Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Branza este un fel de mancare stravechi, ale carei origini dateaza dinaintea istoriei
inregistrate. Probabil descoperita in Asia Centrala sau in Orientul Mijlociu, producerea
branzei s-a raspandit in Europa si a devenit o industrie sofisticata in timpul Imperiului
Roman Antic. Pe masura ce influenta romana s-a retras, au aparut tehnici de preparare
locale distincte. Aceasta diversitate a ajuns la apogeu in epoca industriala timpurie si a
inceput apoi sa decada (dar in proportie mica) datorita mecanizarii si a factorilor
economici.Originile exacte ale producerii branzei sunt necunoscute, iar estimarile
aproximative se situeaza din 8000 inainte de Cristos pana in 3000 inainte de Cristos.
Creditul pentru descoperire apartine cel mai probabil triburilor nomade turce din Asia
Centrala, cam in acelasi timp cu inventarea iaurtului, sau popoarelor din Orientul Mijlociu. O
legenda comuna despre descoperirea branzei povesteste despre un nomad arab carand
lapte de-a lungul desertului intr-un recipient facut din stomac de animal, care a descoperit
cum laptele a fost separat in branza si zer de catre cheagul din stomac.Lasand la o parte
legendele populare, cel mai probabil branza a aparut ca o modalitate de conservare a
laptelui batut si acidulat prin presare si sarare, cheagul fiind introdus mai tarziu - poate cand
cineva a observat ca branza preparata intr-un stomac de animal este mai solida si are o
textura mai buna.Cea mai veche dovada arheologica a producerii de branza a fost gasita in
picturile din mormintele egiptene, datand in 2300 inainte de Cristos. Cele mai timpurii
branzeturi au fost probabil destul de acre si sarate, similare in textura cu branza taraneasca
sau branza feta.Din Orientul Mijlociu, branza a ajuns in Europa, unde climatul mai racoros a
impus o sarare agresiva pentru conservare.In antichitate mitologia greaca il considera drept
descoperitor al branzei pe zeul Aristeu, fiul lui Apollo.In vremea romanilor, branza devenise
o mancare comuna, consumata in fiecare zi, nu foarte diferit de ziua de azi. Columella's De
Re Rustica (65 inainte de Cristos) a descris detaliat procesul de producere al branzei,
folosirea cheagului, presarea branzei, sararea si imbatranirea.Romanii au adus in Europa
evului mediu un set uniform de tehnici de producere a branzei. Pe masura ce gloria romana
a apus, branza s-a diversificat foarte mult, popoarele si provinciile creand tipuri traditionale.
Franta si Italia sunt tarile cu cea mai mare diversitate in materie de branzeturi, aproape
400.In era moderna prima fabrica pentru productia in masa a branzei s-a deschis in Elvetia,
in 1815, dar aceasta intreprindere avut succes pentru prima oara in Statele Unite. Creditul
se acorda de obicei, lui Jesse Williams, proprietarul unei ferme de lactate din New York,
care a inceput sa faca branza dupa o modalitate asemanatoare cu linia de asamblare,
folosind lapte de la fermele vecine.In anul 1860 s-a inceput sa se reproduca masiv cheagul,
si la sfarsitul secolului, oamenii de stiinta creau culturi pur microbiene. Inainte de asta,
bacteria folosita la fabricarea de branza era fie din natura, fie din reciclarea zerului preparat
mai devreme; culturile pure insemnau ca se va putea produce o branza mult mai aproape
de un standard comun.In ziua de azi, branza facuta in fabrica a inlocuit aproape in totalitate
vechea metoda de preparare.
