Introducere

Branza este un fel de mancare stravechi, ale carei origini dateaza dinaintea istoriei
inregistrate. Probabil descoperita in Asia Centrala sau in Orientul Mijlociu, producerea
branzei s-a raspandit in Europa si a devenit o industrie sofisticata in timpul Imperiului
Roman Antic. Pe masura ce influenta romana s-a retras, au aparut tehnici de preparare
locale distincte. Aceasta diversitate a ajuns la apogeu in epoca industriala timpurie si a
inceput apoi sa decada (dar in proportie mica) datorita mecanizarii si a factorilor
economici.Originile exacte ale producerii branzei sunt necunoscute, iar estimarile
aproximative se situeaza din 8000 inainte de Cristos pana in 3000 inainte de Cristos.
Creditul pentru descoperire apartine cel mai probabil triburilor nomade turce din Asia
Centrala, cam in acelasi timp cu inventarea iaurtului, sau popoarelor din Orientul Mijlociu. O
legenda comuna despre descoperirea branzei povesteste despre un nomad arab carand
lapte de-a lungul desertului intr-un recipient facut din stomac de animal, care a descoperit
cum laptele a fost separat in branza si zer de catre cheagul din stomac.Lasand la o parte
legendele populare, cel mai probabil branza a aparut ca o modalitate de conservare a
laptelui batut si acidulat prin presare si sarare, cheagul fiind introdus mai tarziu - poate cand
cineva a observat ca branza preparata intr-un stomac de animal este mai solida si are o
textura mai buna.Cea mai veche dovada arheologica a producerii de branza a fost gasita in
picturile din mormintele egiptene, datand in 2300 inainte de Cristos. Cele mai timpurii
branzeturi au fost probabil destul de acre si sarate, similare in textura cu branza taraneasca
sau branza feta.Din Orientul Mijlociu, branza a ajuns in Europa, unde climatul mai racoros a
impus o sarare agresiva pentru conservare.In antichitate mitologia greaca il considera drept
descoperitor al branzei pe zeul Aristeu, fiul lui Apollo.In vremea romanilor, branza devenise
o mancare comuna, consumata in fiecare zi, nu foarte diferit de ziua de azi. Columella's De
Re Rustica (65 inainte de Cristos) a descris detaliat procesul de producere al branzei,
folosirea cheagului, presarea branzei, sararea si imbatranirea.Romanii au adus in Europa
evului mediu un set uniform de tehnici de producere a branzei. Pe masura ce gloria romana
a apus, branza s-a diversificat foarte mult, popoarele si provinciile creand tipuri traditionale.
Franta si Italia sunt tarile cu cea mai mare diversitate in materie de branzeturi, aproape
400.In era moderna prima fabrica pentru productia in masa a branzei s-a deschis in Elvetia,
in 1815, dar aceasta intreprindere avut succes pentru prima oara in Statele Unite. Creditul
se acorda de obicei, lui Jesse Williams, proprietarul unei ferme de lactate din New York,
care a inceput sa faca branza dupa o modalitate asemanatoare cu linia de asamblare,
folosind lapte de la fermele vecine.In anul 1860 s-a inceput sa se reproduca masiv cheagul,
si la sfarsitul secolului, oamenii de stiinta creau culturi pur microbiene. Inainte de asta,
bacteria folosita la fabricarea de branza era fie din natura, fie din reciclarea zerului preparat
mai devreme; culturile pure insemnau ca se va putea produce o branza mult mai aproape
de un standard comun.In ziua de azi, branza facuta in fabrica a inlocuit aproape in totalitate
vechea metoda de preparare.
 Brânzeturi cu pasta moale, nematurate
Din această grupă fac parte brânzeturile proaspete cu pastă moale, nematurate. Se
caracterizează printr-un coagul fin, consistenţă onctuoasă , aromă şi gust de fermentaţie
lactică , uşor acrişor şi corespunză tor adaosurilor folosite; această grupă include: brâ nză
proaspă tă de vaci; brâ nzeturi creme; brâ nzeturi aperitiv şi desert; caş proaspă t;
urdă .Brâ nza proaspă tă de vaci se obţine prin coagularea laptelui cu ajutorul acizilor,
separea zerului şi omogenizarea coagulului. Laptele folosit poate fi integral normalizat sau
degresat, rezultînd brâ nză foarte grasă , grasă , semigrasă sau slabă .Brânza proaspătă de
vacă prezintă un aspect de pastă omogenă , curată , fă ră scurgere de zer, cremoasă ,
nesfă rîmicioasă sau cu o structură grunjoasă la brânza de tipurile semigrasă şi slabă .
Din brânza proaspă tă de vaci, prin adă ugare de smîntînă , se obţin brâ nzeturi creme iar
prin adă ugare de sare şi condimente (chimen, boia, piper etc) se obţin brâ nzeturi
aperitiv.Caşul proaspă t se obţine prin închegare, separare de zer în sedile şi maturare
scurtă (cel mult 48 ore).Urda rezultă prin precipitarea la cald (82-840C) a lactoalbuminei
care ră mîne în zerul rezultat de la fabricarea unor brâ nzeturi din lapte de vacă sau de oaie.

