi exploatator. Aaceasta poate accentua, de
asemenea, impactul social şi cultural al turiştilor asupra populaţiei gazdă, în cazul în care
diferenţele de avere şi comportament cauzează schimbări în modul de trai a acesteia.
 I Apariţia şi evoluţia turismului de lux
1.1 Apariţia şi evoluţia turismului de lux
Din punct de vedere istoric, călătoria în secolele trecute a fost sinonim cu luxul. De mii de ani,
călătoriile erau motivate de curiozitate, distracţie şi de afaceri (fie pentru comerţ sau încercarea
de a cuceri un nou teritoriu) fiind domeniul celor bogaţi. Cei de clasă medie rareori se aventurau
dincolo de satul lor.
Când Thomas Cook a înfiinţat prima agenţie modernă de turism cu peste 150 de ani în urmă,
care vindea bilete de vapor, el nu-şi vedea activitatea ca un serviciu pentru mase. Acesta era un
serviciu pentru călătorii înstăriţi care îşi puteau permite timpul, precum şi banii pentru a explora
lumea într-un ritm domol ... un procent foarte mic din populaţie.
Turismul de lux, definit ca consumul unei experienţe costisitoare şi de înaltă calitate, era o normă
în rândul elitei care călătorea în secolul al XVIII-lea, al XIX-lea şi începutul secolului al XX-
lea. Acesta includea Marele Tur, călătorii pe navele de croazieră de lux şi călătoriile cu liniile
aeriene comerciale timpurii. Deoarece aceste produse şi experienţe au devenit din ce in ce mai
disponibile pe scară largă, companiile de turism au încercat să coboare standardele unei călătorii
de lux pentru a satisface cererea tot mai mare pentru astfel de experienţe.
De fapt, călătoria de lux, aşa cum o înţelegem astăzi, a fost specifică elitei pîna in anii 1950. În
prima jumătate a secolului XX călătoriile de afaceri devin tot mai frecvente, cu toate acestea
agenţiile de voiaj erau rareori implicate în acestea şi oamenii de afaceri conduceau de cele mai
multe ori masina proprie sau luau trenul. Deşi transportul aerian a început să se dezvolte şi să
devină un factor important pentru oamenii de afaceri şi turişti, călătoriile cu avioane erau
considerate prea scumpe şi deseori văzute ca exotice, dacă nu chiar periculoase.
Anii ‘50 au adus o schimbare şi mai radicală: una care a afectat întreaga lume. A început
perioada aviaonelor de viteză mare. Avioane de pasageri au devenit o realitate, introducerea lor a
început rapid, înlocuind avioanele cu tehnologie veche. Introducerea avioanelor de mare viteză a
îmbunătăţit dramatic eficienţa consumului de combustibil şi a redus costul per pasager aducînd
preţul călătoriilor aeriene la un nivel accesibil.
Călătoriile au devenit un produs pentru mase. Turiştii de afaceri şi de agrement au trecut rapid la
mijlocul de transport aerian şi au început să călătorească în lume. Întreaga idee despre "lux" a
suferit schimbări. Ceea ce era considerat de către turişti un lux doar câţiva ani în urmă, acum
devenise un produs accesibil pentru toată lumea.
Progresul tehnologic a revoluţionat întreaga industrie. Liniile de croazieră, hotelurile si
companii de turism au creat noi produse pentru a satisface cerinţele cererii nou apărute..
Totuşi , acest lucru nu a însemnat sfârşitul pieţei călătoriilor de lux. Aceasta a evoluat de
asemenea.
De fapt, în loc să scadă datorită reducerii costurilor pentru transport, piata turismului de lux este
astăzi mai mare decât oricând înainte. Creşterea fluxurilor la sfârşitul anilor ’80 şi ’90 au
determinat o extindere considerabilă a pieţei , o extindere care continuă şi azi.
Calatoriile de lux, care inregistreaza o crestere anuala de 10-20%, inseamna, la nivel mondial,
doar 3% din totalul calatoriilor de placere. Insa turistilor de lux li se datoreaza, conform
Organizatiei Mondiale a Turismului, 25% din totalul cheltuielilor facute in strainatate. Pe langa
faptul ca devin din ce in ce mai bogati, miliardarii sunt si din ce in ce mai tineri si cu aspiratii
personale bine definite: varsta lor medie a scazut cu doi ani fata de 2006 si peste 60% dintre ei
si-au agonisit singuri averile, scrie in raportul pe 2007 al International Luxury Travel Market
(ILTM) – eveniment ce a reunit, in decembrie 2007, la Cannes, cei mai importanti reprezentanti
ai industriei de lux. Aceste schimbari in profilul bogatilor se impun printr-o raportare diferita la
tot ceea ce inseamna lux.
Evoluţia pe piaţa de lux a însemnat şi o extindere a accesibilităţii produselor luxoase pentru o
grupă mai mare de consumatori. Produse de lux au devenit mai accesibile şi din cauza creşterii
veniturilor populaţiei precum şi a politicii de marketing pe piaţa de lux.
Astfel, luxul devine din ce in ce mai mult caracteristic maselor, el nu mai este specific elitelor ,
mai multe persoane din clasa mijlocie ajungînd să-şi satisfacă dorinţele ce ţin de lux. Noţiunea
de lux nu se mai limitează doar la bogaţi - toată lumea se simte îndreptăţită să beneficieze de
servicii la cel mai înalt nivel. Modul de viaţă schimbător al societăţii moderne a dus la faptul că
ceea ce era considerat lux în secolele trecute acum reprezintă o necesitate. Noua generaţie de
consumatori ai luxului este predispusă pentru o indulgenţă a luxului menţinând în acelaşi timp o
viziune iconoclastă asupra lumii, acestea transformînd piaţa de lux din "vechiul" modelul de
consum intr-unul complet nou, individualizat de noi nevoi şi dorinţe de experienţă.
Paradigma acestei evoluţii a pieţei de lux este marcată de o schimbare a modului în care
consumatorii defines însuşi luxul. "Vechiul lux" ţinea de atributele, calităţile şi caracteristicile
produsului, o mare parte din cerere fiind derivată din statutul şi prestigiul brand-ului. “Noul
lux"defineşte categoria din punct de vedere a consumatorului. Astăzi noii consumatori de lux se
concentrează experienţe de lux încorporate în bunurile şi serviciile pe care le cumpară, nu în
proprietatea sau de posesia produsului. Deci, “Noul lux” ţine de experienţa de lux din
perspectiva consumatorilor , în timp ce “Vechiul lux” rămâne axat pe statutul tradiţional şi idea
de prestigiu a luxului.
1.2 Noile tendinţe în turismul de lux
O tendinţă în dezvoltarea hotelurilor din sectorul de lux este stabilirea de parteneriate cu brand-
uri mondiale. În hoteluri de lux, unicitatea fiecărei experienţe şi serviciu oferit este înalt
apreciată spre deosebire de furnizarile standardizate ale brandului la nivel mondial. Unele
hoteluri în această piaţă s-au orientat spre trecut, fiind create hoteluri cu o tematică specifică
secolelor trecute sau concentrându-se pe caracteristicile unice ale zonei de destinaţie pentru a
crea o experienţă specială. Cuvintele cheie ale pieţei de lux sunt exclusivitate, individualitate,
deservire la cel mai înalt nivel şi o experienţă de neuitat care nu este disponibilă în altă parte, ce
implică de obicei un grad ridicat de personalizare a produsului.