Brânzeturi cu pasta moale, nematurate
Din această grupă fac parte brânzeturile proaspete cu pastă moale, nematurate. Se
caracterizează printr-un coagul fin, consistenţă onctuoasă , aromă şi gust de fermentaţie
lactică , uşor acrişor şi corespunză tor adaosurilor folosite; această grupă include: brâ nză
proaspă tă de vaci; brâ nzeturi creme; brâ nzeturi aperitiv şi desert; caş proaspă t;
urdă .Brâ nza proaspă tă de vaci se obţine prin coagularea laptelui cu ajutorul acizilor,
separea zerului şi omogenizarea coagulului. Laptele folosit poate fi integral normalizat sau
degresat, rezultînd brâ nză foarte grasă , grasă , semigrasă sau slabă .Brânza proaspătă de
vacă prezintă un aspect de pastă omogenă , curată , fă ră scurgere de zer, cremoasă ,
nesfă rîmicioasă sau cu o structură grunjoasă la brânza de tipurile semigrasă şi slabă .
Din brânza proaspă tă de vaci, prin adă ugare de smîntînă , se obţin brâ nzeturi creme iar
prin adă ugare de sare şi condimente (chimen, boia, piper etc) se obţin brâ nzeturi
aperitiv.Caşul proaspă t se obţine prin închegare, separare de zer în sedile şi maturare
scurtă (cel mult 48 ore).Urda rezultă prin precipitarea la cald (82-840C) a lactoalbuminei
care ră mîne în zerul rezultat de la fabricarea unor brâ nzeturi din lapte de vacă sau de oaie.
Brânzeturi frămîntate
Brânzeturile frămîntate sunt produse care se obţin prin fră mîntarea caşului maturat o
perioadă scurtă de timp (3-6 zile). Prelucrarea constă în mă runţirea caşului prin maşina de
tocat, să rarea în pastă (3-4% sare), omogenizarea prin vă lţuire, ambalarea şi maturarea în
condiţii specifice fiecă rui sortiment în parte.
Brânza de Moldova (brâ nza de putină ) se obţine din caş de oaie, se ambalează şi se
maturează în putini de brad. Produsul se prezintă în două tipuri: fră mîntată complet sau cu
straturi alternative de brâ nză fră mîntată şi felii de caş maturat.Brânza de burduf se obţine
din caş de oaie, care după fră mîntare se introduce în burduf de oaie şi se supune matură rii
14 zile. Se poate fabrica şi din amestec de caş obţinut din lapte de oaie şi vacă , prin
ambalare în membrane naturale, ţesă turi textile, sau folii de material plastic, în funcţie de
tipul sortimentului.Brânza în coajă de brad se fabrică din caş de oaie, iar ambalarea şi
maturarea se fac în coji de brad care îi imprimă caracteristici gustative
specifice.Brâ nzeturile fră mîntate au pastă curată , uniform fră mîntată , fă ră goluri. Gustul
este puţin picant (se accentuează prin pă strare), potrivit de să rat.
Brânzeturi opărite
Caşcavalurile au ca particularitate comună opă rirea caşului maturat. Prin opă rire caşul
capă tă proprietă ţi plastice şi se poate întinde sub formă de fire. Această însuşire, pe care o
capă tă caşul prin opră rire, se datorează unui proces de demineralizare parţială a
fosfocazeinatului de calciu sub acţiunea acidului lactic, cu formare de fosfocazeinat
monocalcic, solubil care uneşte particulele de coagul într-o masă compactă cu un grad
ridicat de plasticitate.Tipurile principale de caşcaval sunt: caşcavalul de Dobrogea
(denumit şi caşcaval de cîmpie) din lapte de oaie, caşacavalul Dalia din lapte de vacă ,
caşcavalul Penteleu, Muscel, Rucă r, Feteşti, Teleorman din lapte de oaie, vacă sau amestec,
caşcavalurile afumate Covasna, Bră det, Vrancea din lapte de vacă .Procesul tehnologice de
obţinere a caşcavalului cuprinde două faze principale: prepararea caşului şi fabricarea
propriu-zisă a caşcavalului. Operaţia de opă rire a caşului are loc în momentul cînd acesta
are un pH optim cuprins între 4,8-5,0.Caşul opă rit după să rare, este prelucrat prin
fră mîntare pe mese speciale şi introdus în forme; roţile formate sunt supuse matură rii, în
camere speciale, timp de 30-60 zile, în funcţie de sortiment. În general, caşcavalurile se
caracterizează printr-o masă compactă , elastică continuă , fă ră desen de fermentare, care la
rupere se desface în fîşii. Gustul şi mirosul sunt caracteristice sortimentului, în funcţie de
felul laptelui şi specificul procesului tehnologic.