Brânzeturi cu pasta moale, maturate

Brânzeturile cu pasta moale, maturate se caracterizează printr-un conţinut mai ridicat de
apă , peste 50%, ceea ce le conferă o consistenţă care variază de la pasta moale, onctuoasă ,
pînă la o consistenţă uşor elastică , în funcţie de conţinutul de apă şi gră sime.Aceste
brâ nzeturi se obţin printr-o coagulare de durată mai mare, prelucrarea sumară a coagulului
şi la temperaturi mai scă zute, autopresare sau presare uşoară şi maturare de scurtă durată
(20-40 zile).Tipurile de brâ nzeturi care se încadrează în această grupă sunt: brâ nzeturi tip
telemea; brâ nzeturi tip Fetta; brâ nzeturi tip Limburg sau Romadur; brâ nzeturi cu
mucegaiuri nobile; brâ nzeturi moi la care se aplică încă lzirea a doua.Brânzeturile tip
telemea se fabrică din lapte integral sau normalizat, pasteurizat, însă mînţat cu maiele din
bacterii acidolactice selecţionate, închegat cu cheag sau pepsină , după care coagulul divizat
în bucă ţi de mă rime uniformă este pă strat în saramură de zer acid pentru maturare şi
conservare.Din punct de vedere organoleptic, brânza telemea se prezintă sub formă de
calupuri întregi, cu profil paralelipipedic şi greutatea de circa 1 kg sau calupuri cu profil
triunghiular şi greutatea de 0,5 kg. În aceeaşi unitate de ambalaj se admit şi 3-8%
sfă rîmă turi (particule de brâ nză mai mici de 100 g), în funcţie de vechimea
brâ nzei.Saramura de zer trebuie să aibă o concentraţie de circa 20% Na Cl, să acopere în
întregime calupurile de brâ nză , să aibă aspect curat, fă ră spumă , fă ră consistenţă
filantă .Brâ nza Fetta este o varietate a brâ nzei telemea, fabricată de obice din lapte integral
de vacă , oaie sau bivoliţă ; are un conţinut de mai redus de apă (maxim 50%) şi mai ridicat
de gră sime (minim 50% din S.U.).Este o brâ nză de pastă moale, originară din Grecia
(denumită şi Telemes), care se prezintă sub formă de bucă ţi cubice sau paralelipipedice,
pă trate sau circulare. Pasta este compactă , cu aspect de porţelan, prezentînd puţine ochiuri
de fermentaţie. Mirosul este plă cut, gustul gustul puţin acrişor, potrivit de să rat,
picant.Brâ nzeturile tip Limburg (Romadur). Specific acestor brâ nzeturi este procesul de
maturare desfă şurat sub acţiunea microorganismelor Bacterium linens care se dezvoltă pe
suprafaţa brâ nzeturilor, sub forma unui mucilagiu lipicios de culoare galben-roşietică . Se
ambalează în hîrtie pergaminată şi foiţă de aluminiu. Principalele sortimente
sunt: brânza Bran (lapte de vacă ), brânza Bîlea (amestec de lapte de vacă şi capră )
şi brânza Alpină.Brâ nzeturi cu mucegaiuri nobile. În această grupă sunt cuprinse
brâ nzeturile de tip Roquefort, Camembert şi Brie.Brâ nza tip Roquefort. Brâ nza Roquefort
este o brâ nză perselată şi cu mucegai, originară de satul Roquefort din sudul Franţei (Carol
al VI-lea a acordat locuitorilor din acest sat, care maturau brâ nzeturile în pivniţele lor de
secole, monopolul acestei practici); în prezent, brâ nzeturile Roquefort se fabrică în tot
sudul Franţei (şi nu numai), respectîndu-se normele de fabricaţie originale.Este un
sortiment de brâ nză foarte apreciat şi solicitat în diferite ţă ri ale lumii. In Romania se
fabrică brâ nzeturi tip Roquefort: brânza Bucegi din lapte de oaie, vacă sau amestecul
acestora şi brânza Homorod din lapte de bivoliţă . Aceste brâ nzeturi se obţin prin
maturarea brâ nzei (45-90 zile) sub acţiunea mucegaiului Penicillium roqueforti, care se
dezvoltă sub formă de colonii liniare de culoare albă struie, în jurul orificiilor create prin
înţeparea prealabilă a caşului; la maturare contribuie şi Bacterium linens, care se dezvoltă
la suprafaţă .Brânza Roquefort nu are coajă la suprafaţă , ci un strat subţire mucilaginos,
fiind constituită dintr-o pastă moale, perselată , nepresată , necoaptă , cu vinişoare albastre;
bucă ţile sunt cilindrice, cu greutatea de 2,5-2,9 kg; are consistenţă fragilă şi oncuoasă , gust
picant şi miros plă cut. Brânza Roquefort conţine 55% substanţă uscată , 45% gră sime,
20% proteine şi 5% să ruri minerale.Brâ nza tip Camemebert este originară tot din Franţa
(Normandia) şi se obţine prin maturare (8-15 zile) sub acţiunea combinată a mucegaiului
alb Penicillium camemberti şi a bacteriei Bacterium linens ce se dezvoltă la suprafaţă . Au
coaja subţire, netedă acoperită de mucegai alb; miezul este compact, cu ochiuri de
fermentare foarte mici, de culoare alb- gă lbuie; este o brâ nză fină , moale, cu gust slab
picant de ciupercă . Bucă ţile, de dimensiuni mici (80-320 g), se ambalează în hîrtie
pergaminată sau în folie de aluminiu.Brâ nzeturile moi la care se aplică încă lzirea a doua au
caracteristici intemediare între brâ nzeturile cu pasta moale şi cele cu pasta semitare.
Produsele finite maturate au o consistenţă mai fermă , elastică şi prezintă de obicei, în
secţiune un desen format din goluri de aer, de formă alungită , mici şi rare ochiuri de
fermentare, rotunde. În procesul de maturare (30-40 zile), pe suprafaţa brâ nzeturilor se
dezvoltă un mucilagiu de culoare galben-roşiatică . Din această categorie fac parte
brâ nzeturile: Zamora, Cozia, Postă varu, Rîşnov, brânza italiană Bele Paese, fabricate din
lapte de vacă ; brânza Năsal din lapte de oaie, vacă sau amestec şi brânza Ţaga din lapte
de oaie.