Relatiile cu familia si prietenii ocupa un loc central

Evoluand probabil ca o atitudine fata de o lume dominata de munca continua si tehnologie

dezumanizata, calatoriile cu familia cresc cu o rata mai mare decat alte sectoare ale calatoriei de
agrement. Un studiu al agentiei de turism  American Express a aratat o crestere semnificativa a
sectorului turismului de lux in randul familiilor; 82% dintre consumatori apeland la hoteluti de
lux avand incluse programe pentru copii si 56% calatorind cu bonele. Pe viitor, calatoriile de
afaceri alaturi de intreaga familie vor deveni un lucru comun.

Altruismul si responsabilitatea sociala - pretuite de iubitorii de lux

Daca privim in urma, la scandalurile iscate de capriciile celor instariti, ne putem bucura numai la
aflarea acestei tendinte. Ea spune ca oamenii instariti din ziua de azi vor sa creada ca obiceiurile
lor de consum conduc la salvarea planetei sau macar denota un comportament altruist. Conform
unui studiu al HSBC care a aplicat cercetarea empirica pe piramida lui Maslow, se pare ca in
ierarhia nevoilor emotionale cel mai inalt nivel il ocupa perceperea de sine a individului ca fiind
legat de o cauza inalta.

Consumatorii de obiecte de lux nu mai pun pret pe obiectele de lux, ci pe experiente unice

Indivizii, in special cei care calatoresc, vor experiente noi si interesante, vor sa se distreze si sa
se relaxeze, si mai presus de orice, vor traire. Ei sunt cei care vor cheltui multi bani pentru a fi
primii care ajung in locuri inca neatinse, sau doar exotice. Cei din departamentele de marketing
trebue de acum sa isi imagineze cum pot transforma un simplu produs intr-o experienta de viata.
Tocmai pentru ca nu poate fi cumparat, timpul se afla la mare pret, de aici avand de castigat
serviciile care economisesc timp. Si spatiul, sau nevoia de spatiu, vazute ca apanaj al oamenilor
instariti, vor fi exploatate de multe afaceri care furnizeaza servicii de lux. Fie ca este vorba de
calatorii la clase business, sau vile spatioase, spatiul ca ramane un  semn al bunastarii, apreciat
de consumatorii de lux.

Noul trend in turismul de lux: hotelurile ecologice

Cel mai nou si important trend din industria turismului de lux reprezinta in acest moment grija
pentru mediu, asa ca turistii aleg deja hotelurile ecologice sau cu programe ecologice..

Hotelurile ecologice promoveaza consumul echilibrat de resurse naturale (energie electrica,

calorica, apa) si incearca sa constientizeze vizitatorii cu privire la problemele de mediu.
Acum cativa ani, nu auzeai prea des vorbindu-se despre asta, insa acum turistii high-end vor sa
faca tot ce pot pentru a fi cat mai constienti de problemele de mediu.
Potrivit unei cercetari a Asociatiei Green Hotel din SUA, 43 milioane de turisti americani sunt
interesati de problemele de mediu, iar interesul lor aduce schimbari in industrie.
Companiile de inchirieri auto Hertz, Budget si Avis au adaugat la garajul lor vehicule hibrid
(care folosesc atat motoare pe carburanti cat si electrice). De asemenea, multe companii de
inchirieri de limuzine au inceput sa foloseasca limuzine hibrid, iar lanturile hoteliere au din ce in
ce mai multe programe "verzi" (cu reducere de emisii poluante).

Pe langa ecologie, un alt trend important in calatoriile de lux il reprezinta transportul cu avionul
privat. Numarul companiilor aeriene private a crescut de cinci ori in ultimii cinci ani, existand
circa 500 de astfel de companii la nivel global.
 II PIAŢA TURISMULUI DE LUX

2.1 Cererea turistică de lux

Turismul de lux: comfort , eleganta, sofisticare, servicii de cea mai inalta calitate.Toate aceste
cuvinte definesc un concept din ce in ce mai folosit de catre marile hoteluri din toate lumea.
Turistii de lux au cerinte speciale si sunt de obicei oameni cu bani si timp; calatoresc in mod
individual si nu in grupuri organizate si au pretentia serviciilor personale si confidentiale, care
sunt catalogate drept “absurditati” de catre turistii obisnuiti.Turistul de lux din ziua de azi, nu
numai ca este bine informat, experimentat ci şi cu un “bagaj” impresionant de calatorii facute
precedent şi ştie să valoreze mai bine banii.
Se disting 3 tipuri de turisti de lux:
Magnatii, care sunt capabili sa-si materializeze toate fanteziile, inclusiv cele legate de vacanta
lor.Hotelierii cu acest tip de clienti trebuie sa indeplineasca orice cerinta , fie ea de genul:
contruirea unei piscine sub forma de peste pentru copiii lor sau chiar aprinderea unui foc langa
mare.
Turistii foarte bogati, care nu au insa, posibilitatile asemanatoare magnatilor. Cu toate acestea
cer servicii personalizate, individualizate si confidentiale.
Turistii bogati, cer servicii de calitate tot timpul. De obicei, ei trebuie sa continue sa lucreze
pentru a-si mentine stilul de viata si prin urmare apreciaza mai mult valoarea banilor , ca o
chestiune de principiu si nu ca una de gestiune financiara.
Segmentarea în funcţie de profilul psiho-social, relevă 5 segmente, cu diferenţe semnificative:
“Elite Luxury Lovers”: reprezinta “traditionala” piata de lux. Acest turisti sunt extrem de
interesati de imagine şi de statut. Ei caută exclusivitate şi experienţe care sunt unice şi nu sunt
disponibile si altora.
“Aspiring Luxury Lover”: Ei au aceleaşi gusturi ca Elite Luxury Lovers, dar nu au putere
financiară pentru a le satisface.
“Savvy Luxury Shopper” : ei sunt turistii perspicace, care cauta sa obtina un discount din
valoarea vacantei, apreciind valoarea banilor. Se folosesc adesea de internet si au devenit un
segment pe piata turismului care se dezvolta din ce in ce mai mult.
“Luxury Explorer” : ei cauta sentimenete intense, medii naturale, sunete in locuri nefrecventate
de alti turisti. Nu pun accentul pe lux, ei cautand, adesea, experiente unice.
“Satisfied Luxury Admirer”: persoane carora nu le pasa de aparente, facand parte din categoria
celor mai batrani, care au bani dar nu calatoresc prea mult.
Turistii de lux sunt dipusi sa plateasca oricat pentru vacantele lor. Pentru asta ei cer satisfactie,
exclusivitate si servicii impecabile si de cea mai inaltă calitate. Piata turismului de lux nu este o
piata care poate fi dezvoltată rapid sau ieftin, dar este o afacere care aduce profit mult chiar si cu
clienţi putini.
În dependeţă de importanţa bunurilor de lux pentru consumatori, specialiştii delimitează 3
categorii de consumatorii :
• Cei pentru care luxul este funcţional - aceşti consumatorii au tendinţa de a cumpăra produse de
lux pentru funcţionalitate şi calitate superioară a acestora. Consumatorii din acest segment, cel
mai larg dintre aceste trei, tind să-şi lărgească avuţia şi sunt dispuşi să cheltuie mai mulţi bani
pentru a cumpăra lucruri durabile a căror valore se va păstra în viitor. Ei cumpară o gamă largă
de bunuri de lux, de la opere de artă la vacanţe şi efectuează ample cercetări de pre-cumpărare,
luînd mai degrabă decizii logice, decât emoţionale sau impulsiv. Mesajele care evidenţieză
calitatea produsului şi intensive au efecte asupra acestui grup.
•Cei pentru care luxul este o recompensă - această categorie include consumatori mai tineri decît
cei din prima, dar mai în vîrstă decît cei din a 3-a. Ei folosesc produsele de lux ca un simbol al
statutului lor . Ei sunt motivaţi de dorinţa de a avea succes şi de a demonstra acest lucru
celorlalţi . Ei preferă brandurile de lux recunoscute pe scară largă sunt populare. Doresc sa
procure un lux intelligent, care demonstrează importanţa şi nu se lasă deschişi la critică. Mesaje
care comunică exclusivitate acceptabile au rezonanţă în acest grup.
• Cei pentru care luxul este o indulgenţă – acest grup este cel mai mic dintre cele 3 şi include
consumatori tineri şi bărbaţi puţin mai mult decât celelalte două grupuri. Ei sunt dispuşi să
plătească o primă pentru produsele care au capacitatea de a exprima individualitatea lor ca să
atragă atenţia altora, nu sunt prea interesaţi de longevitate produs sau de posibile critici în
adresa lor. Ei se bucură de lux pentru modul în care acesta îi face să se simtă, prin urmare, au o
abordare mai emoţională pentru achiziţii. Ei răspund bine la mesaje care pune in evidenţă
calităţile unice si emoţionale ale unui produs.

