Ne-am propus realizarea unui dispozitiv care sa permita măsura automata diagramele de

radiație ale antenelor . Pentru vizualizarea și parametrizarea antenelor .pentru aceasta am utilizat
placa de dezvoltare Arduino dotat cu circuitul integrat Atmega328P.

Pentru realizarea sistemului de ridicare automată a diagramelor de radiație a antenelor

de microunde au trebuit soluționate două probleme principale. Prima a fost realizarea sistemului
de rotire a antenei acționat cu ajutorul unui motor pas cu pas

Actionarea MPP de la arduino

Antene de microunde
Achiziția de date Cu arduino

unipolar model 28BYJ-48-5V controlat de un sistem Arduino Uno. Sistemul Arduino

asigură forma de semnal necesară acționării motorului, dar pentru a asigura curentul necesar
funcționării motorului pas cu pas am folosit un circuit integrat ULN2003A. MPP are 32 de pași
dar este dotat și cu un reductor cu coeficientul de reducție de 1:64 .Astfel obșinem 2048 de pași
pentru 360 de grade[17].
Alimentarea MPP a fost asigurată de un circuit de alimentare separat realizat cu un
redresor de tip ”Priză medie” (fig.3.1.) Tensiunea de la redresor este stabilizată de un stabilizator
linear de tensiune L7812 pentru 12V și consumul maxim de 1A
Pentru alimentarea plăcii Arduino Uno am utilizat același montaj folosit pentru
alimentarea mpp, dar tensiunea este luată dint- un stabilizator de tensiune linear L7805 separat
care ne oferă la borna de eșire o tensiune stabilizată de 5V și un consum maxim de 1A. Această
tensiune stabilizată o folosim pentru alimentarea placii Arduino Uno externă conectată la pinul
special destinat VIN. Alimentarea separată a plăcii Arduino a fost necesară deoarece curenții pe
placa pot fi mai mari de 800 mA în timp ce alimentarea prin portul USB poate oferi un curent de
maxim 500 mA ceea ce este insuficientă cazul de față.
Alimentarea pentru motor separată a fost realizată pentru a evita erorile de măsură pe
partea de achiziție, care puteau fi create de acționarea motorului .Motorul este dirijat de un
circuit integrat ULN2003A (fig3.2).care este o matrice de 7 tranzistoare darlington cu care putem
rula motoare și alte sarcini cu consumul până la 500 mA pe tranzistor. Integratul UNL2003A
comută semnalele dar parametrizarea semnalului are loc în microprocesorul Atmega328p.
Pentru alimentarea plăcii Arduino Uno am utilizat același montaj folosit pentru
alimentarea mpp, dar tensiunea este luată dint- un stabilizator de tensiune linear L7805 separat
care ne oferă la borna de eșire o tensiune stabilizată de 5V și un consum maxim de 1A. Această
tensiune stabilizată o folosim pentru alimentarea placii Arduino Uno externă conectată la pinul
special destinat VIN. Alimentarea separată a plăcii Arduino a fost necesară deoarece curenții pe
placa pot fi mai mari de 800 mA în timp ce alimentarea prin portul USB poate oferi un curent de
maxim 500 mA ceea ce este insuficientă cazul de față.
Alimentarea pentru motor separată a fost realizată pentru a evita erorile de măsură pe
partea de achiziție, care puteau fi create de acționarea motorului .Motorul este dirijat de un
circuit integrat ULN2003A (fig3.2).care este o matrice de 7 tranzistoare darlington cu care putem
rula motoare și alte sarcini cu consumul până la 500 mA pe tranzistor. Integratul UNL2003A
comută semnalele dar parametrizarea semnalului are loc în microprocesorul Atmega328p.

Figura 3.2.Circuitul integrat ULN2003A 1) mufa de conexiune a motorului pas cu pas.

2)Pinii pentri conexiunea semnalului de control pe fiecare bobină. 3) Bornele de conectare a
tensiunii de alimentare a MPP.

Pentru controlul rotirii motorului pas cu pas în mediul de programare arduino este
integrată biblioteca specializată ”Stepper.h”.Aceste biblioteci dau la pinii digitali 8, 9 10 și 11
tensiunile necesare pentru acționarea motorului. Forma tensiunilor de acționare a motorului pas
cu pas este prezentată în figura 3.4.