 Brânzeturi cu pasta semitare

Aceste brâ nzeturi se obţin din caş de oaie sau de vacă maturat, pastificat şi amestecat cu
diferite adaosuri. Coagulul se mă runţeşte fin, se aplică încă lzirea a doua la temperaturi
cuprinse între 38-460C, după care se procedează la formarea şi tă ierea calupurilor la fundul
vanei sub zer, introducerea în forme şi presarea cu o forţă care creşte treptat (1-10 kgf/kg
brâ nză ). După să rarea umedă , urmează maturarea în camere speciale la temperatura de
14- 160C, timp de 35-45 zile; spre sfîrşitul perioadei de maturare, cînd s-a format coaja, se
parafinează . Din această categorie fac parte: brânza Trapist, brâ nzeturile tip Olanda
(Edam, Gauda), brânza Tilsit, Tîrnava, Carpatină , Transilvania, Rodo, Corbeni, brâ nzeturile
maturate cu ingrediente (ţelină , piper, chimen etc).Brâ nza Trapist se obţine din lapte de
vacă normalizat, are formă cilindrică sau paralelipipedică cu masa de 1,2-1,5 kg. La exterior
are coaja netedă , de culoare gă lbuie, acoperită cu parafină , pasta este gă lbuie, semitare cu
desenul format din ochiuri de mă rimea bobului de mază re.Brâ nzeturile olandeze se fabrică
sub diferite denumiri, după formă : sferică (Edam), paralelipipedică (Gauda); cilindrică . În
general au o greutate de 1,5-2,5 kg, coaja netedă , colorată (de obicei roşu sau galben),
acoperită cu parafină . Pasta este gă lbuie, cu consistenţă foarte elastică . Desenul este format
din ochiuri foarte rare, de mă rimea bobului de mază re. Gustul este dulceag, uneori foarte
slab amă rui, arome este plă cută .