Turismul de lux sau turismul păturilor sociale "de vârf (high-life) include toate categoriile
de clientelă pentru care practicarea turismului nu este îngrădită de nivelul veniturilor.
Deşi pe această piaţă particularizată se înregistrează un volum redus de cerere, piaţa
turismului de lux este totuşi profitabilă pentru agenţii economici, însă dificil de monitorizat, din
cauza pretenţiilor personalizate faţă de nivelul calitativ al serviciilor. De altfel, cererea pentru
formele turismului de lux se manifestă în multiple variante, sofisticate şi chiar extravagante, pe
care nu le pot acoperi decât structurile de primire de categoria cinci stele şi, numai într-o anumită
măsură, cele de categoria patru stele.
Impactul sociocultural al turismului de lux asupra destinaţiilor de vacanţă se manifestă cu
efecte contrastante: pe de o parte, turiştii de "elită" nu sunt interesaţi de stabilirea şi dezvoltarea
contactelor cu populaţia comunităţilor locale, iar pe de altă parte, se adâncesc contrastele dintre
elita temporar-vizitatoare şi populaţie, ceea ce poate îmbrăca caracterul unor adevărate provocări
sociale .
Solicitări pentru serviciile turistice de confort superior se manifestă şi din partea oamenilor
de afaceri, ceea ce stimulează agenţii economici să se orienteze şi către formele turismului de lux,
desigur în limite rezonabile de competitivitate şi de eficienţă.
Tot în această categorie se înscriu ocazional şi călătorii "marginali" proveniţi din diverse
pături sociale cu venituri medii, dar dispuşi să sacrifice o parte din aceste venituri pentru a
beneficia de niveluri superioare de confort ir structurile de primire de categoria lux.
Turismul de lux este foarte versatil şi instabil: comportamentele care evidenţiază caracterul
distinctiv al cererii clientelei şi modelele lor originale de manifestare sunt supuse tendinţelor de
imitare din partea altor pături sociale mai puţin bogate. Afluxul turiştilor cu venituri medii
conduce treptat la "democratizarea" destinaţiilor privilegiate ale clientelei de lux, provocând
inerent reorientarea clientelei de elită către alte destinaţii, exotice, încă "neinvadate" de turismul
cu tendinţe de masă şi către alte preferinţe de consum.

Ca multe alte lucruri în viaţa modernă de zi cu zi, cumpărarea unei călătorii de lux este
complicată. Este nevoie de două elemente fară de care un turist obişnuit nu s-ar putea descurca,
ele fiind esenţiale pentru turistul de lux.
1. O bună cunoaştere a produsului călătoriei de lux şi ceea ce satisface cel mai bine nevoile
turistului. Turistul de lux poate ...
a. Căuta informaţii prin intermediul internet-ului, citi, consulta cu prietenii, etc
sau,
b. Găsi un bun agent de turism, care cunoaşte piaţa turismului de lux şi în dependeţă de gusturile
si cerinţele specific ale acestuia sa-i propună anumite destinaţii şi oferte.
Majoritatea consumatorilor de turism de lux fac ambele lucruri. Ei vor petrece destul timp
pentru o căutare personală iar apoi vor apela la ajutorul unui agent de turism bine calificat pentru
a finaliza căutarea, bazăndu-se pe cunoaştinţele şi experienţa agentului.
2. Timpul necesar căutării şi alegerii unui produs potrivit. De aceea consumatorilor de lux le
place să lucreze cu agenţii de turism. Cercetarea îi convinge în mod repetat că timp-ul este un
element foarte preţios pentru călătorii înstăriţi. Agenţii de turism le economisesc turiştilor o
mulţime de timp.
De fapt, lipsa timp-ului poate fi o problemă chiar mai gravă pentru consumatorul de lux decât
lipsa de cunoştinţe.
Foarte simplu, agenţii de turism pot economisi timpul clientului lor, pentru că ei cunosc
produsele şi pot face o mai buna recomandare cu privire la destinaţiile turistice.

Un numar important de clienti, chiar foarte bogati, au inceput sa caute pe internet oferte de tarife
mai avantajoase pentru vacantele lor de sfirsit de an, solicitind agentiilor tour-operatoare din
acest sector de activitate reduceri importante de tarife. Dupa ani de excese, clientii cer de acum
inainte pachete turistice care pun accent pe 'autenticitate', acesta fiind noul cuvint-cheie din
domeniul turismului de lux. Oamenii cauta acum o experienta de calitate, asociata cu ideea de
spatiu si comfort.
2.2 Oferta turistică de lux
Oferta de lux se confruntă cu o nouă realitate pe piaţă. Importanţa brand-ului, a imaginii pe care
ţi-au creat-o şi tentaţia pentru consumatori de a cheltui mai mult decît ceilalţi pentru o călatorie
de lux sunt elemente ale trecutului. Consumatorii de astăzi sunt mai exigenţi cînd vine vorba de
valoare pe care o primesc împreună cu produsul cumpărat. Aceşti consumatori îşi pot permite să
plătească cu uşurinţă preţul integral pentru întreg pachet turistic însă ezită să facă asta, ei
cumpărînd deseori acolo unde sunt reduceri sau se oferă discount-uri.
Ofertanţii de servicii de lux trebuie să fie cît mai serioşi în privinţa politicii de marketing.
Cunoaşterea şi înţelegerea consumatorilor este primul pas spre construirea unei strategii si
tactici de marketing care să convingă consumatorul să procure luxul.
Dar înţelegerea psihologiei şi modului în care gîndesc consumatorii de lux de astăzi prezintă o
importanţă majoră pentru toţi comercianşii şi detailiştii, nu doar pentru cei care vizează în mod
specific clasa bogătaşilor. Impactul pieţei de lux asupra pieţei naţionale de consum nu se reflectă
numai prin adâncimea buzunarelor consumatorilor sau contribuţia acestora la economia de
consum. Persoanele cu venit, consumatori de lux sunt primii care întîlnesc tendinţele ce apar pe
o piaţă. Evoluţia naturală a tuturor conceptelor de lux este de la clase la mase. Cu alte cuvinte,
toate conceptele de lux, după ce întîi au fost introduseîn clasa celor bogaţi, în mod inevitabil sunt
transpuse la nivelele de mai jos, în piaţa de masă. De exemplu, majoritatea populaţiei de azi
este, sau cel puţin poate fi un utilizator al mijlocului de transport aerian, în timp ce în anii '60
acest mijloc de transport era accesibil doar celor din elită, care dispuneau de mijloacele necesare
pentru a zbura. Această caracteristică a evoluţie luxului are loc astăzi din ce în ce mai repede din
cauza dezvoltării rapide a tehnologiei şi a mass-media, în special a internet-ului.
Pentru a atrage pe această piaţă, nu este suficient a construi unităti de lux izolate, dar este necesar
de a forma o interconexiune eficientă între toţi cei care se implică în crearea produsului turistic.
Spectrul complet de servicii trebuie să fie acoperit:
- Din momentul în care turistul intră în legatură cu o agenţie de turism specializată în
comercializarea unei călătorii de lux, continuând cu:
- Transportarea turistului de la reşedinţa sa la destinaţie şi invers.
- Transportarea turistului la şi de la hotel.
- Serviciile în hotel
- Activităţi în afara hotelului (cumpărături, divertisment, cultură)
- Şi ultima, dar nu cea din urmă, serviciile oferite de alte întreprinderi turistice (restaurante,
baruri, zone de divertisment, agenţii rent-a-car, ghiduri), precum şi autorităţile locale(curăţenia,
starea drumurilor şi trotuarelor, parcuri, plaje)

