CONTROLUL SI

ASIGURAREA
CALITATII
CURS ANUL III – UPB_Facultatea de Inginerie Mecanica si
Mecatronica
TITULAR CURS: S.l. dr. ing. Ioana Udrea
APLICATII: S.l. dr. ing. Ioana Udrea

2019-2020
SISTEMUL
CALITĂŢII
CALITATEA – TRECUT,
PREZENT SI VIITOR
 CALITATEA – TRECUT, PREZENT
SI VIITOR
NUME DE SEAMA IN DOMENIUL CALITATII
■ William Edwards Deming (1900-1993), renumit profesor şi statistician
american, este expertul în controlul calităţii ale cărui principii de management au
condus la revoluţionarea industriei japoneze prin prisma calităţii şi productivităţii.

■ În1950, a fost invitat de către Uniunea Japoneză a Oamenilor de

Ştiinţă şi Inginerilor Japonezi (JUSE) să ţină o serie de prelegeri în
Japonia.
■ Acesta a instruit generaţii întregi de manageri de cel mai înalt
nivel din această ţară în utilizarea metodelor şi instrumentelor
destinate îmbunătăţirii continue a calităţii produselor şi serviciilor
oferite, inclusiv a metodelor de control statistic.
■ Inspirându-se din lucrările statisticianului şi fizicianului american
Walter A. Shewhart (1891-1967), de la care a preluat şi conceptul
ciclului PDCA (Plan-Do-Check- Act), Deming a introdus utilizarea
metodelor şi tehnicilor statistice în controlul calităţii.
William Edwards Deming (1900-1993)
 CALITATEA – TRECUT, PREZENT
SI VIITOR
NUME DE SEAMA IN DOMENIUL CALITATII
■ Inginerul american de origine română Joseph M. Juran a reprezentat o altă
figură emblematică pentru evoluţia domeniului calităţii. A fost membru de
onoare al Academiei Române, licenţiat în inginerie electrică al Universităţii
din Minnesota, doctor în ştiinţe juridice al Universităţii din Loyola, profesor
de inginerie industrială la Universitatea din New York expert tehnic şi
consultant pentru economie mondială al Administraţiei Centrale a SUA şi a
unor mari companii americane sau transnaţionale.
■ J.M. Juran a înfiinţat prestigiosul Institut Juran, referinţă mondială
în instruirea în domeniul calităţii. El a impus conceptul de
„trilogie a calităţii: planificarea calităţii, menţinerea calităţii sub
control şi îmbunătăţirea continuă a calităţii.
■ Joseph Juran a accentuat diferenţa dintre viziunea despre calitate
a producătorului şi a clientului. Dacă producătorul defineşte
calitatea prin prisma conformităţii faţă de specificaţii, pentru
client calitatea reprezintă aptitudinea produsului de a fi utilizat.
Joseph M. Juran (1904-
 CALITATEA – TRECUT, PREZENT
SI VIITOR
NUME DE SEAMA IN DOMENIUL CALITATII
■ Philip B. Crosby (1926-2001) om de afaceri şi autor al unor
lucrări de referinţă în domeniul calităţii, a demonstrat că
înzestrarea cu calitate a produselor şi serviciilor încă din etapa
de concepţie nu doar că nu presupune cheltuieli suplimentare ci,
dimpotrivă, conduce la o reducere semnificativă a costurilor
lipsei de calitate. Altfel spus, lipsa de calitate constituie o
importantă sursă de pierderi financiare pentru companie. În
procesul de fabricaţie, de exemplu, costul neconformităţilor
ajunge la 40% din costurile totale de operare. Pe baza acestor
idei, Crosby a militat pentru asigurarea calităţii prin prevenire,
întrucât sistemele de inspecţie oricât de performante nu fac
decât să elimine efectele, fără a interveni asupra cauzelor.
Pentru rezultate maxime, strategiile de suprimare a defectelor
trebuie situate în faza de concepere şi dezvoltare a produselor şi
Philip B. Crosby (1926-2001) proceselor.
 CALITATEA – TRECUT, PREZENT
SI VIITOR
NUME DE SEAMA IN DOMENIUL CALITATII
■ O altă figură marcantă a domeniului calităţii este reprezentată de inginerul şi
statisticianul japonez Genichi Taguchi. Contribuţiile sale majore în domeniul
ingineriei calităţii au combinat tehnicile de inginerie cu cele statistice în vederea
optimizării proiectării produselor şi derulării proceselor de fabricaţie.
■ Printre cele mai importante concepte legate de numele lui Taguchi se numără:
•dezvoltarea funcţiei de pierdere a calităţii, care cuantifică
pierderile financiare aduse societăţii de lipsa de calitate a
produselor;
•extinderea raportului semnal-zgomot în domeniul calităţii;
•dezvoltarea filosofiei controlului offline, care presupune
dezvoltarea de produse şi procese insensibile („robuste”) la
variaţia parametrilor de intrare;
• precum şi prin stabilirea relaţiei între funcţia de pierdere a
calităţii şi raportul semnal-zgomot.
•
(January 1, 1924 – June 2, 2012)contribuţii inovative în domeniul planurilor de experimente.
NOTIUNEA DE
CALITATE
NOTIUNEA DE CALITATE
NECESITATILE CARE AU GENERAT PRODUSUL SAU
SERVICIUL