Brânzeturi cu pasta tare

Brâ nzeturile cu pastă tare sunt caracterizate printr-o consistenţă tare a pastei şi o
maturare de lungă durată . În procesul de obţinere a acestor brâ nzeturi, coagularea are loc
la temperaturi mai ridicate (32-340C), timp de 15-25 minute, urmată de o prelucarare
înaintată a coagulului, prin mă runţire, pînă la mă rimea bobului de mei, cu aplicarea
încă lzirii a doua pînă la temperaturi ridicate (48-560C), timp de 10-20 minute. După
turnarea în forme, urmează presarea cu o forţă crescută , mergînd pînă la 20 kgf/kg brâ nză .
Să rarea se face un timp mai îndelungat, iar maturarea este de lungă durată .Cele mai
cunoscute brâ nzeturi ale acestei grupe sunt: brâ nzeturi tip Emmenthal (Schwaitzer,
Mureşana); brâ nzeturi tip Cheddar; brâ nzeturi tip Parmezan; brâ nzeturi tip Pecorino
etc.Brânza Emmenthal (Schwaitzer) îşi are originea pe valea rîului Emmenthal din
Elveţia şi aparţine familiei de brâ nzeturi cu pastă tare, presată şi coaptă . În Romania este
cunoscută sub denumirea de Şvaiţer.Materia primă este laptele de vacă , în special din
zonele de munte. Înainte de coagulare, în lapte se adaugă o maia cu bacterii specifice:
Streptococcus thermophilus şi Termobacterium helveticum. Str. thermophilus are rolul de
a favoriza creşterea acidită ţii laptelui în timpul coagulă rii şi prelucră rii, iar Termobact.
helveticum poate fi considerat microorganismul care contribuie în cea mai mare mă sură la
procesul de maturare a brâ nzei şvaiţer (4-7 luni). La formarea desenului caracteristic
(ochiuri mari, cu diametrul de 12-22 mm) contribuie şi bacteriile propionice.Se prezintă
sub forma unor roţi mari, cu diametrul de 70-100 cm şi masa de 60-130 kg, cu coaja netedă ,
groasă , untoasă şi aderentă la miez; miezul este elastic, nesfă rîmicios, gustul este plă cut,
uşor dulceag, cu aromă specifică miezului de nucă .Brânza Cheddar (Cedar) constituie
sortimentul tradiţional englezesc de brâ nzeturi cu pastă tare; se fabrică în cantită ţi mari şi
în Australia, Noua Zeelandă , SUA precum şi în alte ţă ri europene, inclusiv în Romania.Se
fabrică din lapte de vacă pasteurizat, în amestec cu 15% lapte crud maturat. Caracteristic
este procesul de acidifiere a caşului, denumit şi proces de cederizare, care constă în
dezvoltarea puternică a fermentaţiei în masa de caş prin menţinerea acestuia în vane
acoperite, sub acţiunea aburului la temperaturi cuprinse între 35-380C, timp de 60-90
minute, pînă cînd aciditatea caşului ajunge la 200-2500 Thorner. Durata de maturare a
brâ nzei este de circa 3 luni, la temperatura de maxim 100C şi umiditate a erului de
75%.Brânza Cedar se prezintă sub formă de calupuri mari, tronconice sau paralelipipedice
cu masa de 15-35 kg. Este un produs fă ră coajă , cu suprafaţa netedă şi curată , fă ră ochiuri
de fermentare (se admit rare goluri alungite de presare şi pete de mucegai. Are culaorea
galben- crem, consistenţă fină , uşor elastică , miros, aromă şi gust plă cute, cu uşoară nuanţă
de miez de nucă .Brânza Parmezan se obţine din lapte crud de vacă sau în amestec cu lapte
de bivoliţă . Durata de maturare a acestui produs este de 1-2 ani. Se prezintă sub formă
cilindrică cu masa între 12-15 kg. Acest sortiment nu se consumă ca atare ci ca adaos sau
garnitură la diferite produse sau preparate culinare. Consistenţa pastei este foarte tare,
puţin friabilă şi se poate ră zui uşor. Pasta clivează radial şi prezintă numai ochiuri de
fermentare rare şi foarte mici, gust plă cut, uşor picant, se topeşte uşor în gură .Brânza tip
Pecorino se fabrică din lapte de oaie. Brânza Pecorino fabricată din lapte de vacă poartă
denumirea de brâ nză Romano. Aceste două brâ nzeturi se pot obţine într-un format mare,
cu masa între 12-15 kg precum şi în format mic, cu masa de 6-8 kg, denumită şi Romanello.
Procesul tehnologic prezintă unele particularită ţi, printre care, o durată de să rare de circa
90 zile şi o durată de maturare de 90-150 de zile.