Există foarte puţine locuri astăzi, care să nu propună vizitatorilor o experienţă de lux veritabilă.
Chiar şi cele mai sărace naţiuni oferă hoteluri elegante, croaziere de lux în porturile lor şi, în
multe cazuri, călătorii fabuloase pe uscat.
 Top 10 al celor mai scumpe camera de hotel.
In materie de lux sunt cele mai bune, de aceea miliardarii nu isi precupetesc banii pentru a
petrece cateva zile de odihna sau pentru a-si pregati viitoarele planuri de afaceri in luxoasele
apartamente ale acestor hoteluri. Franta, SUA, Emiratele Arabe, sau Grecia au plasate in orasele
lor ceea ce ar putea fi considerat topul hotelăriei mondiale. In camerelor lor comode si luxoase s-
au cazat numeroase personalitati, membrii de vita nobila ai caselor regale europene sau arabe,
staruri de cinema, vedete ale muzicii, sau politicieni din lumea intreaga,
Tarifele merg de la 15.000 pana la 50.000 de dolari pe noapte, dar merita. Serviciile includ
satisfacerea capriciilor cele mai ciudate ale clientului indiferent de ora. Pentru a nu mai vorbi de
decorurile camerelor care includ, de la piese de mobilier din epoca victoriana sau in stil Luis XV,
la luxul traditional al palatelor arabe sau la creatii exclusivite ale designerilor la moda. Iata cele
mai costisitoare camere:

10. Suite Imperial din Park Hyatt, Paris. Este un apartament de 200 de metri parati din zona
exclusivista a capitalei franceze, cu un balcon de 60 de metri patrati cu vedere spre Rue de la
Paix. Dispune de cele mai avansate tehnologii in materie de servicii de hotelerie, internet de
maxima viteza si Spa individual. O noapte costa aici 15.500 de dolari.
9. Royal Suite din hotelul Four Seasons George V, Paris. Dalele si cada sunt de marmura si este
decorat cu piese antice de mobilier si tapiserie datand din secolele XVIII si XIX. Tariful pe
noapte: 16.000 de dolari.
8. Suite Imperial din hotelul Ritz, Paris. Camera principala este o replica a camerei din palatul
Versailles al Mariei Antoaneta. O noapte costa aici 17.500 de dolari iar pe culoarele sale au
trecut membri ai familiei Windsor (casa regala britanica), sahul Iranului si scriitori, precum
Francis Scott Fitzgerald si Ernest Hemingway. Unii prefera sa se cazeze si la CoCo Chanel Suite,
camera unde regina modei a locuit timp de 37 de ani.
7. Royal Suite din hotelul Burj Al Arab, Dubai (EAU). O noapte costa 18.000 de dolari si cei
care se cazeaza aici au la dispozitie un heliport, transfer in oras cu un Rolls Royce si acces la
restaurantul submarin. Hotelul este construit pe o insula artificiala, are o inaltime de 321 de metri
si este singurul din lume inclus la categoria sapte stele.
6. Suite Presidencial, apartament de lux din Hotel Plaza, New York (SUA). Are sapte camere,
sapte bai, biblioteca si doua saloane pe langa alte comoditati pe care le ofera aceasta locatie de
lux care are un pret pe noapte de 20.000 de dolari.
5. Bridge Suite din hotelul Atlantis, insula Bahamas. Pretul pe noapte este de 25.000 de dolari.
Camerele sunt situate deasupra podului care face legatura intre cele doua turnuri ale acestui hotel
exclusivist. Vedeta de televiziune Oprah Winfrey si regretatul rege al muzicii pop, Michael
Jackson, au fost oaspeti ai acestor locuri.
4. Royal Penthouse Suite, apartament din President Wilson Hotel, Geneva (Elvetia). La ultimul
etaj al hotelului este rezervat exclusiv acestui apartament. Are patru camere cu capacitate de 40
de vizitatori iar pretul pe noapte este de 33.000 de dolari.
3. Ty Warner Penthouse, apartament de lux din hotelul
Four Seasons, New York (SUA). Cine plateste 34.000 de dolari pe noapte are la dispozitie o
limuzina Rolls Royce pentru deplasarile in oras sau un Maybach aferent. Serviciul include un
asistent personal 24 de ore pe zi.
2. Hugh Hefner Sky Villa, la Palms Casino Resort (Las Vegas, SUA). O noapte in aceasta locatie
exclusivista costa 40.000 de dolari. Clientul are la dispozitie un jacuzzi care a costat 700.000 de
dolari, un pat care se invarte 360 de grade cu vedere spre oras si, in cel mai bun caz, o petrecere
surpriza cu miliardarul revistei Playboy insotit de iepurasele sale.
1. Pe primul loc se afla complexul Royal Villa din cadrul Grand Resort Lagosini, Atena (Grecia).
Doua piscine private, una in interiorul
vilei si alta exterioara, plaja, bucatar-sef, limuzine personale, pianist privat si alte luxuri care fac
ca o noapte petrecuta in aceasta locatie pentru bogatasi sa coste 50.000 de dolari.

Cel mai bun hotel plutitor, Cristal Cruises

Cititorii celebrei reviste de turism Travel&Leisure au votat anul acesta, pentru a 13-cea oara
consecutiv, compania Cristal Cruises, situand-o pe locul 1 si in 2008. Este singura companie de
linie, pentru vase de lux de mare capacitate, care a castigat acest premiu in fiecare an, de la
infiintarea concursului. Persoanele care au votat au raspuns la intrebari legate de cabine,
mancare, servicii, destinatii, activitati si preturi.

Cristal Cruises are o lunga lista de itinerarii, printre care: Asia, Alaska, Australia&Noua
Zeelanda, Caraibe, Statele Unite, Marea Mediterana, Riviera Mexicana, Canada, Europa de
Nord, Canalul Panama si inclusiv o croaziera in jurul lumii.

