IP COLEGIUL DE MEDICINĂ UNGHENI

Catedra Discipline clinice de bază

Subiectul Profilaxia infecției nosocomiale

Călugareanu Ala, profesor,

Disciplina Chirurgie cu
nursing specific

UNGHEN

1
 TEMA: Noțiune de infecție nosocomială
Efectuarea profilaxiei infecției nosocomiale
Plnul lecției
1.Noțiune de infecție nosocomială.
2.Măsurile sanitaro – antiepidemice de profilaxie a infecției
nosocomiale conform ‟Ghidului de supraveghere și control în
infecțiile nosocomiale a MS din RM.
3. Sursele și căile de răspîndire a infecției.
4. Antisepsia , definiție. Metodele de realizare.

Definiție: Orice maladie infecţioasa achiziţionată de pacient în

instituţia medico- sanitară (IMS),precum şi de lucrătorii medicali în
timpul îndeplinirii obligaţiilor funcţionale,potrivit datelor Organizaţiei
Mondiale a Sanătăţii(OMS),este numită infecţie nosocomiala.
(IN)Infecţia nosocomială este infecţie intraspitalicească.Ifecţiile
nosocomiale prezintă o problemă majoră de sănătate a pacienţilor
spitalizaţi din cauza incidenţei înalte şi consecinţelor grave pe care le
genereaza:
•mărirea duratei tratamentului;
•ridicarea costului tratamentului;
•provocarea pagubelor economice,morale şi sociale;
Incidența IN variază între 8% și 21% din numărul bolnavilor internaţi.
Potrivit studiilor OMS în 14 ţări ,IN constitue 75% din totalul
deceselor în staţionarele chirurgicale.
Cauzele incidenţei sporite a IN sunt:
•neglijarea evaluării obiective a situaţiilor epidemiologice cu privire
la IN;
2
•neglijarea igienei personale a cadrelor medicale;
•dezinfecţia inadecvată;
•lipsa evidenţei leziunelor cutanee şi măsurile de profilaxie;
•neglijarea gestionării deşeurilor;
Factorii care determină incidenţa înaltă a IN sunt:
•răspândirea largă a agenţilor septico-purulenţi, rezistenţi la
dezinfectanţi şi antibioticie;
•neînregistrarea sau ascunderea unor IN in IMS,care crează o situaţie
epidemică cu consecinţe imprevizibile;
•răspândirea largă a infecțiilor clasice;
În conformitate cu statistica oficială ,în RM,morbiditatea prin IN la
bolnavii postchirurgicali a constituit 1,8 la 1000 de operații.
Cele mai grave IN sunt:
•hepatitele virale B ,C
•infectia HIV/SIDA
•tuberculoza
•gripa
•difteria
Altă problemă de mare gravitate și complexitate sunt infecțiile
septico-purulente(ISP),inclusiv sepsisul,peritonitele,ș.a infectii
postoperatorii.
Complicațiile septico-purulente conduc la prelungirea considerabilă a
duratei de spitalizare a bolnavilor de la 5,6 la 34,4 zile și bineînteles la
pagube economice enorme.