Brânzeturi frămîntate
Brânzeturile frămîntate sunt produse care se obţin prin fră mîntarea caşului maturat o
perioadă scurtă de timp (3-6 zile). Prelucrarea constă în mă runţirea caşului prin maşina de
tocat, să rarea în pastă (3-4% sare), omogenizarea prin vă lţuire, ambalarea şi maturarea în
condiţii specifice fiecă rui sortiment în parte.
Brânza de Moldova (brâ nza de putină ) se obţine din caş de oaie, se ambalează şi se
maturează în putini de brad. Produsul se prezintă în două tipuri: fră mîntată complet sau cu
straturi alternative de brâ nză fră mîntată şi felii de caş maturat.Brânza de burduf se obţine
din caş de oaie, care după fră mîntare se introduce în burduf de oaie şi se supune matură rii
14 zile. Se poate fabrica şi din amestec de caş obţinut din lapte de oaie şi vacă , prin
ambalare în membrane naturale, ţesă turi textile, sau folii de material plastic, în funcţie de
tipul sortimentului.Brânza în coajă de brad se fabrică din caş de oaie, iar ambalarea şi
maturarea se fac în coji de brad care îi imprimă caracteristici gustative
specifice.Brâ nzeturile fră mîntate au pastă curată , uniform fră mîntată , fă ră goluri. Gustul
este puţin picant (se accentuează prin pă strare), potrivit de să rat.

Brânzeturi opărite
Caşcavalurile au ca particularitate comună opă rirea caşului maturat. Prin opă rire caşul
capă tă proprietă ţi plastice şi se poate întinde sub formă de fire. Această însuşire, pe care o
capă tă caşul prin opră rire, se datorează unui proces de demineralizare parţială a
fosfocazeinatului de calciu sub acţiunea acidului lactic, cu formare de fosfocazeinat
monocalcic, solubil care uneşte particulele de coagul într-o masă compactă cu un grad
ridicat de plasticitate.Tipurile principale de caşcaval sunt: caşcavalul de Dobrogea
(denumit şi caşcaval de cîmpie) din lapte de oaie, caşacavalul Dalia din lapte de vacă ,
caşcavalul Penteleu, Muscel, Rucă r, Feteşti, Teleorman din lapte de oaie, vacă sau amestec,
caşcavalurile afumate Covasna, Bră det, Vrancea din lapte de vacă .Procesul tehnologice de
obţinere a caşcavalului cuprinde două faze principale: prepararea caşului şi fabricarea
propriu-zisă a caşcavalului. Operaţia de opă rire a caşului are loc în momentul cînd acesta
are un pH optim cuprins între 4,8-5,0.Caşul opă rit după să rare, este prelucrat prin
fră mîntare pe mese speciale şi introdus în forme; roţile formate sunt supuse matură rii, în
camere speciale, timp de 30-60 zile, în funcţie de sortiment. În general, caşcavalurile se
caracterizează printr-o masă compactă , elastică continuă , fă ră desen de fermentare, care la
rupere se desface în fîşii. Gustul şi mirosul sunt caracteristice sortimentului, în funcţie de
felul laptelui şi specificul procesului tehnologic.