Partea practica
 Ce MPP am utilizat
 ULN2003
 Sistem de ALIMENTARE SEPARAT
 A doua problemă a fost realizarea sistemului de achiziție de date care să măsoare
semnalul transmis între antena de măsurat și o altă antenă de transmisie. Deoarece semnalul
continuu de pe dioda detectoare inițial era foarte mic am decis să amplificăm semnalul detectat
de diodă pentru a putea folosi cât mai mult din domeniul de măsură al CAN din Arduino. Pentru
amplificator am folosit un amplificator operațional TL081CP. Acesta a fost folosit în montaj
inversor cu 4 nivele de amplificare x10, x15, x20, x39 care pot fi selectate cu ajutorul unui
conector(jumper)

Figura 3.4 Schema de conexiune a amplificatorului operațional

Pentru ridicarea caracteristicii de radiație a unei antene avem de fapt nevoie de două
antene, de un generator și de un receptor. Antenele de microunde folosite au fost două antene
horn piramidale. Semnalul recepționat de antena de recepție a fost detectat cu o diodă detectoare
de microunde RDV 564. Semnalul detectat de diodă era prea slab pentru a fi direct achiziționat
de CAN integrat în cipul Atmega 328 din sistemul Arduino.
Microprocesorul Atmega328P are încorporat un convertor analog numeric cu rezoluția de
10 biți. La un moment dat, CAN-ul poate digitiza un semnal dintr-o singură intrare analogică.
Acest lucru se datorează faptului că multiplexorul este responsabil pentru alegerea
semnalului.care achiziționează date de la toți pinii analogi.Astfel cît mai puțini pini analogi
utilizăm cu atât mai rapid putem achiziționa datele. Pentru achiziția semnalului de la amplificator
a fost suficient un singur pin ceea ce asigură o viteză ridicată de achiziție. Convertorul Analog
Digital integrat în Atmega 328P este pe 10 biți și este un CAN cu aproximații succesive.
Semnalul achiziționat de la antenă fără amplificator este foarte mic, la chiar la o distanța de 0.5m
valoarea tensiunii măsurate este de ordinul milivolților (~230mv în punctul de maxim). Distanța
de 0,5 m este inacceptabilă pentru măsurarea unei caracteristici de radiație
.Din acest motiv am realizat o schemă de amplificare folosind un amplificator operațional
în montaj inversor cu coeficientul de amplificare reglabil de 10, 15, 20 și 39. În final am folosit
varianta cu amplificarea de 20 pentru a obține o tensiune de ieșire de 2,5 V pentru o distanță
între antene de 2m. Antena de emisie a fost alimentată de la un generator de microunde realizat
cu diodă impat. Semnalul de la ieșirea amplificatorului operațional a fost suficient pentru a folosi
60 % din domeniul de măsură al CAN din Arduino.
Pentru a permite măsurători și la nivele de semnal mai mici am introdus și un selector în
placa de amplificare pentru a putea preselecta valoarea coeficientului de amplificare. De
asemenea pentru semnale mici putem modifica tensiunea de referință pe CAN de la 5V la 1,1 V.
Pentru modificare tensiunii de referință în mediu de dezvoltare arduino există funcția
„ analogReference()” cărei îi putem da trei parametri :
1. DEFAULT – acest parametru este preselectat și utilizează ca UREF 5V
(0.00488V)
2. INTERNAL – acest parametru utilizează ca UREF 1,1 V pentur Atmega 328 , 168.
(0.001 V)
3. EXTERNAL - acest parametru utilizează ca UREF tensiunea de pe borna AREF
Astfel am realizat o comutație automată la 1,1 V când valoarea achiziționată este mai
mică de 1,1 V și invers comută la 5 V dacă valoare este mai mare de 1.1 V.

III.3.Trasarea caracteristicilor de radiere a antenei

Pentru achiziționare am utilizat 2 antene horn piramidale .Prima antenă a fost conectată la
un generator de microunde cu diodă IMPAT iar cu a doua antenă măsuram semnalul recepționat.
Antena receptoare se rotește un pas după care achiziționează semnalul primit. Datele sunt trimise
în portul serial și sunt inregistrate de calculator. Motorul face un pas antena își modifică poziția
și sistemul de achiziție măsoară tensiunea pentru poziția unghiulară la care se gasește. Motorul
ales are 2048 de pași pentru 360 ̊ ceea ce determină valoarea pasului unghiular de 0.176 ̊.
Sistemul Arduino comandă motorul să facă un pas după care asteaptă 250 ms, timp în care CAN-
ul face 1000 măsurători, care vor fi mediate, iar valoarea medie este trimisă la portul serial
pentru stocare. Sistemul efectuează practic 1024000 de măsurători și stochează 1024 ve valori
medii pentru 1024 de poziții unghiulare a antenei într-un domeniu de 180 de grade. Diagrama de
radiație a antenei achiziționată este prezentată în
Astfel am efectuat măsurările pentru o un domeniu de 180 ̊ perpendicular pe axa de
emisie a antenei. După ce am achiziționat toate datele am trasat diagrama de radiație (fig 3.6).
Figura 3.6 Diagrama de radiație Normată a antenei Horn