3
Trebuie de reținut: la ora actuală,sunt cunoscute 140-150 de
manifestari clinice ale infecțiilor septico-purulente,provocate de o
gamă foarte vastă de microorganizme. Potrivit datelor oferite de
cercetatorii V.Prisăcari si V. Sava sunt cazuri că intr-un singur spital
ISP a fost provocată de 27 specii de microorganizme (agenți
patogeni ).
Studiul efectuat in Laboratorul ‟ infecții intraspitalicești‟ al Catedrei
de epidemiologie a USMF “N.Testemitanu” arată că 57% dintre
tulpinele microbiene intraspitalicești posedă rezistență la antibiotice;
70,8% -la penicilină,58,7%- la tetraciclină,66,8 –la macrolide,41,4%-
la cefalosporine ș.a.
Cauzele rezistenței înalte sunt:
•utilizarea neraționala a antibioticelor;
•folosirea iraționala a dezinfectanților;
In RM doar 33,2% dintre pacienți cu infecție septico-purulentă sunt
investigate bacteriologic,cu determinarea antibiogramei (in ISM
rationale numai 5-15%) în același timp 80% sunt tratați cu
antibiotice, iar la dezinfectanți rezistența microorganizmelor nu se
determină în general. Cercetările efectuate în instituțiile cutativ-
profilactice(ICP) din mun Chisinău pe parcursul anului 2002, arată că,
în medie 6,8% din probele effectuate au indicat lipsa sterilitații.
O problemă aparte o constitue lipsa unui studiu al IN in rândul
lucratorilor mediali,ei fiind considerați numai ca o sursă posibilă de
infecție, neglijându-se securitatea lor profesionala.
În scpul prevenirii IN în rândul lucrătorilor medicali OMS a lansat în
anul 2005 o iniîiativă globală cu genericul:”Un tratament igienic
este un tratament mai sigur.” Republica Moldova la 30.06. 2006 a
semnat adresarea de susținere a OMS cu privire la combaterea IN,
implementând principiile de igienă a mâinilor,de prevenire a

4
infecțiilor sangvin –transmisibile(HIV/SIDA,hepatitele virale),de
inofensivitate a practicilor medicale,de gestionarea corectă a
deșeurilor rezultate din activitatile medicale(DAM).
Deșeurile medicale sunt clasificate :
•periculoase;
•taietoare-înțepătoare;
•inofensive;
Pentru deșeurile periculoase și tăietoare –înțepătoare se foloseste
pictograma Pericol biologic, iar pentru deșeurile chimice și
farmaceutice se folisesc pictogramele: Inflamabil, Coroziv, Toxic.
În scopul reducerii incidenței IN ,prin Ordinul nr.140 din 30,04,1998,
Ministerul Sanatatii obligă IMS să prevadă în state un epidemiolog,
ale cărui obligațiuni profesionale ar include:
•supravegherea epidemiologică în instituția respectivă;
•identificarea și studierea cazurilor de IN;
•controlul operativ și efficient în cadrul instituțiilor medicale cu
incidență sporită de IN.
În organizarea acestor masuri se va ține cont de faptul că transmiterea
IN poate fi de la pacient la personalul medical;de la pacient la
pacient;de la personalul medical la pacient;
Principiile de prevenire a Infecției Nosocomiale:
•respectarea igienei de către personalul medical;
•identificarea manoperelor cu risc sporit;
•instruirea angajaților cu privire la respectarea precauțiilor standard-
universale;
•consilierea și testaea cazurilor concrete;
5
•vaccinarea persoanelor cu risc sporit;
•direcționarea măsurilor de prevenire în funcție de specificul infecției;
•asigurarea securitații transfuziilor de componenți și derivați sangvini;
•asigurarea dezinfecției și sterilizării instrumentariului medical;
•utilizarea dispozitivelor medicale inoffensive și a celor de unică
folosință;
•gestionarea corecta și neutralizarea deșeurilor medicale.

Strategia de organizare a controlului IN în instituțiile

medicale.
Morbiditatea în creștere prin IN la finele sec 20 a impus elaborarea
unui Program international și național de luptă cu acest flagel.
Republica Moldova, prin Ordinul Ministerului Sanatații nr.242 din
08.02.1998 ‟Privitor la evidența și înregistrarea infecției
intraspitalicești” a fost impusă înregistrarea și raportarea cazurilor de
IN atât la pacient ,cât și la personalul medical,în cazul achiziționării
acesteia in timpul activitații profesionale.
Masurile de prevenire a IN (acte normative):
-Hotărârea Colegiului MS din 24.06.2000 ‟Cu privire la
organizarea măsurilor de supraveghere a IN”.
-Hotarirea Colegiului MS di 26.06 2001 ‟Privind organizarea
gestionării deșeurilor medicale în instituțiile medico-sanitare”;
-Conceptul ‟Cu privire la supraveghere și control in IN în cadrul
instituțiilor medico-sanitare din RM” aprobat de Consiliul MS la
29.06.2007.