Alte servicii Cristal Cruises

Pe langa serviciile de lux obisnuite, la bordul vaselor de croaziera Cristal Cruises se organizeaza
cursul de utilizare a calculatorului si suport pentru folosirea camerei foto. Alte servicii
aditionale:
- E-mail. Fiecare pasager primeste o adresa e-mail, care figureaza pe biletul de calatorie. La
bordul vasului, cu aceasta adresa se pot trimite si primi mesaje pe internetul prin satelit. 2 ore de
conexiune costa 50 de dolari. La cerere, se poate folosi si sistemul Wifi.

- Cursuri. In timpul navigarii intre doua porturi, pentru a imbogati oferta de programe, Cristal
Cruises a creat un fel de scoala, Creative Learning Institute, care ofera lectii pe diverse domenii
(arta, business, tehnologie, gastronomie, sanatate, livestyle, etc). Pasionatii de vin sau de
gastronomie au posibilitatea sa participe la cursurile si workshopurile organizate la bord, in care
invata cum sa asorteze un vin la un anumit meniu, cum sa prepare cocktailuri, ce inseamna
bucataria spa, cum se organizeaza un ritual al ceaiului, etc.

Oferte de croaziere Cristal Cruises

O croaziera pe insulele Greciei te costa intre 440 euro (cabina interior) si 590 euro (cu vedere la
mare), in luna octombrie 2008. Oferta include 7 nopti de cazare cu pensiune completa (3 mese pe
zi + gustari intre mese), activitati de divertisment si acces la toate facilitatile vasului.

Cel mai bun hotel de pe pamant, Four Seasons Lana’i Lodge, in Koele, Hawaii

Este situat pe insula privata Lana’i, din Hawaii. Imprejurimile naturale echilibreaza frumusetea
oceanului si peisajele deluroase impadurite. Pasionatii de sport au la dispozitie terenuri luxoase
si pot lua cursuri de golf, organizate de catre hotel. Clientii hotelului sunt cazati in camere dotate
cu semineu de piatra, tavane pictate, balcoane cu vedere spre gradinile tematice (Casa
Orhideelor, Pagoda) si tehnologie de ultima ora, pentru un maxim de confort. Pretul camerelor
incepe de la 445 USD pe noapte. Pentru intretinere si relaxare, hotelul pune la dispozitia
musafirilor servicii spa, in intimitatea camerei acestora sau in centrul wellness al hotelului. Un
masaj de 50 de minute costa 160 dolari.

Four Seasons Lana’i a fost votat Numarul 1 in topul celor mai bune hoteluri ale lumii, pentru
anul 2008, potrivit Travel&Leisure.

Orient Express-ul, cel mai scump hotel pe sine de cale ferata

In trecut, Orient Express-ul apartinea Companiei Internationale de Vagoane-de-Dormit si

functiona ca o simpla retea feroviara destinata pasagerilor. Primul Orient Express a plecat din
Paris catre Viena pe 5 iunie 1883. Numele sau initial era “Express d’Orient” si urma sa
calatoreasca pe ruta Paris – Germania - Romania – Viena. De atunci, ruta s-a schimbat de multe
ori. Astazi Orient Express-ul este cel mai scump tren din lume si ofera vacante de lux in diverse
parti de pe glob:

Dubai – capitala luxului

Cel mai înalt zgârie-nori din lume, primul hotel subacvatic de pe mapamond, cea mai mare
insulă artificială a planetei, locul unde se află concentrate 25% din macaralele lumii. Sunt
recordurile atinse sau care urmează a fi atinse de un oraş care acum 15 ani era înconjurat de
nisip, un oraş arid şi fără personalitate.

Dubai este un vis al şeicilor conştienţi că în curând robinetul cu petrol se va închide, un proiect
faraonic devenit realitate.
Potrivit analizelor efectuate de specialişti şi citate de presa internaţională, rezervele de petrol ale
Dubaiului vor fi aproape epuizate începând cu 2010. Soluţia pentru un oraş situat în mijlocul
deşertului, lipsit de alte resurse naturale, pare să fie turismul. O industrie care necesită sume de
care numai miliardarii petrolului ar dispune.

Dubai - un oraş dominat de macarale

Ritmul de creştere al sectorului de construcţii este unul ameţitor. Potrivit Camerei de Comerţ şi
Industrii a Dubaiului, construcţiile generează 12% din PIB-ul micuţului emirat, acestea având un
ritm de creştere de 27% anual. Potrivit publicaţiei GulfNews, din totalul de 110 000 de macarale
ce operează la nivel mondial, un procent cuprins intre 15-25% se află în Dubai.

Dubaiul ca atracţie turistică este visul Prinţului Mohammed Bin Rashid Al Maktoum, care este
totodată şi preşedintele Autorităţii de Dezvoltare şi Investiţii. Planul său este unul pe măsura
fondurilor de care dispune: atragerea unui număr de 15 milioane de turişti anual, începând cu
2010, data la care se preconizează ca rezervele petroliere ale acestui stat vor fi epuizate.

Visul său nebunesc pare susţinut de cifre: în 2003, Dubaiul a atras 5,24 milioane de turişti străini.

Burj al-Arab
Burj al Arab este cel mai înalt hotel din lume, având peste 300 de metri înălţime. Planurile
iniţiale au pornit de la ideea ca proiectul să devină ceea ce reprezintă clădirea Operei pentru
Sidney sau Turnul Eiffel pentru Paris. Şi se pare că a reuşit.
Construit pe o insulă artificială, aflată la aproximativ 200 de metri de ţărm, Burj Al Arab este
printre cele mai scumpe hoteluri din lume, cel mai ieftin apartament pornind de la 1000 de dolari
pe noapte. E adevărat, are aproximativ 170 de metri pătraţi.

La polul opus se situează un apartament de aproximativ 800 de metri pătraţi, închirierea unei
camere de hotel scoţând din buzunarul doritorilor aproape 30 000 de dolari pe noapte.

Construcţia Burj al Arab nu a fost lipsită de controverse, la un moment dat vehiculându-se ideea
că arhitecţii englezi care l-au proiectat au făcut ca acesta să arate din anumite unghiuri ca o cruce
creştină.

The World
The World reprezintă un alt proiect gigantic aflat în curs de finalizare. Este o construcţie imensă,
ce a necesitat costuri fabuloase. Practic, este un arhipelag creat artificial pentru a simboliza
continentele lumii. Un proiect imobiliar în care doritorii îşi pot achiziţiona proprietăţi ce poartă
numele ţărilor lumii. Globul pământesc în variantă micro.

The Worls este formată din aproximativ 300 de insule, fiecare având suprafeţe cuprinse între 23
şi 83 de mii de metri pătraţi, despărţite de suprafeţe de apă de 50-2100 de metri. Arhipelagul se
întinde pe nouă kilometri lungime şi şase lăţime şi va fi protejat de un inel, un soi de dig de
protecţie.

Preţul mediu al unei proprietăţi va fi de 25 de milioane de dolari, întregul cost al proiectului

ridicându-se la 2,5 miliarde de dolari. Printre celebrităţile care au anunţat deja achiziţonarea unei
locuinţe în cadrul proiectului ce urmează să se finalizeze în 2008 se numără Rod Steward,
Michael Schumacher şi David Becham.

