DUMINICA

Temeiurile consacrarii acestei zile a saptamanii ca zi de sarbatoare:

1. ziua in care a avut loc Invierea Domnului, cel mai mare eveniment din istoria sfanta si piatra
de temelie a credintei crestine;
2. prima zi a creatiei lumii ( Sf. Iustin Martirul si Filozoful ), sau "inceputul zilelor" ( Sf. Vasile cel
Mare );
3. a avut loc pogorarea Sfantului Duh peste Sf. Apostoli si s-a intemeiat prima comunitate de
credinciosi.
Duminica poate fi numita o sarbatoare a Sf. Treimi, deoarece praznuim comoara tuturor
harurilor date noua de Dumnezeu: zidirea lumii de catre Dumnezeu-Tatal, rascumpararea ei prin
Dumnezeu-Fiul si sfintirea ei prin Dumnezeu-Sfantul Duh.

ISTORIC:

- cea dintai si cea mai veche sarbatoare a crestinatatii

- ziua in care Mantuitorul a inviat era o duminica ( prima zi a saptamanii ), prima si a doua
aratare a Mantuitorului in fata Ucenicilor ce se aflau adunati in foisorul Cinei ( mai intai fara
Toma, apoi si el ) - tot duminica, pogorarea Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli.
- prin aparitia Mantuitorului in aceeasi zi in foisorul unde avusese loc Cina cea de Taina si une
fusese instituita Euharistia, El a vrut probabil sa sugereze o comemorare saptamanala a Invierii
prin frangerea painii.
- primii crestini, urmand pilda Sf. Apostoli, se adunau in case in ziua in care inviase Domnul,
asteptand Parusia. Ei Il aveau, de fapt, intr-o forma sacramentala, in Sfantul Sau Trup si Sange,
cu care se impartaseau prin frangerea painii.
- Sf. Ignatie Teoforul ( + 107 ): Cei care au trait in randuielile cele vechi ( evreii ) si au venit la
nadejdea cea nooua, sa nu mai tina sambata, ci duminica, in care si viata noastra a rasarit, prin
El si prin moartea Lui...
- dupa Edictul de la Milan duminica a fost consfintita oficial ca zi legala de odihna chiar si pt
necrestini.
 NUMIRILE SARBATORII

- prima zi a saptamanii - evreii numeau zilele in raportul lor numeric fata de sabat. Astfel, ziua
Invierii e denumita prima zi a Sabatului ( adica prima zi dupa sambata ), sau prima zi a
saptamanii, cum gasim la Sf. Evanghelistii, in FA si I Cor.
- Ziua Domnului sau duminica ( dominica Dies ) - foarte repede crestinii au inlocuit sabatul cu
duminica, aceasta devenind ziua de adunare si de cult, ziua in care Sf. Pavel randuia sa se faca
colecte pt saraci ( I Cor. ), si in care tot el a savarsit frangerea painii ( FA ). Denumirea aceasta o
gasim inca din primele secole, in Apocalipsa si in Didahia celor 12 Apostoli.
- ziua Soarelui - denumire intrebuintata de crestinii recrutati dintre pagani. Aceasta denumire
este folosita atunci cand se adreseaza paganilor de catre: Sf. Iustin Martirul si Filozoful,
Tertulian, si chiar in sec. IV - Sf. Constantin cel Mare. Aceasta circulatie a denumirii de "ziua
Soarelui" era inlesnita si de asemanarea care se facea, inca de la inceput, intre Hristos, ca izvor
al luminii spirituale ( Eu sunt lumina lumii - In. 9, 5 ) si soare. Si Sf. Ambrozie compara rasaritul
soarelui cu nasterea si invierea Domnului.
- duminica - Parintii de la I Sinod Ecumenic ( 325 ) intrebuinteaza exclusiv numele crestin al
duminicii, asa cum facuse in Apus si Sinodul de la Elvira ( 305 ). Asadar, inca din a doua jum. a
sec IV, numirea crestina a duminicii s-a generalizat, cea pagana de "zi a soarelui" ramanand doar
la popoarele de limbi germanice, crestinate mai tarziu - germ. "Sonntag", engl. "Sunday",
daneza "Sondag"
- denumiri poetice - "ziua a opta", "ziua painii", "imparateasa zilelor", "inceputul zilelor", "ziua
intaia si totodata a opta".