6
‟Ghidul de supraveghere și control in IN” aprobat de către
Consiliul de Experți al MS al RM la 28.11.2008.(coordinator
stiintific V.Pascari,specialist principal în epidemiologie alms al RM,
professor universitar,dr.habilitat în medicină,Om emerit,șef.catedră
Epidemiologie a USMF “N. Testemitanu”)
Ordinul MS al RM nr 51 din 16.02 2009 ‟Cu privire la
supravegherea și controlul IN”.

Profilaxia infecţiei nosocomiale

Conform Hotărârii Colegiului Ministerului Sanătații nr.7/2 di 23 .12
2008 ‟Cu privire la respectarea în staţionare a regimului
sanitaro-antiepidemic” .
Ordinul MS nr.51 din 16.02 2009 ‟Cu privire la supravegherea şi
controlul infecţiei nosocomiale” în secţiile de chirurgie se iau un şir
de măsuri igienice pentru profilaxia IN.Secţia de chirurgie are:
•secție septică;
•secție aseptică;
în orice secție de chirurgie există minim 2 săli de operație
•septică;
•aseptică;
Care sunt complect separate una de alta pentru a evita răspândirea
germenilor patogeni. În toate spațiile secțiilor se respectă cu strictețe
regimul de dezinfectare și sterilizare .Se face regulat controlul
bacteriologic în toate sălile de tratament,saloanele postoperatorii ,de
pe mâinele,echpamentul personalului medical,din blocul operator.

Sursele și căile de răspândire a infecției

7
Pentru pătrunderea infecției în organism este necesară “ poarta de
intrare”-adică lezarea tegumentelor și țesuturilor.Declanșarea IN
depinde de 2 factori:
•Cantitatea și virulența microbilor pătrunsi în organism;
•Forțele de apărare a organismului;
Cu cât sunt mai mulți microbi și e mai mare virulența lor și cu cât sunt
mai scazute forțele de apărare ale organismului ,cu atît mai gravă
este infecția care se dezvoltă și invers.
Căile de pătrundere a infecției în organism:
•Exogenă
•Endogenă
Calea Exogenă:
•Infecția aeriana-din mediul extern- din aer;
•Infecția prin contact-de pe obiectele care au avut contact cu
plaga(mâinile,mănușile,lingeria, materialul de pansament e.t.c.)
•Infecția prin picături-cu saliva si picăturile eliminate în timpul tusei,
vorbirii,strănutului;
•Infecția prin continuitate-de la nivelul învelișului cutanat, când nu
este efectuată decontaminarea eficace a câmpului operator,delimitarea
câmpului operator cu câmpuri sterile;
•Infectia prin implantare-de pe obiectele lăsate în plagă(material de
sutură,tampoane,drenuri continue,implante,proteze vasculare etc)
Calea endogenă:Microbii se gasesc deja in organismul
bolnavului(piodermite,amigdalite,inflamația căilor respiratorii)și pot
fi transportați în plagă pe cale hematogenă sau limfogenă.

Antisepsia
8
Definiție:Complexul de metode profilactico- curative,care au ca scop
distrugerea sau micsorarea numarului de microbi din plagă sau de pe
tegumente,țesuturi,pentru a preveni complicațiile supurative ale
plăgilor operatorii și celor accidentale,precum și tratarea focarelor
purulente.

Metodele antisepsiei:
•Metoda fizică
•Metoda mecanică
•Metoda chimică
•Metoda biologică.