Palm Island
Palm Jumeirah este una din cele mai mari insule artificiale din lume, fiind un proiect imobiliar
dezvoltat în aproprierea coastelor Dubaiului de aceeaşi companie care construieşte The World.
Este prima insulă a unui proiect care prevedea construirea a trei arhipelaguri în formă de palmier.
Cele trei insule vor adăuga încă 520 de kilometri la lungimea coastelor Dubaiului.

Palm Jumeirah este format dintr-o insulă principală, reprezentând trunchiul palmierului, plus alte
17 în formă de frunze. Arhipelagul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 25 de kilometri
pătraţi - aproximativ 800 de terenuri de fotbal - şi este conectat la oraşul propriu-zis printr-un
pod lung de 300 de metri.
Proiectul a necesitat 94 de milioane de metri cubi de nisip şi 7 milioane de tone de rocă.
Cantitatea de materiale pentru “umplutura” insulei ar fi suficientă pentru construcţia unui zid
înalt de 2,5 metri care ar înconjura globul de trei ori.

Hydropolis
Hydropolis, autointitulat “Primul Hotel de 10 stele”, este o construcţie aflată integral sub nivelul
mării. Este cel mai ambiţios proiect arhitectonic din Dubai, cu costuri estimate la peste 500 de
milioane de dolari.

Relansarea proiectului, după un start ezitant, a fost anunţată în luna februarie 2007, după ce o
serie de probleme legate de impactul ecologic şi costurile de construcţie au fost rezolvate.

Întins pe o suprafaţă de 10 hectare, Hydropolis va avea peste 220 de apartamente situate la 20 de

metri sub nivelul mării. Practic, din fiecare cameră a hotelului va putea fi observată viaţa din
adâncuri, în măsura în care va mai exista.
2.3 Strategii de marketing
Primul pas în crearea unui mod eficient de vânzare şi marketing a unei călătorii de lux constă în
cunoaşterea clienţilor. Acesta include înţelegerea modului în care ei gîndesc, modul în care
aceştia iau decizii, ceea la ce se aşteaptă atunci când călătoresc şi ce le trezeşte interesul în
timpul călătoriei.
Pentru a ajuta ofertanţii de servicii de lux să înţeleagă mai bine cum să comunice şi intre în
contact cu clienţii lor într-un mod mai eficient , compania Winsper introduce in marketingul
pieţei de lux conceptul de 6P, concept care cuprinde toate punctele de intersecţie dintre
ofertanţii de lux şi consumatori. Folosinrea acestui concept va permite o mai bună inţelegere a
clienţilor şi fundamentarea unor relaţii profitabile de lungă durată cu ei.
Definind dimensiunile conceptului de 6P (people-oamenii, product-produsul, passion-pasiunea,
pleasure-plăcerea, purpose-scopul, price-preţul) trebuie de memorat două elemnte cheie ale
marketingului pe piaţa de lux:

*Ascultă clientul!
*Nu tu eşti clientul!

Cu alte cuvinte, nu este de datoria vînzătorilor să definească care sunt caracteristicile cele mai
importante ale unui produs de lux, sau ceea ce este plăcut şi ce nu este. Consumatorul trebuie să
spună ce-i place şi ce vrea, iar vînzătorul să asculte.

PEOPLE (Oamenii):
După cum se ştie, oamenii cumpără de la oameni. Majoritatea comercianţilor recunosc
necesitatea unui dialog cu clienţii. Iar în sectorul turismului de lux, această necesitate se reflectă
în modelul “imagine prin acţiune”.
“Imagine prin acţiune” este o ecuaţie din două părţi: modul în care comercianţii de lux îşi fac
publicitate şi modul în care alţii îi fac publicitate lor. Ambele sunt la fel de importante. Prima
este, desigur, începutul contactului cumpărătorului cu comerciantul, bazată exclusiv pe
capacitatea acestuia din urmă să creeze o relaţie personală şi să o execute cu excelenţă; al 2-lea
mod este reprezentat de comunicarea dintre oameni.
Chiar dacă cineva vinde un produs printr-un canal sau folosind un mod de vânzare direct,
valoarea oamenilor în procesul de vînzare este esenţială pentru succesul oricărei tranzacţii
comerciale. Şi asta este doar începutul fundamentării unei loialităti faţă de brand. Organizaţiile
cele mai de succes pe piaţa de lux au investit mult pentru instruirea corespunzătoare a angajaţilor
care intră în contact direct cu consumatorul (vînzătorii, relaţiile publice, operatorii de telefonie
etc.)

PRODUCT(Produsul):
În conceptual de 6P, produsul joacă un rol central. Pot fi identificate cinci caracteristici esenţiale
ale prosului din categoria lux.
În primul rând, luxul este sinonim cu o calitate excelentă. Componentele sunt de un caracter
excepţional şi fabricarea produsului implică un nivel înalt de expertiză.
În al doilea rând, un brand de lux are de obicei o istorie, care îi conferă un aspect ţi o identitate
unică. Crearea unei autenticitţi poate însemna construirea unei poveşti convingătoare care
combină multe
aspecte ale patrimoniului unui produs (cine a folosit produsul, în ce perioadă ) Evident,
produsele unor companii noi nu pot beneficia de astfel de descieri, dar această lipsă poate fi
substituită printr-un marketing eficient.
Un alt atribut al produsului de lux este preţul. Preţul unui produs de lux se presupune a fi foarte
mare. Într-adevăr, cercetarile arată că percepţia de calitate este direct legată de preţul produsului
sau a serviciului (de exemplu, un preţ mai ridicat poate conferi o calitate mai mare),
consumatorii judecînd adesea calitatea unui produs în funcţie de preţul său atunci când aleg între
diferite brand-uri. Consumatorii care cred că preţul este un indicator al calitatăţii, de asemenea,
asociază preţul mare cu prestigiu.
În al patrulea rind, produsele de lux sunt se aşteaptă a fi limitate. În mod evident, elemente care
se află în cantitate limitată au o valoare mai maree, în timp ce cele mai disponibile sunt mai puţin
de dorite. Elementele rare implică respect si prestigiu.
În cele din urmă, produsul de lux poate într-o oarecare măsură să fie de prisos, chiar inutil. Mai
probabil, această caracteristică este determinată de extravagante, sau unele aspectele ale
produsului care nu sunt strict necesare. Datorită veniturilor lor înalte, bogătaşii sunt adesea în
măsură să se deplaseze dincolo de nevoile pe care produsul procurat le-ar putea satisface.

PASSION(Pasiunea)
A fi proprietar sau a beneficia de servicii de lux reprezintă o pasiune pentru cei cu venituri mari.
În multe cazuri, este natura lor pasională, care i-a pus în poziţia de a avea acces la produse de lux
care fac parte din stilul lor de viaţă. Pasiunea pentru succesul în afaceri şi a vieţii profesionale
este reflectat de pasiunea pentru stilul de viaţă si alegerile pe care bogăţia le permite să le facă.
PLEASURE(Placerea)
Produsele de lux implică o experienţă.Acestea oferă o împlinire senzorială, dincolo de
atributele funcţionale ale produsului sau a serviciului. Aceste senzaţii pot aparea prin
intermediul procesului de selecţie, de cumpărare în sine, prin utilizarea produsului, sau prin
intermediul căpătării unuor amintiri.
Există un număr de modalităţi prin care ofertanţii de lux pot crea o experienţă senzorială pentru
clienţii lor. Unele branduri de lux au lansat editii limitate de produse şi servicii, sau au construit
magazine emblematice care reprezintă un mesaj de brand a stilului de viaţă elitar.
În cele din urmă, experienţa de lux trebuie să fie trăită cu un caracter personal de către fiecare
consumator, astfel încît acesta să se simtă în mod clar diferenţiat de mase. Pe scurt, brandul este
experienta si experienta este de brand.