Brânzeturi topite
Brâ nzeturile topite se obţin prin topirea brâ nzeturilor fermentate sau proaspete, cu sau
fă ră adaos de lapte praf, unt sau smîntînă , în prezenţa să rurilor de topire (citratul de sodiu,
tartratul de sodiu, polifosfaţii etc.) care influenţează substanţial calitatea acestor
brâ nzeturi. Brâ nzeturile topite pot fi cu sau fă ră adosuri, afumate sau neafumate.La
prepararea lor se folosesc brâ nzeturile cu gust, miros şi valoare igienică normale, care însă
pot prezenta defecte de desen, de coajă etc.Sortimentul de brâ nzeturi topite este alcă tuit
din: brâ nzeturi şi creme pentru copii; brâ nzeturi tip creme; brâ nzeturi cu adaos de legume
şi condimente; brâ nzeturi afumate etc.Brâ nzeturile topite au suprafaţa netedă , lucioasă ,
fă ră coajă sau mucegaiuri. În interior, aspectul este de pastă curată , fină , omogenă , fă ră
cristale şi să ruri de topire şi fă ră corpuri stră ine, cu rare goluri de aer. Culoarea este alb-
gă lbuie, uneori cu nuanţe specifice adaosului încorporat. Consistenţa este moale, elastică .
Gustul şi mirosul sunt plă cute, caracteristice materiei prime folosite la prelucrare.
 
 Defectele brânzeturilor
Defectele brânzeturilor pot fi de natură igienică (folosirea unui lapte necorespunză tor),
tehnologică (proces condus incorect) sau microbiologică (produse de
microorganisme).Principalele defecte întîlnite la brâ nzeturi pot fi grupate în: defecte de
coajă , defecte de format, de culoare, de desen, de consistenţă , de gust şi miros.Defectele de
coajă frecvent întîlnite sunt: coajă prea groasă , cu cră pă turi, cancerul cojii, infectarea cojii
cu mucegaiuri.Defectele de format pot fi: mă rimea neuniformă a bucă ţilor, turtirea şi
balonarea brâ nzeturilor. Coaja brâ nzeturilor balonate prezintă adesea cră pă turi, iar
consistenţa lor este cauciucoasă .Defectele de culoare: culoare cenuşiu-negricioasă ,
roşiatică , pete negre pe suprafaţă (produse de mucegaiuri sau torule - Monilia nigra, Torula
nigra); în general se datorează unei microflore nespecifice.
Defectele de desen pot consta în lipsa desenului sau desenul bogat al pastei.

 Lipsa desenului în secţiune. Se poate datora unei activită ţi reduse a bacteriilor

producă toare de gaze;
 Desenul bogat al pastei se datorează unei matură ri la temperaturi prea ridicate sau
gradului ridicat de infectare a laptelui.

Defectele de consistenţă se referă la pastă , care poate fi: sfă rîmicioasă , cauciucoasă , cu
cră pă turi.
Defecte de gust şi miros se regă sesc prin senzaţii de acru, amar, rînced.Brâ nzeturile
obţinute dintr-un lapte infectat cu microorganisme patogene pot deveni mijloace de
transmitere a unor boli infecţioase; de exemplu, Mycobacterium tuberculosis, Salmonella
typhymurium şi altele se pot transmite la om prin consumarea brâ nzeturilor infectate.
 Bibliografie
 https://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/caracterizarea-
merceologica-a-brinzeturilor.html
 https://biblioteca.regielive.ro/referate/merceologie/caracterizarea-
merceologica-a-branzeturilor-cu-pasta-semitare-131150.html
 Concluzie

Piata branzeturilor urmeaza in continuare un trend ascendent.Cresterile sunt date de

piatacascavalului,a branzei topite si a cremei de branza.Momentan exista pe piata multe
produse careau avantajul pretului si nu al calitatii,fiind preferate de consumatori din
cauza puterii mici decumparare a acestora.Astfel,se va pune mare accent pe calitatea
produselor vandute,cat si pemodul de ambalare al acestora,pe aspectul lor comercial
care favorizeaza decizia decumparare.Gustul reprezinta un factor important in alegerea
branzeturilor,mai ales aspecialitatilor,actiunile de degustare a produselor organizate de
companiile ce activeaza in acestdomeniu,are un rol extreme de important.O pondere de
peste 50% in vanzarea branzeturilor vracse inregistreaza in mediul rural,in satele de la
munte deoarece se achizitioneaza direct de latarani.Vanzarile branzeturior traditionale
au scazut cu 40%,ceea ce a determinat o scadere a preturilor cu 12%,iar principalul
mijloc de desfacere raman targurile.
 Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Institutul International de Management

Tema: Caracterizarea merceologica a brinzeturilor

Grupa:ML-253