Brânzeturi topite
Brâ nzeturile topite se obţin prin topirea brâ nzeturilor fermentate sau proaspete, cu sau
fă ră adaos de lapte praf, unt sau smîntînă , în prezenţa să rurilor de topire (citratul de sodiu,
tartratul de sodiu, polifosfaţii etc.) care influenţează substanţial calitatea acestor
brâ nzeturi. Brâ nzeturile topite pot fi cu sau fă ră adosuri, afumate sau neafumate.La
prepararea lor se folosesc brâ nzeturile cu gust, miros şi valoare igienică normale, care însă
pot prezenta defecte de desen, de coajă etc.Sortimentul de brâ nzeturi topite este alcă tuit
din: brâ nzeturi şi creme pentru copii; brâ nzeturi tip creme; brâ nzeturi cu adaos de legume
şi condimente; brâ nzeturi afumate etc.Brâ nzeturile topite au suprafaţa netedă , lucioasă ,
fă ră coajă sau mucegaiuri. În interior, aspectul este de pastă curată , fină , omogenă , fă ră
cristale şi să ruri de topire şi fă ră corpuri stră ine, cu rare goluri de aer. Culoarea este alb-
gă lbuie, uneori cu nuanţe specifice adaosului încorporat. Consistenţa este moale, elastică .
Gustul şi mirosul sunt plă cute, caracteristice materiei prime folosite la prelucrare.
Defectele brânzeturilor
Defectele brânzeturilor pot fi de natură igienică (folosirea unui lapte necorespunză tor),
tehnologică (proces condus incorect) sau microbiologică (produse de
microorganisme).Principalele defecte întîlnite la brâ nzeturi pot fi grupate în: defecte de
coajă , defecte de format, de culoare, de desen, de consistenţă , de gust şi miros.Defectele de
coajă frecvent întîlnite sunt: coajă prea groasă , cu cră pă turi, cancerul cojii, infectarea cojii
cu mucegaiuri.Defectele de format pot fi: mă rimea neuniformă a bucă ţilor, turtirea şi
balonarea brâ nzeturilor. Coaja brâ nzeturilor balonate prezintă adesea cră pă turi, iar
consistenţa lor este cauciucoasă .Defectele de culoare: culoare cenuşiu-negricioasă ,
roşiatică , pete negre pe suprafaţă (produse de mucegaiuri sau torule - Monilia nigra, Torula
nigra); în general se datorează unei microflore nespecifice.
Defectele de desen pot consta în lipsa desenului sau desenul bogat al pastei.
Defectele de consistenţă se referă la pastă , care poate fi: sfă rîmicioasă , cauciucoasă , cu
cră pă turi.
Defecte de gust şi miros se regă sesc prin senzaţii de acru, amar, rînced.Brâ nzeturile
obţinute dintr-un lapte infectat cu microorganisme patogene pot deveni mijloace de
transmitere a unor boli infecţioase; de exemplu, Mycobacterium tuberculosis, Salmonella
typhymurium şi altele se pot transmite la om prin consumarea brâ nzeturilor infectate.
Bibliografie
https://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/caracterizarea-
merceologica-a-brinzeturilor.html
https://biblioteca.regielive.ro/referate/merceologie/caracterizarea-
merceologica-a-branzeturilor-cu-pasta-semitare-131150.html
Concluzie
Grupa:ML-253