Metoda fizică:
Scopul ei constă în crearea condițiilor favorabile de curățare a plăgii
și de eliminare a secrețiilor.
Cu acest scop se utilizează:
• pansamentele,
•drenurile,
•procedeele fizioterapeutice: iradierea cu raze ultraviolete (RUV-
terapia),raze ultrascurte(RUS-terapia)
ultrasunetul,lazeroterapia,magnitoterapia etc.
Ca tipuri de drenaje se folosesc meșe din tifon ,fâșii din
cauciuc,drenaje tubulare din mase plastice, ce asigură eliminarea
continuă a secrețiilor purulente di plagă.
Meșele din tifon au proprietați higroscopice(absorb secrețiile
purulente).Ele se îmbibă cu sol.Hipertonica de Na Cl (NaCl 10%)
9
care având o presiune osmotică mult mai mare decât a lichidului
tisular,contribuie la absorbția și evacuarea secrețiilor purulente.Paralel
cu drenarea se utilizează proceduri fizioterapeutice.
Metoda mecanica:
Îndepărtarea țesuturilor neviabile (in primele 6 ore dupa accident),ce
reprezintă un mediu favorabil pentru dezvoltarea microbilor in
plagă.Cu acest scop se face Prelucrarea primara chirurgicala a
plăgii (PPChP).Chirurgul rus Ciarucovschii scria:‟Plaga prin
contuzie trebuie transformata în plagă prin tăiere cu unirea
rapidă a marginilor ei”.Scopul PPCHP este de a transforma o plagă
anfractuoasă(septica) intr-o plaga aseptica și de a face posibilă
aplicarea suturilor primare pentru înlesnirea cicatrizării ei. Cu acest
scop se face excizia țesuturilor devitalizate de pe marginile,pereții și
baza plăgii în limita țesuturilor sanătoase și aplicarea suturilor(suturile
primare).

Metoda chimică:
Este cea mai frecvent utilizată și constă în folosirea substanțelor
chimice antiseptice cu acțiune bactericidă.Se folosesc soluțiile
antiseptice ce au urmatoarele mecanisme de actiune:
• denaturarea proteinilor celulare (acizi, baze, alcool, compușii pe
bază de cloroform)
•de oxidare cu blocarea enzimelor celilare(aldehide,substante
oxidante,halogeni,saruri ale metalelor grele,coloranti,substante
reducatoare)
•de coagulare a albuminelor,de deshidratare etc.
Se folosesc pentru:

10
•dezinfectarea marginilor plăgii,lavajul plăgilor,decontaminarea
câmpului operator,decontaminarea (dezinfecția) chirurgicală a
mâinilor etc.
Cerințele față de preparatele antiseptice:
•sa aiba capacitate bactericidă;
•sa fie lipsite de miros strident si neplacut;
•sa aibă proprietati antiseptice în orice mediu;
•sa fie ușor solubile în apă și șă dea amestecuri stabile;
•sa nu acționeze asupra tesuturilor;
•sa fie ieftine și ușor transportabile.
Grupa alcoolului:(Alcoolul etilic 70%,96%)
Alcoolul etilic dereglează schimbul de substanțe în celula microbiană,
ce duce la moartea ei. Alcoolul etilic coagulează proteinele din celula
microbiană ducând la moartea ei. Acțiunea bactericidă a alcoolului
începe de la alcoolul de 50%. Cu cât concentrația alcoolului este mai
mare cu atât acțiunea bactericidă este mai pronunțată. Alcoolul etilic
de 70% are o acțiune bactericidă pronunțată, pătrunde în profunditate
dar lent.Alcoolul etilic de 96%, are o actiune mai rapida,insa mai
superficială.Alcoolul etilic se utilizează pentru:
•decontaminarea mâinilr;
•decontaminarea câmpului operator;
•sterilizarea instrumentelor de metal cu tăiș și instrumentelor optice;
•sterilizarea și păstrarea materialului de sutură.
Grupa Halogenilor:
•Sol.alcoolica de Iod 1%; 2%; 5% -pentru dezinfectarea marginilor
plăgii,câmpului operator,lojelor ungheale.
11
•Sol.Iodonat 1%- un complex din Iod activ si sulfați.Are acțiune
bactericidă mai pronunțată ca soluția alcoolică de Iod.Se utilizează
pentru decontaminarea tegumentelor,mâinilor,câmpului
operator,marginilor plăgii,pentru sterilizarea catgutului.
•Sol.Betadină 1000,0 are un spectru larg de
acțiune(bactericid,funghicid,virusocid). Se livrează sub forma de
soluție,unguent,săpun lichid.Solutia de Betadină se utilizează pentru
decontaminarea tegumentelor și a mucoaselor ,tratamentul plăgilor
aseptice și septice,tratamentul infecțiilor cutanee.
•Sapunul de Betadina este folosit pentru
dezinfecția(decontaminarea) mâinilor înainte de intervenții medicale.
•Unguentul de Betadină: se aplică în tratamentul arsurilor,plăgilor
purulente,ulcerelor trofice,escarelor etc.
•Iodoforii:
Iodoprin, iodolan –au o acțiune bactericida puternica.Se utilizeaza de
1-5%
•Sol.Lugol –pentru tratamentul infectiilor ORL
•Sol.Cloramina 3%-pentru dezinfectarea suprafetelor,obiectelor de
ingrijire.