MODUL SARBATORIRII IN VECHIME

- De aceea sarbatorim cu bucurie ziua a opta, ( care vine ) dupa sambata, in care si Hristos a
inviat ( Epistola Sf. Barnaba, anul 100-130 ). Astfel, duminica a fost intotdeauna exceptata de la
orice ritualuri sau manifestari care exprima indurare si pocainta. Noi socotim o faradelege sa
posteasca cineva sau sa ingenuncheze duminica ( Tertulian ).
- modul sarbatoririi - in primul rand participarea la Sf Liturghie. Canoanele pedepseau cu
caterisirea pe clerici, iar pe mireni cu excomunicarea daca lipseau trei duminici la rand de la
biserica.
- duminica ia locul sabatului ca zi de odihna saptamanala pe 3 martie 321, prin legea de stat
data de catre Sf Constantin cel Mare
- Sf Parinti recomanda intreruperea lucrului duminica, ceea ce e necesar pt savarsirea cultului,
dar si ca o inchipuire a abtinerii de la pacat si a odihnei vesnice dupa moarte. Acest repaus e
impus si de catre legile civile, fiind suspendate exercitiile militare, activitatea tribunalelor si
instantelor de judecata, muncile agricole etc.
- alt mod de sarbatorire - crestinii se fereau de petrecerile, jocurile si luptele din circuri si arene,
de spectacole profane de teatru, obisnuite lumii pagane, dupa sfatul dat de Sf Parintii, de
Biserica prin dispozitii canonice si de catre imparatii crestini ( ex. Teodosie I si Teodosie II ). In
schimb, duminica se indeletniceau cu acte de pietate, milostenie si tot ceea ce putea contribui
la inaltarea sufletului.

SIRUL DUMINICILOR DIN CURSUL ANULUI BISERICESC

- anul bisericesc are 52 ( mai rar 53 ) duminici. Sirul duminicilor incepe cu Saptamana Luminata
si se termina cu cea a Sfintelor Patimi dinaintea Pastelui urmator
- pot fi impartite in trei grupe, dupa cele trei perioade ale anului:
- duminicile din perioada Penticostarului: sunt 8:
1. Duminica Invierii
2. Duminica lui Toma
3. Duminica Mironositelor
4. Duminica slabanogului
5. Duminica femeii samaritence
6. Duminica orbului
7. Duminica Sintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic
8. Cincizecimea sau Duminica Pogorarii Sfantului Duh
- duminicile din perioada Octoihului sau duminicile de dupa Rusalii: sirul acestora incepe de la
prima duminica de dupa Rusalii, a Tuturor Sfintilor, si tine pana la inceputul triodului ( data
variabila - de aceea pot sa fie intre 28 si 38 de duminici ). Numarul lor e socotit de regula la 32,
cea de-a 33-a duminica de dupa Rusalii fiind duminica Vamesului si a Fariseului. Din numarul
total al dumincilor de dupa Rusalii se scad 6, cele care preceda si urmeaza celor trei mari
praznice imparatesti din aceasta perioada: Inaltarea Sf Cruci, Nasterea Domnului si Botezul
Domnului
- duminicile din perioada Triodului: sunt 10:
1. Duminica Vamesului si a Fariseului
2. Duminica Fiului Risipitor
3. Duminica Infricosatoarei Judecati
4. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai
5. Prima duminica a postului - a Ortodoxiei
6. A doua duminica a postului - a Sf Grigorie Palama
7. A treia duminica a postului - a Sf Cruci
8. A patra duminica a postului - a Sf Ioan Scararul
9. A cincea duminica a postului - a Cuv Maria Egipteanca
10. A sasea duminica a postului - a Floriilor