PURPOSE(Scopul)
Luxul poate avea un element de inutilitate, dar poate fi, de asemenea, practic
Oamenii asociaza adesea luxul cu extravaganţa , util doar ca un mijloc pentru a afişa averea.
Dar această ipoteză este incompletă.
În timp ce un bun de lux poate avea un aspect inutil , oferind placere singur, altul poate deţine un
aspect puternic utilitar. Plăcerea sau utilitatea produslui pot fi mai mult sau mai puţin importante
pentru persoane diferite. De obicei, acestea sunt prezente concomitent în gândirea unui
consumator de lux, dar într-o pondere diferită.

PRICE(Preţul)
Pretul este un important atribut al bunurilor de lux, care conferă o aură de calitate şi de prestigiu.
Însă consumatorii bogaţi sunt conştienţi de ce valoare prezintă banii şi cât de greu este de a-i
face. Operatorul turistic poate dori, dupa caz, fie sa atraga un numar mare de clienti intr-un timp
scurt (sa penetreze piata), fie sa selecteze clientela si sa maximizeze profiturile. Fiecaruia dintre
aceste obiective ii corespund strategii de pret specifice. Desi pretul nu este singurul factor care
determina nivelul cererii pentru un produs, in foarte multe cazuri el este factorul hotarator. Un
pret corect stabilit comunica foarte bine imaginea pe piata a produsului sau serviciului, precum si
asteptarile clientelei vizavi de acesta.

Pentru cei care gestionează şi comercializează produse şi servicii de lux este esenţial să
înţeleagă că diverşi consumatori bogaţi vor răspund diferit la diferite combinaţii dintre aceste
şase dimensiuni. În plus, aceste combinaţii nu vor fi aceleaşi pentru toate produsele, serviciile
sau categorii.
Utilizarea internetului este într-o creştere rapidă printre călătorii de lux
Mass-media în turism continuă să aibă o mare influenţă asupra deciziei de vacanţă. Aproape o
treime din toţi călătorii afirmă că ei recurg la reviste de călătorii şi turism, ziare sau emisiuni TV
pentru a găsi o nouă destinaţie de călătorie. Importanţa recomandărilor de la persoană la
persoană este în creştere , fiind demne de luat în seamă de către hoteluri şi agenţiile de turism
pentru a atrage noi client. Aproape 30% din totalul clienţilor de lux sunt inspiraţi în alegerea unei
destinaţii de călătorie prin recomandările prietenilor, iar 20% utilizează internetul pentru idei de
vacanţă.

Tab. 1

Rolul comentariilor şi recenziilor generate de utilizatori internet-ului şi forum-urilor este în

creştere. Aproape 8 din 10 respondenţi au afirmat că au citit recenzii online ale turiştilor , şi 1 din
3 au postat o recenzie după sejurul lor. Aceste rate de utilizare în rândul clienţilor de lux sunt mai
mari decât mediu pe industrie.
Această încredere asupra comentariilor online printre turiştii de lux este semnificativă.
Impresiile de la-om-la-om prezintă un strat de credibilitate şi sunt mai eficiente decât alte forme
mai formale de promovare. Cu un număr tot mai mare a recenziilor şi a utilizatorilor care le
citesc şi care sunt influenţaţi de acestea , impactul satisfacţiilor clienţilor sau nemulţumirei
acestora este multiplicat căpătînd o relevanţă tot mai mare.
Ca rezultat, managerii îşî concetrează tot mai mult atenţia asupra experienţei pe care o trăiesc
clienţii şi impresiile acestora la sfîrşit de sejur, dar mai ales modul în care aceştia îşi împărtăşesc
opiniile cu alţi turişti. Multe hoteluri monitorizează imaginea care şi-au creat-o, unele chiar sunt
active pe forum-uri şi site-uri internet participînd activ la discuţii şi răspunzînd la întrebarile
utilizatorilor.
Tab.2

Mai mulţi turişti de lux utilizează rezervarea online. Pentru a rezerva camerele, toate segmentele
au început sa utilizeze mai mut internet-ul ,însă turiştii de lux au arătat cel mai mare salt în
utilizarea acestuia în ultimii doi ani. Site-urile web ale hotelurilor şi agenţiilor de lux s-au
îmbunătăţit din punct de vedere al navigării, proiectării, utilitatea informaţiilor, uşurinţa de
rezervare si alte componente esenţiale, pentru a uşura folosirea acestora de către vizitatori.
Capacitatea de a asigura tarife mai scăzute în ajunul plecării a determinat, de asemenea,
popularizarea rezervărilor online. Deşi industria şi-ar dori în continuare rezervări în avans,
oamenii sunt pregătiţi să aştepte pentru oferte târzii. Călătorii sunt dornici să ia o vacanţă, dar nu
doresc să se angajeze cu şase luni înainte.
 III EFECTELE CRIZEI ASUPRA TURISMULUI DE
LUX
3.1 Efecte asupra consumatorilor
Recesiunea în creştere cauzează probleme serioase pentru multe hoteluri, precum şi pentru
hoteluri de lux. Cu toate acestea, multe proprietăţi rămân optimiste. Hotelurile în anumite pieţe
mondiale, în special cele pentru călătorii de agrement, sunt mai puţin afectate. Popularitate şi
creşterea segmentului hotelăriei de lux în ultimii ani, sugerează că o deviere puternică nu poate
avea loc.
Climatul economic actual nu are impact doar asupra modului în care se de cheltuie, acesta , de
asemenea, afectează şi tipul de experienţă pe care o aşteaptă turiştii. Hoteluri de lux, cunoscute
pentru rasfăţul oaspeţilor acum sunt mai puţin solocitate decît cele care vor oferi o experienţă
îmbogăţită. În 2007, experienţa care a fost cea mai căutată printer oaspeţii hotelurilor de lux a
fost să se simtă răsfăţaţi. Însă în 2008 senzaţia de răsfăţ nu mai este o prioritate pentru oaspeţii de
lux, aceştia solicitînd în schimb senzaţii de disctracţie, emoţionalitate şi inspitaţie de la hotelurile
de lux.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi din întreaga lume (56%) indică faptul că situaţia
economică globală nu a avut niciun impact asupra intenţiei lor de a călători în 2009. planurile de
călătorie sunt fie neschimbate sau vor creşte în 2009, pentru acest grup. De fapt, pentru un
procent mic (15%), starea actuală a economiei poate fi un stimulent să călătorească mai mult şi
să beneficieze de tarife mai scăzute.
Însă călătorul de afaceri este mult mai afectat. Mai mulţi călători de afaceri raporteză că îşi vor
schimba planurile , faţă de turişti de agreement . 44% dintre călătorii de afaceri spun că vor
călători mai puţin în 2009, comparativ cu doar 30% din turişti de agrement. Companiile anulează
întâlnirile de afaceri şi conferinţele pentru a evita orice semn de extravaganţă care poate
declanşa furia guvernului.
De ce este suferă călătorii de afaceri mai mult? La urma urmei, călătorii de agrement tind să fie
mai sensibili la înrăutăţirea condiţiilor economice decât oamenii de afaceri. Diferenţa de
comportament poate fi explicate prin importanţă călătoriei. Majoritatea covârşitoare a turiştilor
de agrement(90%) spun că călătoria este importantă pentru ei şi pot amîna sau anula alte
activităţi de agrement înainte de anularea sau amînarea unei călătorii în 2009. În schimb,
majoritatea oamenilor de afaceri intervievaţi au declarat că firma lor a schimbat politicile de
călătorie pentru a reduce cheltuielile de călătorie. De exemplu, directorii au impus alternative la
întâlniri faţă-în-faţă, inclusiv conferinţele telefonice şi cele prin internet.
În ansamblu, 42% dintre respondenţi au spus că au anulat sau şi-au modificat călătoriiile pentru a
reduce din costuril. Aceste rezultate, însă, variază foarte mult în funcţie de regiune. Călătorii din
Orientul Mijlociu şi Africa par a fi cei mai afectaţi de recesiune în timp ce persoanele care
călătoresc din ţări europene raportează mai puţine anulări şi modificări ale călătoriilor. Deşi
aceste rezultate descriu comportamentul de persoanele care trăiesc în aceste zone (nu călătoresc
în aceste zone), pieţele locale sunt importante surse de venituri pentru hoteluri.
Tab. 3

