XRD

DIFRACŢIA DE RAZE X

A elaborat : Grajdean Maxim

 Istoric
• 1895: Röntgen descopera razele X
• In 1912 Max von Laue a descoperit ca un
cristal poate difracta razele X.
• In 1913 W. L. Bragg si H. W. Bragg au
interpretat difractia razelor X ca o reflexie pe
planele cristaline (reflexie Bragg sau difractie
Bragg) care pot fi folosite pentru a determina
pozitia atomilor intr-un monocristal (structura
moleculara)
 Proprietatile razelor X
• Razele X sunt radiații
electromagnetice cu
lungime de undă
foarte scurtă ( 10-8
-10-12 m)
• Energia razelor X
poate fi calculată cu
ecuația:
E = h = hc/
de ex fotonii de raze X,
cu lungime de undă
de 1A are o energie
12,5 keV
 Difractia de raze X
• Procesul prin care radiatia, fara ca lungimea
de unda sa se modifice, este transformata prin
interferenta cu reteaua cristalina intr-un
numar mare de “reflexii” observabile cu
directii spatiale caracteristice
• Fenomenul de difracţie a razelor X pe cristale
este principala sursă de informaţie privind
structura cristalină a corpului solid.
 Reteaua cristalina
• Cel mai mic volum repetitiv al unei retele
cristaline – unitatea celulara
– 3 constante de retea: a, b, c – lungimea vectorilor
– 3 unghiuri care separa vectori: α, β, γ
• α – unghiul dintre b si c
• β – unghiul dintre a si c
• γ – unghiul dintre a si b

– Structuri “normale” organice si anorgance 3< a,b,c<40 Å

– >100 Å - proteine
Reteaua cristalina

P – primitive
I – centrata
C – cu o fata centrata
F – cu fete centrate
7 retele cristaline si 14
retele Bravais
 Plane şi direcţii în cristal
• Un plan cristalin este planul care conţine cel
puţin 3 noduri ale structurii cristaline. Direcţia
în cristal este o dreaptă care trece prin cel
puţin două noduri ale reţelei. Planele şi
direcţiile din cristal se indexează cu ajutorul
indicilor Miller.
• Mulţimea planelor cristaline paralele şi
echidistante se caracterizează printr-un set de
indici Miller (h k l).
 Indicii Miller
(hkl) – plane [hkl] - directii
 Indicii Miller
• Indicii in paranteza (111) indica un set de plane
• Indicii fara paranteza 111 indica o reflexiile
determinate de acele plane
• Ecuatia Laue → pentru interferenta constructiva
conditiile de reflexie trebuie indeplinite, adica
unghiul de incidenta trebuie sa fie egal cu
unghiul de reflexie
• In acelasi timp unghiul trebuie sa aiba o valoare
pentru care cele trei ecuatii Laue sunt posibile,
adica setul de plane sa imprastie in faza
 Difractia
• Ecuatia lui Laue pentru un cristal format dintr-
un singur sir de atomi, de-a lungul axei a:
• acosμa+acosυa=n1λ unde:
– μ unghiul de incidenta
– υ unghiul de imprastiere
– n1λ diferenta de drum
• Raza imprastiata in
toate directiile → con
 Difractia
• θ unghiul de incidenta
• d distanta dintre puncte
• Legea lui Bragg
• 2dsinθ=nλ →
• Interferenta constructiva → pentru anumite
valori θ apar spoturi (maxime) de difractie
• 2dsinθ=nλ+λ/2 → interferenta distructiva →
undele se anuleaza
• O metodă foarte mult utilizată pentru
obţinerea figurilor de difracţie este metoda
Debye Scherrer . În această metodă se
foloseşte o cantitate extrem de mică de
substanţă sub formă de pulbere cristalină care
este depusă pe o baghetă filiformă situată în
centrul unei camere de difracţie cilindrice.
Colimator de xd Film fotografic
intrare
’ Colimator de
’ iesire
Camera de
difractie xs
Fig.3
Figura de interferenţă se înregistrează pe un film
fotografic fixat pe peretele lateral al camerei de
difracţie. Intersecţia conurilor de difracţie cu
filmul duce la apariţia unor cercuri concentrice
corespunzătoare diferitelor distanţe interplanare

În timpul expunerii, bagheta pe care se află

Fig.4
pulberea cristalină se roteşte cu ajutorul unui
motor pentru a obţine linii cât mai intense.
Intersecţia conurilor
Poza de rotatie
 Tub de raze X
Schema unui tub de raze X. Catodul incalzit emite
electroni ca urmare a efectului de emisie
termoelectronica. Intre catod si anticatod se mentine
o diferenta mare de potential care accelereaza
electronii spre anticatod.
Planul anticatodului face un
unghi cu directia de miscare
a electronilor, iar radiatia X
emisa iese in afara tubului
vidat.
 Raze X
• 2 mecanisme de emisie:
– Decelerarea e- in campul ionilor metalici → o parte
din energia e- se transforma in radiatie continua →
radiatia “alba”
– radiatia caracteristica – electronii metalului sunt
excitati si fac saltul pe nivelele superioare →
revenirea pe nivelele inferioare se face cu emitere
de energie → foton de Raze X cu λ bine definita –
corespunzatoare cu energia dintre nivele
Spectru continuu de raze x in
functie de lungimea de unda.

Spectru discret de raze x in

functie de lungimea de unda.
 Raze X
In concluzie, spectrul caracteristic de raze X
depinde in mod esential de natura
anticatodului, aparand numai daca electronii
incidenti depasesc o anumita energie specifica
elementului chimic din care este construit
anticatodul. Acest spectru este produs prin
excitarea electronilor situati pe paturile
electronice interioare ale atomilor, cele mai
apropiate de nucleu.
Difractometrul de raze X Shimadzu
XRD 6000