■ Necesităţi specificate sau care urmează a fi identificate, EXPRIMATE DE

UTILIZATORII UNUI PRODUS sau serviciu ;
■ EXIGENŢE ALE SOCIETĂŢII (obligaţii exprimate de legi, reglementări,
coduri, alte consideraţii ce ţin de protecţia muncii, protecţia socială,
sănătate, etc.) ;
■ Necesităţi ce ţin de gestionarea internă a unei organizaţii (EXPRIMATE DE
CONDUCERE).
NOTIUNEA DE CALITATE
TIPURI DE CALITATE-FUNCTIE DE MOMENTELE CIRCUITULUI
TEHNIC

■ Calitatea proiectată
■ Calitatea omologată
■ Calitatea prescrisă
■ Calitatea contractată
■ Calitatea reală
 CONCEPTUL DE SISTEM AL
CALITATII
ABORDAREA INTEGRATA A SISTEMULUI CALITATII
 CONCEPTUL DE SISTEM AL
CALITATII
TQM (Total Quality Management – Managementul Calitatii Totale)

■ TQM=strategia de management care are ca scop înglobarea calităţii în

toate procesele organizaţiei
■ "TOTAL"
– implicarea tuturor persoanelor din organizaţie
– centrarea pe calitate de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produsului
INSTRUMENTE SI
TEHNICI DE
MANAGEMENTUL
CALITĂŢII
 INSTRUMENTE SI
TEHNICI DE
CLARIFICARE A
PROBLEMELOR, DE
STIMULARE A
CREATIVITĂŢII ŞI DE
GENERARE A NOILOR
IDEI
INSTRUMENTE DE CLARIFICARE A PROBLEMELOR, DE
STIMULARE A CREATIVITĂŢII ŞI DE GENERARE A NOILOR IDEI

 ANALIZA REGULILOR DE BUSINESS (BUSINESS RULES ANALYSIS)

Analiza regulilor de business este folosita pentru a identifica, exprima, valida, rafina si
organiza comportamentul de zi cu zi din business si de a ghida deciziile procesului
operational de business.
O politica de business – o directiva care controleaza, influenteaza sau regleaza
actiunile unei companii (enterprise) si ale oamnilor din ea la un nivel mai larg, general
O regula de business – o directiva specifica, testabila si care serveste drept criteriu
pentru stabilirea comportamentului, modelarea rationamentelor si luarea deciziilor
Surse pentru regulile de business:
• explicite (politici de business documentate, reglementari, contracte)
• tacite (know-how-ul factorilor implicati, practici de business general acceptate,
norme ce tin de cultura corporatista)