Analizînd acest procentaj pentru ţări aparte, aproximativ jumătate din toţi călătorii americani si
canadieni raportează modificari a planurilor lor de călătorie. Însă în Europa, călătorii din multe
ţări (Spania, Germania, Suedia, Elveţia, Austria, Olanda) par să fie mai puţin afectaţi şi
raportează mai puţine modificări a călătoriilor. O explicaţie ar fi că reţeaua de siguranţă socială
în multe ţări europene a amortizat lovitura şi a ajutat turiştii să păstreze călătoriile intacte.
 Tab. 4

Cum îşî vor modifica turiştii bugetul pentru călătorii? Mulţi respondenţi au indicat faptul şi-ar
putea reduce exerienţele lor de călătorie în anul următor. Dar în ce mod? Aproximativ jumătate
din călătorii de lux chestionati au declarat ca ar reduce cheltuielile călătorind mai rar sau cu
sejururi mai scurte, călătorind pe distanţe mai mici sau spre cu totul alte destinaţii. Dar mult mai
puţini au spus că ar accepta să zboare la clasa economică (15%) sau să se cazeze la alte hoteluri
decît cele de 5 stele(15%). Acest lucru este cu siguranţă o veste bună pentru companiile aeriane,
hoteluri. Călătorii de lux prefer să-şi modifice mai degrabă destinaţia sau itinerarul decît să
folosească servicii aeriene si hoteluri de clase mai inferioare. Şi aproape o cincime din turiştii
chestionaţi au spus că nu vor aduce modificări la planurile lor de călătorie sau cheltuieli.
Tab. 5
3.2 Efecte asupra ofertanţilor
Este bine ştiut faptul că eşecurile personalului au cel mai mare impact negativ asupra loialităţii
clienţilor. De fapt, experienţa unei deserviri slabe explică de ce 68% din clienţi schimbă brand-
urile. Potrivit managerilor de hotele intervievaţi , majoritatea sunt pregătiţi să reducă bugetele
lor, în patru domenii: personal, publicitate, cheltuielile de capital, călătoriile de afaceri pentru
angajaţi.

Tab. 6
Când hotelurile sunt forţate să reducă din personal, restaurarea şi menajul sunt ţintele cele mai
probabile. Cu lucru mai puţin de îndeplinit, angajaţii pot fi reduşi proporţional, fără a afecta
nivelul general de prestare a serviciilor.

Tab. 8

Tab. 7

Tab. 8
Deşi ratele printre hotelurile de lux, au scăzut mult în ultimile câteva luni, hoteluri de lux au
menţinut puterea semnificativă a preţurilor. Nu sunt multe hoteluri de lux iar numărul de
vizitatori care îşi pot permite să se cazeze într-un hotel de lux a crescut dramatic în ultimii ani.
Această relaţie pozitivă va continua atâta timp cât numărul de proprietăţi de lux noi nu va creşte
mai rapid decât numărul de persoane dispusei să plătească preţurile pentru servicii de calitate
superioară. În timp ce segmentul de lux reprezintă doar un procent relativ mic în industria de
cazare la nivel global, el este un factor mult semnificativ pe piaţa veniturilor.
Concluzii
Turismul de lux este un segment de piaţă foarte profitabil pentru sectorul turistic, din cauza
marjelor ridicate la produsele de lux preţul cărora nu este unicul factor care se in în consderare.
Importante sunt şi elemente ce prezintă o valoare adăugată, exclusivitatea experienţei şi, mai
presus de toate, unicitatea pentru consumator. Chiar şi cu o creştere pe piaţa turismului general,
se observă o extindere a numărului de turişti pregătiţi să avanseze la consumul unei experienţe de
lux, chiar dacă aceasta presupune economisirea în alte domenii.

Trebuie remarcat rolul pe care turismul lux îl joacă în dezvoltarea afacerilor turistice în general.
El dă un impuls pentru întreaga industrie a turismului. Acesta promovează adoptarea şi difuzarea
de noi standarde mai ridicate a serviciilor şi, în cele din urmă, ajută la îmbunătăţirea calităţii
vieţii. Prin urmare, turismul lux este adesea numit “locomotiva turismului”.
Bibliografie
 http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/topuri/top-10-cele-mai-scumpe-hoteluri-din-
lume-176122.html
 http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/noul-trend-in-turismul-de-lux-hotelurile-
ecologice-5596
 http://www.webself.ro/mondene_art-
Posibile_evolutii_in_comportamentul_consumatorilor_de_lux-50-27.html
 http://tourlib.net/
 http://www.eu-turistul.ro
 http://turism.acasa.ro/destinatii/cele-mai-luxoase-hoteluri-ale-lumii-7617.html
 http://www.unwto.org/index.php
 http://parexcellencemagazine.com/the-luxury-market/the-luxury-market-business/622-
long-range-forecast-for-the-luxury-travel-market-is-mixed-through-2010.html
 http://www.timescolonist.com/business/Luxury+tourism+sector+looking+recover/27006
37/story.html
 http://www.luxuryboard.com/resource/resmgr/Industry_NewsData/LI-
21CenturyLuxuryEntprs09.pdf
 http://www.ntaonline.com/includes/media/docs/psychtravel-luxury.pdf
 http://www.tc.gov.yk.ca/pdf/Top_Ten_Luxury_Travel_and_Lifestyle_Trends_for_2008.p
df
 http://us.i1.yimg.com/us.yimg.com/i/us/ysm/cn/lp/sales/luxury_travel_nato.pdf
 http://www.onecaribbean.org/content/files/PwCRoughRide4luxurytravelDec08.pdf
 http://eco.md/article/2691/
 http://www.winsper.com/6Ps/Win_whitepaper4.18.pdf
 http://www.joselyntepper.com/new_products/LuxuryBookExcerpt.pdf
 http://facultate.regielive.ro/proiecte/geografie/luxul_are_capitala_la_dubai-135576.html?
in=all&s=piat%20mondial%20turism%20lux
 http://www.unitymarketingonline.com/reports2/luxury/pdf/LuxRep2006Intro.pdf
 http://www.scribd.com/doc/24917781/Economia-Turismului
 http://www.htrends.com/researcharticle9335.html
 http://www.lhw.com/download_s/230.pdf
 http://www.scribd.com/doc/27978016/promovare-in-Turism