Grupa oxidanților
În prezența substanțelor organice,oxidanții elimină oxygen O2
atomar ,care distruge microbii.Spuma care se formează în procesul de
oxidare contribuie la curațarea plăgii de puroi. Oxidanții au acțiune
bactericidă absolută asupra germenilor anaerobi si bacteriostatica
asupra celorlalte grupe de microbi.
•Sol.Peroxid de Hidrogen 3% - se foloseste pentru toaleta primară a
plagilor accidentale,tratamentul plăgilor purulente,profilaxia și
tratamentul infectiilor anaerobe.
12
•Sol.Peroxid de Hidrogen 4%, 6%,9% -pentru sterilizarea
instrumentelor, prelucrarea suprafețelor și obiectelor de ingrijire.
•Sol.Permanganat de Kaliu 0,1% 0,5%-pentru prelucrarea plăgilor
purulente,instilații ale vezicii urinare,a vaginului,igiena cavității
bucale,în tratamentul arsurilor.Posedă o actiune deodorantă.

Grupa sărurilor metalelor grele:

•Sol. Diclorură de Mercur( sublimatul coroziv)- este foarte toxic de
acea se păstrează în vase speciale închise ermetic și se colorează în
culoare roșie sau albăstrue și se scrie pe etichetă ‟ toxic ”. Se
folosește în exclusivitate pentru sterilizarea mătasei ca material de
sutură, sterilizarea obiectelor de cauciuc.
•Sol.Nitrat de Argint 0,1% - este un antiseptic puternic, se folosește
pentru irigarea plăgilor și cavităților.
•Sol. Nitrat de Argint 5%; 10% pentru cauterizarea granulațiilor
excesive.

Grupa coloranților:
•Verde de briliant 1%, 2% -pentru badijonarea marginilor
plăgii,tratamentul plăgilor superficiale. Are acțiune bactericidă foarte
pronunțată, distruge cele mai rezistente forme de microbi.
•Albastru de metilen 3% -pentru prelucrarea ulcerațiilor,
excoriațiilor,fisurilor de mamelon.
•Sol.Rivanol (Lactat de etacridină) 1:500; 1:2000; acționează asupra
infecției cocice. Se utilizează pentru tratamentul arsurilor, plăgilor
0,05%; 0,1%

Grupa derivaților nitrofuranului:

13
•Sol. Furacilină 0,5% -este folosită în tratamentul plăgilor
purulente, arsurilor, lavajul continuu a cavităților, a proceselor
purulente cu drenare închisă și a lavajului continuu a vezicii urinare.

