Deșeurile și influența acestuia asupra mediului înconjurător.

Deşeurile nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi o pierdere economică. Dintre

numeroasele probleme de mediu care amenință planeta noastră o problemă majoră o constituie,
fără nici o îndoială, deșeurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, aruncă zilnic în pubela sa obiecte
care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare acționează o
singură dată pe săptămână, golind pubela care adesea depășește marginile și le depozitează în
afară orașului, în locurile numite ,,gropi de gunoi”. Depozitarea deșeurilor, pe lângă faptul că
este un proces tehnologic destul de scump, mai prezintă un dezavantaj: poluează mediul. Soluția
nu constă în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spațiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea
selectivă și reciclarea lor. Această metodă permite recuperarea substanțelor valoroase pentru
reciclare!

Cine are mult, aruncă mult.

Cele mai multe alimente ajung la gunoi în ţările industrializate. Potrivit estimărilor FAO, în
Europa se aruncă la gunoi anual în medie 95 de kilograme de alimente pe cap de locuitor. În
ţările sărace din Africa se aruncă la gunoi în acelaşi interval de timp doar şase kilograme de
alimente pe cap de locuitor. "În ciuda unor progrese şi a unor iniţiative bune pentru redistribuirea
alimentelor, în continuare ajung la gunoi prea multe alimente. Din gropile de gunoi ajung în
atmosferă o sumedenie de gaze care dăunează climei". Problema este următoarea: indiferent că e
vorba de carne sau pâine, deșeurile alimentare ajunse la groapa de gunoi accelerează
transformările climatice fiindcă emană gaz metan. O alternativă ar fi refolosirea ecologică a
deşeurilor alimentare la nivel industrial. Această revalorificare ar putea avea loc în instalaţii de
producţie a biogazului, unde gazul rezultat din putrezirea deşeurilor alimentare ar putea produce
curent şi căldură. În urma acestui proces ar rămâne un soi de pastă, foarte fluidă, din care se
poate prepara un îngrăşământ de mare calitate pentru agricultură. Din păcate, doar 17 la sută din
gunoiul organic din UE este transformat în îngrăşământ.
Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile și utile sunt depozitate împreuna cu
cele nereciclabile, fiind amestecate și contaminate din punct de vedere chimic și biologic,
recuperarea lor este dificilă.
Problemele cu care se confruntă în gestionarea deșeurilor pot fi sintetizate astfel:

 depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea finală a
acestora;
 depozitele de deșeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecția mediului,
conducând la poluarea apelor și solului din zonele respective;
 terenurile ocupate de depozitele de deșeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu
mai pot fi utilizate în scopuri agricole; la ora actuală, în România, peste 12000 ha de
teren sunt afectate de depozitarea deșeurilor menajere sau industrial;
 colectarea deșeurilor menajere de la populație se efectueaza neselectiv; ele ajung pe
depozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potențialului lor util
(hârtie, sticlă, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deșeurilor necesită adoptarea unor
măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor în mediu. Respectarea acestor
măsuri trebuie să facă obiectul activității de monitoring a factorilor de mediu afectați de prezență
deșeurilor.