Grupa detergenților:
•Sol.Clorhexidină 20% -500,0 Are acțiune bactericidă
pronunțată,însă nu acționează asupra virușilor și a agenților
sporulați.Se utilizează Sol. Alcoolică de Clorhexidină 0,5% ( 1:40 )
pentru dezinfecția mâinilor, câmpului operator.Pentru sterilizarea
instrumentelor se folosește sol.Clorhexidină 0,1%.
•Sol.Dioxidină 0,5% , 1% -10,0.Se livrează în ampule de 10,0 ml,
are acțiune bactericidă. Se utilizează în tatamentul plăgilor purulente ,
lavajul cavităților ,instilații ale vezicii urinare.Sol. Dioxidină 0,05%
se poate perfuza în sepsis (i/v)

Grupa acizilor și bazelor:

•Preparatul C -4 este compus:
Sol.Acid formic 85% 81 ml
Sol. Perhidrol 33% 171 ml
Soluția de bază se prepară într-un vas de sticlă închis ermetic, care se
păstrează în frigider 2 ore. Din această soluție se prepară soluția de
lucru dizolvînd-o în 10 litri de apă distilată.Soluția își păstrează
calitățile 24 ore. Preparatul posedă acțiune bactericidă și sporicidă
puternică. Se utilizează pentru:
•decontaminarea mâinilor și câmpului operator;
•sterilizarea instrumentelor chirurgicale;
•decontaminarea obiectelor de îngrijire și suprafețelor în blocul
operator;

14
•Sol.Hipertonică de NaCl 10%( sol.Na Cl 10%) se utilizează în
tratamentul plăgilor purulente în fază de inflamație – se îmbibă
drenajele din tifon și se întroduc în plagă. Mecanismul de acțiune
durează 6 ore .De acea pansamentul trebuie schimbat de 3-4
ori.Mecanismul de acțiune a sol.Na Cl 10% se bazează pe diferența
dintre presiunea tisulară (osmotică) în celulele corpului uman și ale
soluției hipertonice.
•Sol. Bicarbonat de Na 2%. Se utilizezză la decontaminarea
instrumentelor chirurgicale și a mănușilor prin fierbere.

Antisepsia biologică
Constă în utilizarea:
•Antibioticelor
•Serurilor
•Vaccinurilor
•Globulinelor
•Fermenților proteolitici
•Bacteriofagilor
•Derivaților sângelui.

Antibioterapia
•Grupa penicilinei
Benzilpenicilină
Amoxicilină
Amoxiclav ( Augmentină)
•Grupa cefalosporinelor

15
Cefazolină
Cefatoxim
Medocef

•Grupa chinolonului
Ciprinol
Cioprofloxacină
Sparfloxacină
• Grupa tetraciclinei
Doxiciclină
Tetraciclină
• Grupa aminoglicozidelor (nefrotoxice, ototoxcice)
Ghentamicina
Canamicina
• Grupa macrolidelor
Eritromicina sulfat
Azitromicina
•Grupa levomicetinei
Levomicetina
•Antibiotice de diverse grupe
Lincomicină hidrihloridă 30% , capsule 0,25 mg
Polimixină M sulfat flacoane 0,5 – 1,0 gr i/m , pastile 0,5

16
Paralel cu antibioterapia se indică antibiotice antimicotice
pentru combaterea candidozei :
Flucoral caps 150 mg
Fluconazol caps 150 mg
Micosist caps 150 mg
Se indică a 3, 5 ,7 zi de tratament câe 1 caps pe zi.

Bibliografia:

1. Protocol/algoritm al deprinderilor practice, ed. II, Chişinău 2017;

2. Strucicov V.I., Chirurgia generală , traducere G. Ghidirim, Lumina,
Chişinău, 1992;
3. Golovin B., Bedicov E., Creţu E., Chirurgie generală - Ghid pentru
lecţii practice, Î.I. “Angela Levinţa”, Chişinău, 2004;
4. Bedicov E.,Ignatenco S., Chirurgie - Compendiul deprinderilor
practice, Chişinău, 2004;
5. Gudumac E., Benea T., Golovin B., Creţu E., Chirurgie,
Î.S.F.E.”Tipogr. Centrală”, Chişinău 2009;
6. Spînu A., Chirurgie generală şi semiologie chirurgicală, CEP
Medicina, Chişinău 2008;
7. Daşchevici S.,Mihăilescu M., Chirurgie, ed. Medicală, Bucureşti
1998;
8. Anghelescu N., Patologie şi nursing chirugical, ed. Medicală,
Bucureşti, 1998.

17